BusinessMagazin

Tag: scadenta

  • La îndatorarea externă stăm bine

    Din perspectiva ratei critice a randamentului obligaţiunilor (randamentul mediu la care costurile cu dobânda depăşesc 10% din veniturile guvernamentale), cel mai bine stau Cehia, România şi Slovacia, conform calculelor Erste.


    Statul a redeschis în această săptămână licitaţia pentru obligaţiunile în dolari pe zece ani de la sfârşitul lunii ianuarie (când a atras 1,5 mld. dolari la un randament de 6,875%), atrăgând 750 mil. dolari la un randament de 6,45%. “Suma cumulată atrasă de pe pieţele de finanţare din SUA acoperă valoarea titlurilor în valută ce ajung la maturitate anul acesta. Atragerea acestor bani de pe acum înseamnă că în a doua jumătate a lui 2012, când inflaţia ar putea să nu mai fie favorabilă, Ministerul Finanţelor s-ar putea afla într-o situaţie confortabilă”, apreciază analiştii ING.

    Ministrul finanţelor, Bogdan Drăgoi, a anunţat că este posibil ca România să lanseze încă o emisiune de obligaţiuni pe pieţele externe, în a doua parte a anului, pentru a completa programul de împrumuturi de 2,5 mld. euro pentru 2012.

  • Analiştii ING: România şi-a asigurat o parte importantă a nevoilor de finanţare de anul acesta

    Este prima emisiune efectuată în SUA şi a doua emisiune din cadrul programului de finanţare prin titluri pe termen mediu (EMTN), ce a debutat în iunie 2011 şi prin care se urmăreşte atragerea de 7 miliarde euro în total. Prima emisiune a avut loc în iunie 2011, când au fost emise titluri în euro pe cinci ani în valoare de 1,5 mld. euro, iar randamentul a fost de 5,298%.

    “Credem că rezultatul a fost destul de bun”, comentează Vlad Muscalu şi Ana Morărescu, analişti ai ING Bank România. Principalul factor pozitiv, în opinia lor, este că România şi-a asigurat astfel o parte importantă a nevoilor de finanţare de anul acesta de pe pieţele externe, acoperind trei sferturi din 1,5 miliarde euro ce ajung la scadenţă, iar “acest lucru ar trebui să fie în general pozitiv pentru titlurile de stat emise în moneda naţională”.

    Pozitiv este, de asemenea, faptul că cererea a fost puternică – oficialii au raportat că toate ofertele au însumat 7 miliarde dolari SUA – şi faptul că nivelul randamentului a fost mai scăzut decât plafonul indicativ de 7%.

    Pentru emisiunea din iunie trecut efectuată în monedă europeană, cererea din partea investitorilor a fost de circa 3 miliarde de euro.

    “Uşor negativ” este, în schimb, faptul că nivelul costului de finanţare este semnificativ mai ridicat decât cele înregistrate la licitaţiile precedente ce au avut loc în ultimii doi ani, când nivelul primelor de asigurare contra riscului de neplată (CDS) se situa în jurul a 200 de puncte de bază, faţă de 400 de puncte în momentul de faţă.

    “Aceasta ar sugera că administratorii datoriei publice ar fi putut opta pentru o maturitate mai scurtă, cu un randament mai redus, dar în aceste momente este probabil mai bine să fii sigur decât să regreţi”, încheie analiştii ING.

    România a amânat, la finele anului trecut, lansarea emisiunii de titluri în dolari, din cauza turbulenţelor de pe pieţele externe şi a creşterii CDS pentru ţările din Europa de Est, în contextul crizei datoriilor din zona euro.

    Programul EMTN este administrat de Erste Group şi Societe Generale.

  • Băncile europene au rostogolit în 2011 doar două treimi din obligaţiunile scadente, de 654 miliarde dolari

    Băncile europene se află în situaţia de a nu-şi putea rostogoli în întregime obligaţiunile scadente pentru prima dată în cel puţin cinci ani, potrivit datelor compilate de firma Dealogic pentru Financial Times (FT). Investitorii afirmă că au evitat să cumpere obligaţiuni ale băncilor europene din cauza incertitudinilor privind stabilitatea unor instituţii de credit, soarta zonei euro şi impactul unor noi reglementări financiare. Accesul dificil la fonduri a stârnit temeri privind impactul asupra companiilor dependente de finanţare bancară şi asupra economiei pe ansamblu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finantelor imprumuta aproape 388 mil. lei prin obligatiuni pe zece ani

    Licitatia de joi, prin care se redeschide emisiunea de titluri
    din luna mai, s-a finalizat cu un randament mediu de 7,46% pe an,
    usor inferior celui obtinut la licitatia din iunie pentru aceeasi
    emisiune, cand Finantele au atras aproape 294 de milioane de lei cu
    un randament mediu de 7,47% pe an.

