BusinessMagazin

Tag: servicii

  • La cumpărături cu inteligenţa artificială

    Acesta este proiectul la care Fashion Days – cel mai mare retailer online de modă din România, cu afaceri de peste 250 milioane lei anul trecut – a început să lucreze intens de anul acesta, iar primele implementări au fost deja făcute în primăvara acestui an, când retailerul a introdus funcţia More like this (Mai multe ca acesta – n. red.) în platforma sa online. Bazată pe tehnologia AI (inteligenţă artificială), funcţia More like this le recomandă clienţilor o plajă largă de produse similare cu cele pe care le vizualizează, ţinând cont de atributele vizuale ale acelora. Practic, atunci când apasă butonul More like this din dreptul unui produs, clienţii văd produsele similare aceluia din punct de vedere vizual.

    „În ultimul timp ne-am axat foarte mult pe listinguri. Am implementat deja o soluţie de AI, mai exact funcţionalitatea More like this, care îţi arată produse similare, şi urmează să introducem şi funcţia Less like this (Mai puţine ca acesta – n. red.) – practic, dacă nu îţi place un model afişat, apeşi pe acest buton ca să elimine şi restul produselor de acel gen şi astfel poţi ajunge la o listă cu cele mai potrivite produse pentru tine”, explică Robert Berza, CEO-ul retailerului online Fashion Days, parte din grupul eMAG.

    Cele două funcţii sunt extrem de utile în procesul de shopping online, în condiţiile în care gamele de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte accesorii de modă devin tot mai mari, iar consumatorii au nevoie de o serie de filtre pentru a ajunge la produsele dorite. „Pe unele categorii de produse avem 1.000 unităţi pentru femei. Iar dacă foloseşti cele două funcţii, poţi ajunge la cele 20-40 de perechi relevante pentru tine”, a punctat el.

    Astfel, avantajul online-ului de a pune la dispoziţie o gamă de produse mult mai mare decât magazinele fizice, limitate de spaţiu, care se putea transforma într-un dezavantaj pe măsura lărgirii ofertelor unui retailer online, va rămâne în continuare un avantaj. În plus, acesta va uşura şi mai mult procesul de selecţie pentru cumpărători, afişându-le doar produsele relevante pentru ei, ceea ce într-un magazin fizic nu este posibil.

    Ca atare, fiecare client al Fashion Days va avea în viitor propria sa ofertă personalizată din gama retailerului pe măsură ce se vor implementa şi alte soluţii tehnologice de ultimă oră, ceea ce practic va însemna că fiecare utilizator va avea în buzunar, pe aplicaţia mobilă dedicată de pe smartphone, propriul magazin online de fashion.

    Pe lângă acest aspect, serviciile de livrare, extrem de importante în industria comerţului online pentru a combate concurenţa din offline, unde produsele sunt disponibile imediat, au fost îmbunătăţite substanţial de către Fashion Days. Astfel, acum clienţii retailerului online de modă au posibilitatea de a primi produsele comandate în 24 h sau chiar mai puţin – prin intermediul serviciului special de livrare în aceeaşi zi sau prin intermediul lockerelor.

    În prezent, clienţii Fashion Days pot alege între a primi produsele comandate prin curier, livrare standard sau într-un anumit interval orar, prin poştă, în reţeaua de lockere Easybox dezvoltată de grupul eMAG (disponibilă în prezent în Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi) şi în showroomurile eMAG. Practic, dacă vei comanda seara pe Fashion Days, a doua zi dimineaţă îţi poţi ridica produsele din lockere sau showroom, iar dacă dai comanda dimineaţa, o poţi ridica după-amiaza sau seara.

    În luna iulie, 5% din comenzile înregistrate de Fashion Days pe plan local au fost livrate în lockere, procentul acestora crescând lună de lună începând cu lansarea serviciului în luna februarie. Din luna august se va introduce inclusiv returnarea produselor în lockerele Easybox, ceea ce va simplifica cu mult procesul de retur. 

    Prin îmbunătăţirea serviciilor de livrare, retailerul online şi-a redus şi rata comenzilor care nu mai sunt ridicate de către clienţi şi sunt trimise înapoi („back to sender”) pentru că au ajuns după câteva zile, perioadă în care aceştia şi-au cumpărat deja ce aveau nevoie dintr-un magazin fizic.

    „În luna mai spre exemplu, rata produselor neridicate de clienţi a scăzut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Acesta este un indicator care are legătură cu viteza de livrare. Dacă livrezi peste 3-4 zile, procentul clienţilor care nu ridică comanda este mai mare pentru că între timp poate au ajuns la un mall, spre exemplu. În schimb, dacă livrezi a doua zi, clienţii nu vor mai avea motiv să nu ridice comanda”, a menţionat el.

    Majoritatea comenzilor de pe Fashion Days – 80% – sunt realizate prin intermediul dispozitivelor mobile, în special din aplicaţia mobilă dedicată, care generează aproape 70% din vânzări în prezent.

    „Ai magazinul online deschis 24/24 h în buzunar, iar ce lipsea era şi livrarea 24/24 h. De aceea proiectul cu lockerele este strategic, pentru că acestea permit ridicarea comenzilor 24/24 h”, a punctat Robert Berza.

    Retailerul de fashion online va continua să investească în îmbunătăţirea platformei sale de shopping, atât pentru desktop, cât şi pentru mobil, prin introducerea de noi filtre şi funcţionalităţi şi va lucra de asemenea şi la îmbunătăţirea serviciilor.

    „Pagina de produs este foarte importantă, la fel şi serviciile. Spre exemplu, pentru livrarea prin intermediul lockerelor vom afişa mesaje de genul «Comandă până în ora 13 pentru a mai prinde livrarea de seară». Pentru a face însă acest lucru, noi trebuia întâi să avem puse la punct toate fluxurile logistice pentru a ne putea ţine de promisiune. Vom începe să scoatem în faţă încet-încet serviciile noi oferite.”

