Temperaturile vor atinge, zilele acestea, 40 de grade în staţiile meteo, iar mai multe debite ale râurilor sunt în scădere. Debitul Dunării la intrarea în ţară în secţiunea Baziaş este ăn scădere la jumătate, potrivit situaţiei la zi transmisă vineri de Ministerul Mediului, care impune şi măsuri.
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a transmis că sunt în vigoare atenţionări meteorologice ce vizează val de căldură în intensificare şi disconfort termic accentuat, indicele temperatură-umezeală (ITU) depăşind, în general, pragul critic de 80 de unităţi.
Vineri şi sâmbătă este cod galben în 23 de judeţe (Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Bihor, Arad, Caraş-Severin, Mureş, Hunedoara, Alba, Sibiu, Gorj, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Vrancea, Călăraşi, Brăila, Giurgiu, Tulcea, Constanţa şi în Bucureşti, temperaturile maxime se vor situa între 35 şi 37 de grade, cele minime fiind de 18 – 20 de grade.
Este cod portocaliu în Banat, Crişana, sudul Olteniei, sud-vestul Munteniei, nord-vestul Transilvaniei şi în vestul Maramureşului (respectiv judeţele Satu Mare, Bihor, Arad, Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman), unde după-amiaza se vor înregistra valori termice de 38 – 40 de grade, iar noaptea nu vor coborî sub 20 – 22 de grade.
Duminică şi luni este anunţat cod galben privind valul de căldură care va persista în regiunile sudice şi sud-estice (Caraş-Severin, Gorj, Vâlcea, Dâmboviţa, Argeş, Prahova, Buzău, Vrancea şi Tulcea), cu temperaturi maxime între 35 şi 37 de grade.
De marţi (26 iulie), valul de căldura se va extinde din nou şi va cuprinde cea mai mare parte a ţării. Va fi cod portocaliu duminică, în Oltenia, Muntenia şi în sud-vestul Dobrogei (Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Olt, Argeş, Dâmboviţa, Teleorman, Prahova, Buzău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa) şi în Bucureşti, după-amiaza, se vor înregistra valori termice de 38 – 40 de grade, iar noaptea nu vor coborî sub 20 – 22 de grade În jumătatea de nord a ţării, după orele amiezii, local, vor fi manifestări specifice instabilităţii atmosferice.
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) consideră că debitele râurilor vor fi, în general, staţionare în următoarele 24 de ore, exceptând cursul inferior al Mureşului, unde vor fi în uşoară scădere, conform buletinului hidrologic informativ elaborat de specialiştii de la Centrul Naţional de Prognoze Hidrologice. În această perioadă, debitele medii zilnice se situează la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli mai mici de 30%. Aceştia sunt mai mari (între 30-60%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Bega, Bârzava, Jiu (cu excepţia bazinului hidrografic Amaradia), Ialomiţa, bazinul superior al Mureşului, bazinele inferioare ale Vedei şi Argeşului, cursurile superioare ale Trotuşului şi Buzăului, cursul superior şi mijlociu al Bistriţei şi pe unele râuri din Dobrogea.
În ceea ce priveşte debitul Dunării, la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), acesta va fi în scădere având valoarea de 2100 m3/s, sub media multianuală a lunii iulie (5350 m3/s). În aval de Porţile de Fier, debitele vor fi, de asemenea, în scădere. Nivelul la Cernavodă este de -98 cm, cu o diferenţă de 64 cm până la Treapta I de restricţii (-162 cm).
Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) monitorizează şi gestionează volumele de apă din principalele lacuri de acumulare astfel încât acestea asigură la această oră necesarul de apă brută pentru toţi beneficiarii care se alimentează în regim centralizat din sursa de apă de suprafaţă. În acest moment, grad de umplere în acumulări este 76,56%, puţin peste valoarea stabilită conform programului lunar de exploatare, însă este menţinută în limitele programului de exploatare stabilit la începutul lunii şi nu sunt estimate probleme pentru perioada imediat următoare din perspectiva resurselor de apă.
În afara listei extinse de acumulări, sunt monitorizate două zone în special, Vaslui, unde în acumularea Soleşti sunt acumulate 4 mil. m³ de apă la un consum zilnic de 60l/s şi în acumularea Ighiş, unde se menţine un volum constant de 1,5 mil. m³. Sunt lacuri mici în zona Moldovei care la această oră au un grad de umplere de 20-30%, însă acestea nu au un rol semnificativ în alimentarea cu apă. Pot apărea potenţiale probleme în acumulările mici piscicole unde este un debit mic de apă.