    Valoarea initiala a emisiunii a fost de 350 de milioane de lei, iar
    volumul total al cererii a fost de 624,19 milioane de lei, rezultat
    din ofertele a 12 banci de pe piata romaneasca, potrivit BNR. Data
    scadentei este 11 iunie 2021.

    Este a treia licitatie de obligatiuni de stat de dupa decizia Fitch
    din 4 iulie de imbunatatire a ratingului Romaniei, dupa cele din 8
    iulie (obligatiuni pe 3 ani in valoare de 700 mil. lei) si 14 iulie
    (obligatiuni pe 5 ani in valoare de 500 mil. lei). In afara de
    acestea, Finantele au atras, la 11 si 18 iulie, cate 900 de
    milioane de lei prin certificate de trezorerie pe un an. In toate
    aceste cazuri, randamentul a fost usor in scadere fata de
    precedentele pentru emisiuni similare de acelasi fel.

  • Bancile franceze accepta planul de salvare a Greciei – Sarkozy

    Anuntul a fost facut de presedintele Nicolas Sarkozy, care a
    spus ca un astfel de plan este avantajos pentru creditori si ca
    prin el “vom apara moneda euro, ceea ce e in interesul nostru, al
    tuturor”, conform Wall Street Journal.

    Aceasta inseamna ca jumatate din valoarea obligatiunilor elene care
    ajung la scadenta sa fie reinvestita in noi obligatiuni grecesti pe
    30 de ani, iar o cincime va fi investita in titluri europene bine
    cotate (obligatiuni franceze) in chip de garantie ca sumele vor fi
    rambursate peste 30 de ani. Un vehicul special de investitii,
    controlat de creditorii privati, va fi creat pentru a administra
    obligatiunile grecesti si cele franceze.

    Guvernele europene vor ca bancile de pe continent sa rostogoleasca
    pana la 30 de miliarde de euro reprezentand obligatiuni grecesti
    care ajung la scadenta in urmatorii ani, si sa contribuie la noul
    pachet de credite de la UE si FMI pentru Grecia, estimat la peste
    100 de miliarde de euro, spre deosebire de situatia de pana acum,
    cand bugetele nationale au fost singurele care au dus greul crizei
    financiare, ceea ce a transformat o criza a datoriilor private
    intr-o criza a datoriilor publice.


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Bancile germane, care anterior cerusera garantii guvernamentale
    inainte de a accepta sa contribuie la rezolvarea crizei, au facut
    cunoscut si ele ca sunt foarte interesate de modelul francez,
    transmite BBC.

    Un grup de bancheri reprezentand marile institutii bancare de pe
    continent au intalniri luni, la Roma, cu oficiali ai zonei euro, cu
    conducerea Institutului International de Finante, cea mai mare
    asociatie a institutiilor financiare din lume, si cu oficiali ai
    trezoreriei italiene. Intalnirea are loc la sediul Intesa Sanpaolo,
    cea mai mare banca italiana dupa active, a relatat Dow Jones.

    Tot luni, Comisia Europeana a acceptat o prelungire cu sase luni,
    pana la 31 decembrie, a programului actual de recapitalizare a
    bancilor grecesti prin Fondul de Stabilitate Financiara pentru
    Grecia, precum si a altor forme de sustinere a bancilor elene,
    incluzand garantii de credit si un plan de finantare prin
    obligatiuni. Programele respective au fost aprobate in septembrie
    2010 (recapitalizarea), respectiv in noiembrie 2008
    (celelalte).

  • Romania va lansa in urmatoarele trei luni programul de imprumuturi externe de 7 mld. euro

    Initial, lansarea programului era anuntata pentru ultimul
    trimestru din 2010, a explicat Dragoi pentru Bloomberg, insa momentul a fost amanat din
    cauza procesului de selectie a firmelor care urmeaza sa acorde
    asistenta juridica statului pentru vanzarea de titluri.

    In aceasta saptamana, Finantele au anuntat ca au selectat pentru
    asistenta juridica un consorţiu format din casele de avocatura Radu
    Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA si Allen&Overy, in urma celei
    de-a doua licitatii organizate in acest sens. Prima a avut loc in
    octombrie si a dat castig de cauza casei Bulboacă & Asociaţii
    în consorţiu cu Slaughter and May, însă rezultatul a fost contestat
    de un alt participant la licitatie, DLA Piper.

    Impactul asupra datoriei publice estimat de Ministerul Finantelor pentru urmatorii patru
    ani este de 3,16 miliarde de lei, din care 11,7 milioane de lei
    cheltuieli cu comisioanele, se arata in hotararea de guvern din 26
    noiembrie ce aproba lansarea programului de finantare. La sfarsitul
    lui august, Ministerul Finantelor a selectat Erste Group Bank si
    Societe Generale in calitate de aranjori ai programului de
    finantare.