    În afară de îmbunătăţirea platformei online de shopping şi a serviciilor oferite, Fashion Days şi-a schimbat anul trecut şi strategia de achiziţie de branduri, cele din gamele medie şi de top având acum o pondere mai mare în rândul brandurilor comercializate de retailer, ceea ce explică şi creşterea coşului mediu de cumpărături la 335 lei în 2018.

    „În online, clienţii vor un «deal» mai bun. Ne-am axat pe strategia de a oferi produsele pe care clienţii şi le doresc la nivel de statut fiindcă în România, fashionul încă face parte din categoriile care îţi oferă statut – să se vadă un brand recognoscibil la ochelari, ceas, haine etc. Aşadar, ne-am îndreptat către volume mai mari de la astfel de branduri.”

    Ca atare, dacă în 2017 în top 5 cele mai vândute branduri pe Fashion Days intră spre exemplu United Colors of Benetton, care este considerat un brand de volum, acum în locul lui intră Guess, care este poziţionat mai sus. Astfel, printre cele mai vândute branduri comercializate de Fashion Days se numără Guess, Guess Jeans, Diesel, Pepe Jeans, plus brandurile dedicate de sport – Nike, Puma, Adidas, New Balance. În total, retailerul online achiziţionează produse de la circa 300 de branduri pe sezon – primăvară/vară şi toamnă/iarnă, având active zilnic în magazinul online între 35.000 şi 45.000 de produse.

    Totodată, Fashion Days şi-a schimbat şi strategia privind aprovizionarea stocurilor, achiziţionând 60% din produsele dintr-un sezon cu 9 luni înainte, iar restul în timpul sezonului respectiv.

    „Începem să aducem branduri cu care să putem lucra în timpul sezonului, comandăm din nou produse care s-au vândut – acolo unde furnizorii permit restocarea”, a menţionat CEO-ul Fashion Days, adăugând că această abordare a ajutat foarte mult retailerul în atingerea obiectivului de profitabilitate.
    „Când un client vedea un produs şi apoi nu mai era în stoc ca să îl comande, pierdeam o comandă. Şi nu mai vrem să pierdem nicio comandă.”

    Toate aceste schimbări de strategii şi introducerea de noi funcţionalităţi şi servicii fac parte din planul Fashion Days pentru a-şi atinge obiectivul de profitabilitate.

    „Acum noi ne axăm pe profitabilitate, ceea ce ne-a determinat de altfel să ne schimbăm strategia”, a subliniat Robert Berza. El a menţionat că în a doua jumătate a anului trecut Fashion Days a înregistrat mai multe luni pe profit în România.

    „Anul acesta vom fi pe muchie, însă pierderile vor fi sub 2% pentru Fashion Days România, ceea ce înseamnă aproape atingerea obiectivului. De anul viitor, vom trece însă cu siguranţă pe plus.”

    De la înfiinţarea Fashion Days în 2009 de către un grup de investitori din Elveţia şi până în prezent, retailerul online nu a raportat profit în niciun an, conform datelor înregistrate la Ministerul de Finanţe, până în 2017, când businessul a fost integrat în cadrul Dante International, compania care gestionează şi eMAG – cel mai mare retailer online din România.

    Anul trecut, Fashion Days România a înregistrat afaceri de 250 milioane lei, cu circa 30% mai mari faţă de 2017, avansul fiind generat de creşterea numărului de comenzi primite şi de majorarea valorii medii a coşului de cumpărături ca urmare a schimbărilor realizate. Veniturile nu includ şi vânzările realizate de Fashion Days şi în Bulgaria sau Ungaria şi nici cele realizate prin intermediul platformei eMAG marketplace.

    Pentru anul acesta, ţinta retailerului online de fashion este de a-şi menţine creşterea de 30% a afacerilor locale, aceasta fiind cu mult peste avansul pieţei de profil. Piaţa de fashion online din România este estimată la circa 250-300 de milioane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 9-10% din întreaga industrie de profil. Cu un an în urmă însă, ponderea vânzărilor online era de circa 7-8% din întreaga industrie de modă.

  • Tânărul manager care conduce businessul înfiinţat de el şi fratele său în urmă cu două decenii

    Angelo-Dan Popa este director general al afacerii DPAP.RO, înfiinţată de el şi fratele său, Adrian, în urmă cu aproximativ două decenii. El a renunţat în 2004 la studiile de la Academia de Studii Economice din Bucureşti pentru a se alătura businessului din poziţia de agent de vânzări.

    Patru ani mai târziu, a preluat poziţia de director de vânzări şi a început mutarea treptată a businessului din zona de distribuţie către zona de soluţii complete pentru companii. Înfiinţată în 1998 de el şi fratele său, Adrian, sub denumirea juridică Biro Media Trading, compania avea iniţial ca domeniu importul de produse de birotică şi papetărie. În 2005 au lansat primul magazin online din România creat special pentru companii, cu peste 2.000 de produse de birotică şi papetărie, iar în 2013 au intrat şi pe segmentul IT&C şi al soluţiilor IT & software, al produselor de curăţenie, cât şi al serviciilor de personalizări şi catering.

    Următorul pas a fost transformarea, în 2014, într-un integrator de soluţii complete pentru companii –  soluţii IT & software, al produselor de curăţenie, cât şi al serviciilor de personalizări şi catering. Pentru anul în curs, reprezentanţii companiei previzionează afaceri de 22,8 milioane de lei (peste 5 mil. euro). Aceasta are o ofertă de peste 26.000 de produse, dintre care 60% sunt livrate din stocul DPAP.RO; compania dispune de un depozit de 1.000 de metri pătraţi şi stocuri pentru produsele uzuale în valoare de aproximativ 500.000 euro.