„Ţinând cont de perioada caniculară pe care o traversăm, precipitaţiile reduse şi manifestarea fenomenului de incendiere a miriştilor după recoltarea cerealelor, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), a dispus întregului personal silvic, la nivel naţional, luarea de urgenţă a tuturor măsurilor necesare de prevenire a propagării incendiilor în păduri şi plantaţii”, transmite Ministerul Mediului.
Se solicită, astfel, intensificarea patrulărilor la lizierele pădurilor de către personalul de teren al ocoalelor silvice din raza de activitate a fiecărei gărzi, cu precădere în zonele limitrofe miriştilor, păşunilor şi fâneţelor, în vederea prevenirii propagării incendiilor în interiorul pădurii. O atenţie deosebită va fi acordată protecţiei la foc a lizierelor pădurilor tinere (plantaţiile şi regenerările naturale din fondul forestier, plantaţiile din perimetrele de ameliorare), mai ales acolo unde, şi în anii trecuţi, s-a manifestat fenomenul de incendiere a vegetaţiei uscate şi a miriştilor. În plus, pentru a descuraja acest fenomen de incendiere este necesar ca persoanele care dau foc vegetaţiei uscate să fie identificate şi să fie comunicate autorităţilor competente (Garda de Mediu, Poliţie, APIA) pentru a fi luate măsurilor legale ce se impun.
Se solicită de către Ministerul Mediului, executarea sau întreţinerea unor zone de protecţie la foc în zonele vulnerabile, prin curăţarea de resturi vegetale a şanţurilor de minim sanitar sau, în funcţie de posibilităţi, a unor benzi perimetrale de 6-8 metri lăţime, situate între plantaţie şi terenul agricol, precum şi asigurarea coordonării, comunicării între serviciul de permanenţă de la sediul gărzii forestiere cu serviciile de permanenţă instituite la sediile ocoalelor silvice şi cu dispeceratul ISU. În cazul nedorit al apariţiei unor incendii de pădure, se va lua legătura cu Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă din teritoriu, precum şi, după caz, cu Instituţia Prefectului şi cu personalul desemnat al unităţilor administrativ-teritoriale, astfel încât să se poată interveni în mod operativ şi eficient la stingerea acestor incendii, inclusiv cu formaţiuni de pompieri voluntari şi la monitorizarea şi raportarea corespunzătoare a acestora. Se va asigura, prin personalul din subordine, monitorizarea permanentă a incendiilor declanşate, până la lichidarea totală a acestora şi transmiterea operativă a datelor, în conformitate cu prevederile în vigoare.
Suprafeţele de pădure şi, în special, plantaţiile din fondul forestier naţional şi din perimetrele de ameliorare care au fost afectate de incendii, vor fi monitorizate şi după lichidarea incendiului, astfel încât estimarea pierderilor să fie corect efectuată, iar suprafeţele goale rezultate în urma producerii incendiilor să fie incluse în clasa de regenerare, urmând a fi reîmpădurite în termenul legal.
De asemenea, ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Barna Tanczos, a transmis vineri dimineaţa, tuturor prefecturilor din ţară, rugămintea de a dispune autorităţilor publice locale mai multe măsuri. Astfel, populaţia va fi atenţionată să nu utilizeze focul deschis pentru curăţarea de vegetaţie ierboasă a pajiştilor şi a terenurilor agricole de pe care s-au recoltat cerealele, întrucât aceasta constituie la acest moment combustibil deosebit de inflamabil, iar incendiul astfel produs ar putea scăpa uşor de sub control. Populaţia care îşi petrece timpul liber în mijlocul naturii prin folosirea grătarelor la marginea fondului forestier, va fi avertizată asupra riscului de declanşare a incendiilor de vegetaţie. De asemenea, autoritatea locală va atenţiona populaţia locală care se ocupă cu recoltarea fructelor de pădure şi a ciupercilor cu privire la riscul folosirii focului deschis în fondul forestier. Autorităţile locale vor colabora cu personalul silvic în cazul producerii incendiilor de vegetaţie.