    Angelo-Dan dezvoltă în continuare afacerea DPAP.RO alături de fratele său, Adrian Popa, el având rolul de development şi marketing manager al afacerii. 

  • Casta.ro îşi continuă investiţiile şi se extinde pe piaţa serviciilor de curăţenie

    Serviciul Casta Clean este deja disponibil în Bucureşti şi Cluj, şi oferă servicii de curăţenie săptămânală la preţuri începând cu 100 de lei pentru un apartament cu o cameră.

    „După lansarea agenţiei imobiliare online, am descoperit o cerere imensă de servicii de curăţenie. Singurul jucător din piaţa de curăţenie care foloseşte tehnologia pentru eficientizarea muncii agenţilor s-a dovedit a fi Cleany. După ce am testat în propriul apartament serviciile acestora, decizia de investiţie a venit de la sine.” a declarat Călin Fusu, acţionar al Casta.

    „Investiţia din partea Casta ne va permite să accelerăm procesul de expansiune a serviciilor noastre atât în Bucureşti cât şi în alte oraşe, dar şi să creăm o platformă pentru proprietari combinând serviciile oferite”, a declarat Alex Pană, fondator Cleany.

    Cele două echipe pun la cale să atace o a treia verticală – cea de design interior. Clienţii vor putea beneficia de amenajări interioare profesioniste începând de la 49 de euro pe cameră, cu lista de cumpărături inclusă.

    Cleany a fost fondat in 2017 de doi studenţi de la Electronică: Alex Pană şi Alex Nicoară, din dorinţa de a scăpa de gura mamei care urma să vină în vizită la ei şi să vadă că nu au casa curată. 8 luni mai târziu li s-a alăturat Dan Bina, student şi el la Automatică. În februarie 2018 au lansat site-ul şi aplicaţia şi de atunci au efectuat peste 2000 de curăţenii în Bucureşti.

     

  • O parte dintre angajaţii Allianz din Bucureşti se mută într-un nou sediu, în Globalworth Campus

    Două companii din cadrul grupului Allianz din România, cu activităţi de servicii financiare integrate, mai ales în domeniul asigurărilor şi administrării activelor, îşi mută sediul într-o clădire de birouri clasa A din nordul Bucureştiului, începând cu 2020, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. 

    Allianz Services, o divizie a Allianz Technology SE şi Allianz Partners, entitatea globală B2B2C a grupului Allianz, au închiriat împreună 9.200 mp în Tower 3 din Globalworth Campus, unde îşi vor desfăşura operaţiunile din România.

    „Domeniile IT&C, BPO şi SSC sunt cele mai active pe piaţa de birouri din România, iar Globalworth Campus a devenit o destinaţie preferată de companiile din aceste segmente datorită specificaţiilor tehnice şi a facilităţilor pe care le oferă angajaţilor. Tower 3, clădirea centrală din complexul nostru de birouri din zona de Nord a Bucureştiului, care va fi livrată la finalul anului, oferă spaţiul ideal celor de la Allianz Services şi Allianz Partners pentru nevoile actuale şi viitoare de extindere a centrului lor de servicii. Le urăm bun venit în familia Globalworth”, a declarat Ema Iftimie, Head of Leasing la Globalworth. 

    „Allianz Services oferă servicii specializate pentru companiile din cadrul Grupului Allianz, cu accent în domeniul operaţiunilor de actuariat, serviciilor financiare, de consultanţă, precum şi automatizare. Calitatea serviciilor noastre este susţinută de o echipă valoroasă pentru care dorim să asigurăm cele mai bune condiţii de lucru. Cu peste 400 de angajaţi local, avem în plan să extindem operaţiunile în România şi astfel, am optat pentru un  spaţiu de birouri flexibil, care să ne permită dezvoltarea businessului. Globalworth Campus corespunde cerinţelor noastre, atât în ceea ce priveşte flexibilitatea de a acomoda nevoia de creştere pentru următorii ani, cât şi facilităţile moderne şi variate” a declarat Alina Ionescu, Head of Allianz Services Romania. 

    Globalworth Campus a fost proiectat ca un complex modern de business, care include trei turnuri de birouri, spaţii verzi de relaxare, zone de retail, precum şi unul dintre dintre cele mai mari centre de conferinţe din Bucureşti. Tower 3 va gazdui operatiunile celor doua companii din grupul Allianz care sunt active in Romania: Allianz Services şi Allianz Partners Romania.

    „În calitate de furnizor intern de servicii pentru grupul Allianz, ne străduim să îmbunătăţim constant calitatea serviciilor pe care le oferim clienţilor noştri. Tehnologia de ultimă oră este o condiţie esenţială pentru o companie care îşi plasează clienţii în centrul activităţii sale şi care doreşte să ofere excelenţă în toate interacţiunile cu aceştia. Noile facilităţi Globalworth asigură infrastructura perfectă pentru aceste obiective şi, în acelaşi timp, pun la dispoziţie cele mai bune condiţii de lucru pentru angajaţii noştri. Aşteptăm cu nerăbdare sa inaugurăm noua noastră casa din România”, a declarat Oliver Kraft, Regional Chief Operations Officer în cadrul Allianz Partners.

    Prima fază a proiectului Globalworth Campus a reprezentat construcţia cladirilor Tower 1 şi Tower 2 cu o suprafaţă totală de peste 57.000 mp, închiriată către companii ca Amazon, Honeywell, Mindspace, Stefanini România, Mazars România, Chain IQ şi P4Cards.

    Faza a doua, construcţia clădirii Tower 3, a început în primul semestru al anului trecut şi va fi livrată la sfârşitul anului 2019, când va fi finalizat şi centrul de conferinţe. Turnul va avea o suprafaţă totală închiriabilă de aproximativ 35.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri de Clasa A, 14 etaje supraterane şi 2 etaje subterane, iar sala de conferinţe va avea 750 de locuri.

     

     

     

  • ATENŢIE!! Aplicaţia pe care trebuie să o aveţi instalată pe telefon pentru ca Serviciile de Urgenţă să vă poată găsi imediat

    Nume: Apel 112
    Platformă soft: Google Android, Apple iOS
    Preţ: gratis
    Dezvoltator: Serviciul de Telecomunicatii Speciale

    Funcţionalitate: aplicaţia permite transmiterea coordonatelor geografice ale apelantului la momentul iniţierii apelului de urgenţă către Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112. Utilizarea aplicaţiei presupune activarea serviciilor de date (acces internet) şi a funcţiei de localizare a telefonului mobil. Chiar dacă aplicaţia este instalată şi activă, aceasta nu va transmite automat localizarea în următoarele situaţii specifice: dacă numărul de telefon nu aparţine unui operator mobil din România, dacă nu există acoperire a operatorului care deţine numărul de telefon, dacă telefonul este în roaming.
     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Dupa start-up-urile fintech, a venit momentul în care băncile se confruntă cu o nouă categorie de competitori

    „Eu nu cred că se mai pune problema în parametri de fintech versus bănci. Nu suntem într-o competiţie de tipul «care pe care», ci suntem în parteneriate unii cu ceilalţi pentru a deservi clientul. Trebuie să fim atenţi la conceptul de techfin, acele fintech-uri care vin dinspre tehnologie, nu dinspre finanţe. Se discută zilele acestea exemplul Facebook cu moneda digitală Libra”, atrage atenţia Sergiu Oprescu, şeful Alpha Bank şi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 19.
    Techfin-urile, aceste companii mari din sectorul de tehnologie sau cel telecom care îşi fac intrarea în industria financiară, schimbă deja anumite zone ale industriei de plăţi şi de transfer de bani, pe măsură ce jucători precum Orange Money apar pe piaţă.
    „Suntem o instituţie financiară emitentă de monedă electronică, digitală, ca urmare a aşteptărilor clienţilor noştri. Este o realitate, există un apetit mare al clienţilor cu privire la consumarea serviciilor digitale, tot ce înseamnă de la online onboarding, transfer, plăţi, credite, economii, totul migrează către zona digitală”,  spune Şerban Negrescu, head of product management la Orange Money. „Pe de altă parte, trebuie să păstrăm comunicarea «face to face» pentru a aduce un confort sporit clientului, în funcţie de gradul de complexitate al serviciilor accesate.” Începând de anul acesta, Orange Money va emite carduri de debit, atât virtuale, cât şi fizice. „Ne adresăm doar clienţilor cu apetit digital crescut. De altfel, întreaga gamă de produse şi servicii a fost construită în această zonă şi cred că diferenţa ca transformare ţine în primul rând de clienţi, în ce măsură sunt cu adevărat pregătiţi”, adaugă Negrescu.
    Mai mult, reprezentanţii Orange Money susţin că există posibilitatea de a acorda şi credite către populaţie, ceea ce ar reprezenta un pas făcut de techfin înspre industria bancară.
    „În momentul de faţă, lansările de produse şi servicii se concentrează pe aşteptările clienţilor noştri, vrem să construim împreună cu ei serviciile, platformele şi interfeţele. Cu siguranţă că în momentul în care clienţii se aşteaptă de la noi să dăm credite, vom face acest pas”, mai spune executivul.
    Consultanţii din Big Four atrag atenţia că acest segment de jucători care se conturează în lumea serviciilor financiare nu şi-a găsit încă o reglementare adecvată din punct de vedere fiscal, nici măcar la nivel european. „Cei care prestează servicii financiare de acest tip nu au momentan un sistem care să le permită să plătească taxe. Există într-adevăr o propunere la nivelul Uniunii Europene, o taxă pe serviciile digitale, care încearcă să uniformizeze acest sistem, dar nu s-a găsit încă o soluţie”, explică Alexandra Smedoiu, partener la Deloitte România.
    Pentru a răspunde apetitului clienţilor cu privire la serviciile digitale, dar mai ales cu privire la nevoia de simplitate şi viteză în accesarea produselor financiare doar prin intermediul smartphone-ului, cele mai mari bănci din piaţă au înţeles că trebuie să se digitalizeze.
    „Clientul doreşte convenienţă, adică să fie totul extrem de rapid. În viitor, interacţiunea dintre client şi bănci se va face 24/7 în orice moment, în orice situaţie. Cred că vom interacţiona cu banca prin voce, prin web banking şi prin accesorii. Plăţile nu vor mai fi doar apanajul băncilor, ci al tuturor acestor entităţi financiare din spectrul respectiv. Cred că vom avea «personal financial manager» – CFO personal. Dacă ai o cultură organizaţională de tip bancă tradiţională, vei fi mai rigid şi mai puţin deschis la iniţiative pe care ar trebui să le iei într-o bancă digitală”, adaugă bancherul Sergiu Oprescu, cel care conduce Alpha Bank de mai bine de 18 ani.
    Mai mult, Florin Boldescu, şeful BRD-SocGen, este mai incisiv şi consideră că în viitor băncile vor fi digitale sau „nu vor fi deloc”.
    „Banca viitorului va fi digitală sau nu va fi deloc. Fie nu va fi deloc, fie va fi atât de relevantă încât să se vorbească despre ea, să se scrie cărţi despre ea”, notează Florin Boldescu, director executiv al BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa locală.
    El spune că băncile din România, inclusiv BRD, sunt la începutul procesului de digitalizare. „Aş spune că în momentul acesta ne aflăm încă într-o situaţie în care aşezăm proiectele, modelul de lucru şi începem proiecte de digitalizare. Totuşi, dacă ar fi să mă raportez la întreaga piaţă, sistemul bancar românesc nu se află la un nivel de digitalizare extrem de ridicat în raport cu alte ţări.”
    Pariul jucătorilor din piaţă este însă unul îndreptat spre viitor, iar cele mai importante aspecte sunt legate de sesizarea oportunităţilor digitale şi de capitalizarea acestora. Una dintre credinţele care se conturează în această piaţă pe fondul trendurilor digitale este legată de dezavantajul pe care îl au băncile ce rămân tradiţionale şi nu se duc după noile generaţii de clienţi.
    Zoltan Szalai, banking and payment services, digital solutions CEE-SEE la Gemalto, o companie din grupul Thales, consideră că generaţiile noi au nevoie de banking, dar nu au neapărată nevoie de instituţiile bancare. „Executivii băncilor realizează că digitalizarea afectează foarte mult piaţa. Patru din cinci executivi înţeleg că nu pot fi imuni la transformarea digitală. Aşadar, au început să dezvolte soluţii. Ce lipseşte în această piaţă a României este o legislaţie solidă. (…) Generaţiile noi au nevoie de banking, dar nu au nevoie de bănci. Poate nu este ceva nou, oameni precum Bill Gates au spus că băncile ar putea deveni inutile la un moment dat. Eu aş schimba puţin ideea şi aş spune că banca tradiţională ar putea să nu mai fie utilă. Nu cred că unele companii, precum Facebook şi Google, vor deveni bănci. Cred că ele vor oferi servicii financiare, dar nu pot deveni bănci în sine”, explică Szalai.
    Dar pentru a merge înainte cu digitalizarea, o bancă nu poate avea doar un departament mic cu care să conducă transformarea. Robert Anghel, care conduce divizia de digital banking în cadrul ING, crede că toată lumea trebuie să facă digital într-o bancă pentru o transformare mai abilă. Mai mult, el crede că viitorul serviciilor prin intermediul platformelor este aici, încât banca olandeză acordă deja în România un număr ridicat de credite prin intermediul aplicaţiei de mobil.
    „Toată lumea trebuie să facă digital într-o bancă. Nu trebuie să existe doar un laborator specializat pe servicii digitale. Noi am forţat întreaga organizaţie să gândească digital, nu am lăsat acest lucru doar în sarcina unui laborator digital. Oricine din bancă trebuie să ştie să rezolve orice problemă pe care un client digital o poate avea. Clienţii aşteaptă servicii digitale, iar responsabilitatea băncilor este să accelereze schimbarea şi să servească viteză. Vorbim despre faptul că în viitor vom da credite complet digital. În ING lucrul acesta deja se întâmplă, 20% din credite se dau exclusiv online. Întrebarea de acum înainte este cum reuşim să rezolvăm ecuaţia dintre cât de digital şi cât de simplu şi cât de uman şi cât de prietenos aducem valoare adăugată pentru clienţi. (…) Roboţii şi chatboţii sunt una dintre componentele viitorului”, mai spune executivul de la ING.
    Astfel, o bancă a viitorului nu poate exista fără soluţiile viitorului, care dincolo de algoritmi de scoring folosiţi – care pot utiliza în procesul de calcul şi instrumente de tip voice analytics pentru a-şi defini clientul – se rezumă la soluţii de tip chatbot şi inteligenţă artificială.
    „Cred că banca viitorului, cel puţin în zona de retail, va fi o bancă operată de inteligenţa artificială, de chatboţi. Nu înseamnă că vor dispărea bancherii, pentru că cineva trebuie să gândească, însă eu am mult mai multă încredere într-un robot bine educat decât într-un agent. Un chatbot se autoeducă permanent, devine tot mai deştept, dar totodată şi mai uman. Să nu ne speriem că ne gândim la nişte chatboţi ca la nişte oameni reci care nu înţeleg nuanţe. Chatboţii devin din ce în ce mai umani şi înţeleg tot consensul discursului”, notează Liviu Drăgan, fondator al companiei Druid, care dezvoltă şi promovează sisteme de inteligenţă artificială şi de chatboţi.

    Cealaltă Românie
    La polul opus, dincolo de oraşele mari, dincolo de clădirile de birouri şi de supermarketurile unde corporatiştii, şi nu numai, îşi plătesc avocadoul cu ajutorul unui smartwatch, există cealaltă Românie – acea parte a ţării în care oamenii nu au acces la servicii financiare de niciun fel. În timp ce toată lumea se bucură de intrarea Apple Pay în România şi de zecile de mii de clienţi înrolaţi în primele zile, incluziunea financiară rămâne încă un subiect sensibil în exteriorul „bulei” tehnologizate.
    „Noi lucrăm în mai multe grupuri de voluntari ca să creştem intermedierea financiară. Un lucru foarte real este existenţa unei părţi a populaţiei care nu are acces la servicii bancare, nu a văzut niciodată un card. Sunt zone în care trebuie realizate investiţii în bancomate şi POS-uri. Să achiziţionezi sau să închiriezi un POS este probabil ceva ce nu îţi poţi permite în anumite locuri când eşti un comerciant mai mic, spre exemplu. Există şi această parte a realităţii şi este un drum laborios, care ne va lua câţiva ani. Există cealaltă parte a realităţii, a corporatiştilor care beau cafea de la Starbucks, merg pe trotinete, folosesc Revolut şi Apple Pay, iar ei vor servicii cât mai digitale, nu mai vor să meargă la sucursală, ci vor un bancher personal”, spune Alexandra Smedoiu.
    Nivelul intemedierii financiare a scăzut de la un nivel record de peste 40% în 2008 la doar 24% în prezent, însă aceasta nu ar trebui să fie doar problema băncilor, ci a întregului sistem financiar, apreciază Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank.
    „Noi am plecat de la o intermediere financiară de peste 40% în 2008, iar acum suntem la 24%. (…) Din păcate nu am văzut acest subiect abordat decât de bănci şi de presă. Nu am văzut la masa în care se va rezolva de fapt problema intermedierii financiare anumite elemente. Trebuie să stăm la masă cu guvernul, cu BNR şi cu celelalte pieţe financiare, pentru că nu este doar o problemă a sistemului bancar, ci a întregului sistem financiar”, spune Sergiu Oprescu.
    Aceeaşi ambiţie o susţine şi BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, care consideră că segmentul de populaţie nebancarizat reprezintă principala piaţa pentru jucătorii din industria bancar.
    „Ideea nu este să rămânem la cei 60% din populaţie care au un cont bancar sau cei 30% care au un anumit salariu lunar, ci trebuie să facem banking pentru 100%, să oferim oportunitatea de a fi banca­rizat, finanţat, de a intra într-un marketplace, pentru oricine vine la tine – din Cisnădie şi până în Tulcea”, spune Ionuţ Stanimir, director executiv marketing & comunicare la BCR.

  • Dupa start-up-urile fintech, a venit momentul în care băncile se confruntă cu o nouă categorie de competitori

    „Eu nu cred că se mai pune problema în parametri de fintech versus bănci. Nu suntem într-o competiţie de tipul «care pe care», ci suntem în parteneriate unii cu ceilalţi pentru a deservi clientul. Trebuie să fim atenţi la conceptul de techfin, acele fintech-uri care vin dinspre tehnologie, nu dinspre finanţe. Se discută zilele acestea exemplul Facebook cu moneda digitală Libra”, atrage atenţia Sergiu Oprescu, şeful Alpha Bank şi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 19.
    Techfin-urile, aceste companii mari din sectorul de tehnologie sau cel telecom care îşi fac intrarea în industria financiară, schimbă deja anumite zone ale industriei de plăţi şi de transfer de bani, pe măsură ce jucători precum Orange Money apar pe piaţă.
    „Suntem o instituţie financiară emitentă de monedă electronică, digitală, ca urmare a aşteptărilor clienţilor noştri. Este o realitate, există un apetit mare al clienţilor cu privire la consumarea serviciilor digitale, tot ce înseamnă de la online onboarding, transfer, plăţi, credite, economii, totul migrează către zona digitală”,  spune Şerban Negrescu, head of product management la Orange Money. „Pe de altă parte, trebuie să păstrăm comunicarea «face to face» pentru a aduce un confort sporit clientului, în funcţie de gradul de complexitate al serviciilor accesate.” Începând de anul acesta, Orange Money va emite carduri de debit, atât virtuale, cât şi fizice. „Ne adresăm doar clienţilor cu apetit digital crescut. De altfel, întreaga gamă de produse şi servicii a fost construită în această zonă şi cred că diferenţa ca transformare ţine în primul rând de clienţi, în ce măsură sunt cu adevărat pregătiţi”, adaugă Negrescu.
    Mai mult, reprezentanţii Orange Money susţin că există posibilitatea de a acorda şi credite către populaţie, ceea ce ar reprezenta un pas făcut de techfin înspre industria bancară.
    „În momentul de faţă, lansările de produse şi servicii se concentrează pe aşteptările clienţilor noştri, vrem să construim împreună cu ei serviciile, platformele şi interfeţele. Cu siguranţă că în momentul în care clienţii se aşteaptă de la noi să dăm credite, vom face acest pas”, mai spune executivul.
    Consultanţii din Big Four atrag atenţia că acest segment de jucători care se conturează în lumea serviciilor financiare nu şi-a găsit încă o reglementare adecvată din punct de vedere fiscal, nici măcar la nivel european. „Cei care prestează servicii financiare de acest tip nu au momentan un sistem care să le permită să plătească taxe. Există într-adevăr o propunere la nivelul Uniunii Europene, o taxă pe serviciile digitale, care încearcă să uniformizeze acest sistem, dar nu s-a găsit încă o soluţie”, explică Alexandra Smedoiu, partener la Deloitte România.
    Pentru a răspunde apetitului clienţilor cu privire la serviciile digitale, dar mai ales cu privire la nevoia de simplitate şi viteză în accesarea produselor financiare doar prin intermediul smartphone-ului, cele mai mari bănci din piaţă au înţeles că trebuie să se digitalizeze.
    „Clientul doreşte convenienţă, adică să fie totul extrem de rapid. În viitor, interacţiunea dintre client şi bănci se va face 24/7 în orice moment, în orice situaţie. Cred că vom interacţiona cu banca prin voce, prin web banking şi prin accesorii. Plăţile nu vor mai fi doar apanajul băncilor, ci al tuturor acestor entităţi financiare din spectrul respectiv. Cred că vom avea «personal financial manager» – CFO personal. Dacă ai o cultură organizaţională de tip bancă tradiţională, vei fi mai rigid şi mai puţin deschis la iniţiative pe care ar trebui să le iei într-o bancă digitală”, adaugă bancherul Sergiu Oprescu, cel care conduce Alpha Bank de mai bine de 18 ani.
    Mai mult, Florin Boldescu, şeful BRD-SocGen, este mai incisiv şi consideră că în viitor băncile vor fi digitale sau „nu vor fi deloc”.
    „Banca viitorului va fi digitală sau nu va fi deloc. Fie nu va fi deloc, fie va fi atât de relevantă încât să se vorbească despre ea, să se scrie cărţi despre ea”, notează Florin Boldescu, director executiv al BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa locală.
    El spune că băncile din România, inclusiv BRD, sunt la începutul procesului de digitalizare. „Aş spune că în momentul acesta ne aflăm încă într-o situaţie în care aşezăm proiectele, modelul de lucru şi începem proiecte de digitalizare. Totuşi, dacă ar fi să mă raportez la întreaga piaţă, sistemul bancar românesc nu se află la un nivel de digitalizare extrem de ridicat în raport cu alte ţări.”
    Pariul jucătorilor din piaţă este însă unul îndreptat spre viitor, iar cele mai importante aspecte sunt legate de sesizarea oportunităţilor digitale şi de capitalizarea acestora. Una dintre credinţele care se conturează în această piaţă pe fondul trendurilor digitale este legată de dezavantajul pe care îl au băncile ce rămân tradiţionale şi nu se duc după noile generaţii de clienţi.
    Zoltan Szalai, banking and payment services, digital solutions CEE-SEE la Gemalto, o companie din grupul Thales, consideră că generaţiile noi au nevoie de banking, dar nu au neapărată nevoie de instituţiile bancare. „Executivii băncilor realizează că digitalizarea afectează foarte mult piaţa. Patru din cinci executivi înţeleg că nu pot fi imuni la transformarea digitală. Aşadar, au început să dezvolte soluţii. Ce lipseşte în această piaţă a României este o legislaţie solidă. (…) Generaţiile noi au nevoie de banking, dar nu au nevoie de bănci. Poate nu este ceva nou, oameni precum Bill Gates au spus că băncile ar putea deveni inutile la un moment dat. Eu aş schimba puţin ideea şi aş spune că banca tradiţională ar putea să nu mai fie utilă. Nu cred că unele companii, precum Facebook şi Google, vor deveni bănci. Cred că ele vor oferi servicii financiare, dar nu pot deveni bănci în sine”, explică Szalai.
    Dar pentru a merge înainte cu digitalizarea, o bancă nu poate avea doar un departament mic cu care să conducă transformarea. Robert Anghel, care conduce divizia de digital banking în cadrul ING, crede că toată lumea trebuie să facă digital într-o bancă pentru o transformare mai abilă. Mai mult, el crede că viitorul serviciilor prin intermediul platformelor este aici, încât banca olandeză acordă deja în România un număr ridicat de credite prin intermediul aplicaţiei de mobil.
    „Toată lumea trebuie să facă digital într-o bancă. Nu trebuie să existe doar un laborator specializat pe servicii digitale. Noi am forţat întreaga organizaţie să gândească digital, nu am lăsat acest lucru doar în sarcina unui laborator digital. Oricine din bancă trebuie să ştie să rezolve orice problemă pe care un client digital o poate avea. Clienţii aşteaptă servicii digitale, iar responsabilitatea băncilor este să accelereze schimbarea şi să servească viteză. Vorbim despre faptul că în viitor vom da credite complet digital. În ING lucrul acesta deja se întâmplă, 20% din credite se dau exclusiv online. Întrebarea de acum înainte este cum reuşim să rezolvăm ecuaţia dintre cât de digital şi cât de simplu şi cât de uman şi cât de prietenos aducem valoare adăugată pentru clienţi. (…) Roboţii şi chatboţii sunt una dintre componentele viitorului”, mai spune executivul de la ING.
    Astfel, o bancă a viitorului nu poate exista fără soluţiile viitorului, care dincolo de algoritmi de scoring folosiţi – care pot utiliza în procesul de calcul şi instrumente de tip voice analytics pentru a-şi defini clientul – se rezumă la soluţii de tip chatbot şi inteligenţă artificială.
    „Cred că banca viitorului, cel puţin în zona de retail, va fi o bancă operată de inteligenţa artificială, de chatboţi. Nu înseamnă că vor dispărea bancherii, pentru că cineva trebuie să gândească, însă eu am mult mai multă încredere într-un robot bine educat decât într-un agent. Un chatbot se autoeducă permanent, devine tot mai deştept, dar totodată şi mai uman. Să nu ne speriem că ne gândim la nişte chatboţi ca la nişte oameni reci care nu înţeleg nuanţe. Chatboţii devin din ce în ce mai umani şi înţeleg tot consensul discursului”, notează Liviu Drăgan, fondator al companiei Druid, care dezvoltă şi promovează sisteme de inteligenţă artificială şi de chatboţi.

    Cealaltă Românie
    La polul opus, dincolo de oraşele mari, dincolo de clădirile de birouri şi de supermarketurile unde corporatiştii, şi nu numai, îşi plătesc avocadoul cu ajutorul unui smartwatch, există cealaltă Românie – acea parte a ţării în care oamenii nu au acces la servicii financiare de niciun fel. În timp ce toată lumea se bucură de intrarea Apple Pay în România şi de zecile de mii de clienţi înrolaţi în primele zile, incluziunea financiară rămâne încă un subiect sensibil în exteriorul „bulei” tehnologizate.
    „Noi lucrăm în mai multe grupuri de voluntari ca să creştem intermedierea financiară. Un lucru foarte real este existenţa unei părţi a populaţiei care nu are acces la servicii bancare, nu a văzut niciodată un card. Sunt zone în care trebuie realizate investiţii în bancomate şi POS-uri. Să achiziţionezi sau să închiriezi un POS este probabil ceva ce nu îţi poţi permite în anumite locuri când eşti un comerciant mai mic, spre exemplu. Există şi această parte a realităţii şi este un drum laborios, care ne va lua câţiva ani. Există cealaltă parte a realităţii, a corporatiştilor care beau cafea de la Starbucks, merg pe trotinete, folosesc Revolut şi Apple Pay, iar ei vor servicii cât mai digitale, nu mai vor să meargă la sucursală, ci vor un bancher personal”, spune Alexandra Smedoiu.
    Nivelul intemedierii financiare a scăzut de la un nivel record de peste 40% în 2008 la doar 24% în prezent, însă aceasta nu ar trebui să fie doar problema băncilor, ci a întregului sistem financiar, apreciază Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank.
    „Noi am plecat de la o intermediere financiară de peste 40% în 2008, iar acum suntem la 24%. (…) Din păcate nu am văzut acest subiect abordat decât de bănci şi de presă. Nu am văzut la masa în care se va rezolva de fapt problema intermedierii financiare anumite elemente. Trebuie să stăm la masă cu guvernul, cu BNR şi cu celelalte pieţe financiare, pentru că nu este doar o problemă a sistemului bancar, ci a întregului sistem financiar”, spune Sergiu Oprescu.
    Aceeaşi ambiţie o susţine şi BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, care consideră că segmentul de populaţie nebancarizat reprezintă principala piaţa pentru jucătorii din industria bancar.
    „Ideea nu este să rămânem la cei 60% din populaţie care au un cont bancar sau cei 30% care au un anumit salariu lunar, ci trebuie să facem banking pentru 100%, să oferim oportunitatea de a fi banca­rizat, finanţat, de a intra într-un marketplace, pentru oricine vine la tine – din Cisnădie şi până în Tulcea”, spune Ionuţ Stanimir, director executiv marketing & comunicare la BCR.

  • Câştigul salarial mediu brut pe economie a fost în mai de 5.078 lei, iar cel net de 3.101 lei

    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (6946 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1782 lei).

    Comparativ cu luna mai a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,7%.

    Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 110,2%.

    Indicele câştigului salarial real a fost de 99,1% pentru luna mai 2019 faţă de luna precedentă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Serviciile de proastă calitate şi impoliteţea vânzătorilor i-au inspirat pe doi antreprenori să pornească un business de milioane

    În spatele acestora se află fondatorii Heikki Vaananen şi Ville Levaniemi. Ideea businessului a avut-o Heikki, după ce, de-a lungul anilor, întâmpinase deseori situaţia frustrantă în care, primind servicii de slabă calitate sau întâmpinând o atitudine grosolană a angajaţilor din magazine sau instituţii, în special a unui vânzător dintr-un magazin de computere unde mergea în adolescenţă să îşi cumpere dischete, nu avusese ocazia să îşi exprime nemulţumirea faţă de şefii acestora.

    Ideea sa a fost să construiască nişte aparate prin care clienţii să îşi poată exprima feedback-ul referitor la modul în care au fost serviţi, calitatea produselor sau amabilitatea personalului. Tot ce aveau de făcut era să apese unul dintre butoanele cu feţe ce exprimau următoarele stări: foarte mulţumit, mulţumit, nemulţumit sau foarte nemulţumit, urmând ca respectivul aparat să trimită mai departe un email către respectiva companie.

    „Când Heikki mi-a spus planul său de afaceri, m-am gândit că este o super idee, însă eram sigur că altcineva se gândise deja să inventeze un astfel de apparat. Însă după ce am căutat pe Internet, am constatat că nu există, aşa că am început să gânim conceptul – în 2008 – iar în 2009 deja lansam businessul”, povesteşte Ville Levaniemi, cofondatorul Happy Or Not, citat de BBC.

    Astăzi, aparatele Happy Or Not sunt folosite de peste 4.000 de organizaţii din 134 de ţări, fiind montate inclusive pe aeroportul London Heathrow, în lanţul de retail Boots sau în hipermarketurile Carrefour. Clienţii plătesc un abonament anual pentru serviciile companiei, ale cărei venituri sunt de peste 10 milioane de euro.

  • Digi lansează serviciile 5G in Romania. Care sunt primele oraşe şi ce telefoane 5G oferă jucătorul din telecom

    „Astăzi dăm drumul serviciilor 5G şi pe termen scurt vrem să acoperim zonele de trafic, zonele aglomerate, încât să îmbunătăţim experienţa clienţilor. Vom lucra la staţiile de bază, în iulie şi august, împreună cu partenerii noştri de la Ericsson şi Huawei, vom începe în Bucureşti, zona food din mall-uri, câteva parcuri mari şi Centrul Vechi. Apoi vom continua în Constanţa şi Mamaia, Oradea, Cluj-Napoa şi Iaşi”, explică Valentin Popoviciu, vicepreşedinte al companiei DIGI RCS&RDS.

    Compania susţine că în luna septembrie vor instala ehipamentele şi staţiile de bază din Braşov, Timişoara, Craiova, Sibiu, Sinaia, Buşteni, Predeal şi Poiana Braşov.

    În ceea ce priveşte terminalele disponibile pentru clienţi, DIGI pune la dispoziţia acestora două modele de smartphone cu capabilităţi 5G produse de chinezii de la Xiaomi şi încă unul de la Huawei sub modelul Mate 20X 5G, cu preţuri cuprinse între circa 3.000 de lei şi aproximativ 6.000 lei.

    „Apetitul companiilor telecom mde a adopta noile tehnologii, nu numai RCS&RDS, dar şi ceilalţi operatori din România. Acest lucru mă bucură pentru că este rezultatul unei pieţe competitive, cu un apetit deschis la implementarea noilor tehnologii. Am văzut asta şi când a fost vorba de 4G şi sunt convis ă va fi la fel şi cu 5G”, spune Bogdan Iana, vicepreşdintele arbitrului telecom ANCOM, prezent la evenimentul organizat de DIGI în pateneriat cu Ericsson.

    Ericsson este partenerul principal pentru echipamente 5G al DIGI, alături de chinezii de la Huawei şi de Nokia.

    „Astăzi am reuşit să aducem tehnologia 5G în România. Reţeaua DIGI este a 10-a pe echipamente Ericsson din lume, şi cea de-a treia din Europa. Este un rezultat remarcabil”, spune Dragoş Rebegea, Ericsson România.