    Ultima emisiune de titluri in valuta lansata de statul roman a avut
    loc la sfarsitul lui noiembrie, cand au fost vandute pe piata
    interna obligatiuni pe trei ani in valoare de 1,3 miliarde de euro,
    cu o dobanda de 4,8% pe an, cu scopul refinantarii imprumutului de
    1,6 miliarde de euro contractat in 2009 tot de la bancile de pe
    piata interna.

    Anul acesta, Romania s-a imprumutat de pe piata externa o singura
    data, in martie, cand a vandut obligatiuni pe cinci ani in valoare
    de 1 miliard de euro, cu dobanda de 5% pe an.

    Fostul ministru de finante Sebastian Vladescu spunea in vara ca
    programul de indatorare externa prin titluri de stat pe termen
    mediu (medium term notes) va incepe cu o emisiune in valoare de cel
    putin 1 miliard de euro, iar planul statului pentru finantarea
    deficitului bugetar in 2010 si 2011 prevede evolutia spre o
    finantare echilibrata, atat de pe piata interna, cat si de pe piata
    externa, si spre scadente mai lungi, de la un an sau trei ani la
    mai mult de cinci ani.

  • Finantele accepta dobanzi peste 7% la obligatiunile pe trei ani

    Finantele au avut in vedere sa vanda obligatiuni in valoare de
    300 de milioane de lei, valoarea subscrisa a fost de 591,2
    milioane, insa cea adjudecata nu a depasit 120,1 milioane de
    lei.

    Din primavara incoace, MF a refuzat sa se mai indatoreze la dobanzi
    mai mari de 7%, cu exceptia emisiunilor de obligatiuni de stat cu
    dobanda, ceea ce a impins statul sa contracteze cu precadere
    imprumuturi pe termen scurt, prin licitatii de titluri de stat cu
    scadenta intre sase luni si un an, pentru a-si satisface nevoile de
    finantare.

    Bancile, in schimb, au presat constant in directia majorarii
    dobanzii, invocand mereu riscurile asociate cu tensiunile politice
    si cu asteptarile privind o inflatie mai mare.

    BNR a anuntat joi ca modifica estimarea privind inflatia la
    sfarsitul anului 2010, la 8,2% (fata de 7,8% in raportul din
    august), respectiv pentru 2011, la 3,4% (fata de 3,1%). Tinta
    centrala de inflatie ramane insa de 3% si pentru 2011, si pentru
    2012, urmand ca din 2013 sa treaca la o tinta centrala stationara,
    de 2,5%.

    In septembrie, inflatia anuala a urcat la 7,7%, peste asteptarile
    analistilor financiari.

    “Se pare ca Ministerul a renuntat la plafonul de 7%, intrucat
    cantitatea de datorie contractata pe termen scurt se acumuleaza.
    Cred ca exista presiuni pentru randamente mai mari la titlurile cu
    scadenta la un an, trei ani si cinci ani; 7% este suficient pentru
    titlurile la sase luni”, a declarat agentiei Bloomberg Vlad Muscalu, economist al ING Bank
    Romania.

    Pe primele opt luni, fata de perioada ianuarie – august 2008, cel
    mai rapid a crescut datoria externa pe termen scurt (cu 17,4%, la
    17,14 miliarde de euro), mult peste ritmul de crestere a datoriei
    pe termen lung (7,5%), conform datelor BNR.

    De la inceputul anului, Ministerul Finantelor a vandut titluri de
    stat si obligatiuni in valoare de 32 de miliarde de lei (7,4
    miliarde de euro). Pentru luna noiembrie, programul de finantare
    prevede vanzarea de titluri de 4,6 milioane de lei (peste un
    miliard de euro), dupa 3,1 milioane in octombrie.

  • BNR: Pentru prima data in ultimii doi ani, bancile dau semne de relaxare a creditarii

    Sunt si banci insa, cam 10% din total, care au preferat sa
    relaxeze conditiile de acordare a imprumuturilor, principala metoda
    fiind cresterea scadentei maxime, respectiv a intervalului in care
    trebuie rambursat creditul, ceea ce a dus la scaderea ratei lunare,
    conform unui sondaj de opinie derulat de Banca Nationala a Romaniei
    in randul bancherilor.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • BNR: Problema cu creditele in valuta este indatorarea mare a clientilor

    “Indatorarea in valuta a fost mai puternica, permisa de
    performanta financiara mai buna a clientilor si de maturitatea mai
    mare, care a dus insa si la riscuri prelungite”, atentioneaza
    Dragulin.

    In cazul populatiei, valoarea medie a unui credit in valuta este
    de 12 ori mai mare decat valoarea medie a unui credit in lei, in
    timp ce la companii raportul este de patru la unu. De asemenea,
    perioada de rambursare este mult mai mare la valuta, de aproape 20
    de ani, fata de mai putin de opt ani in cazul imprumuturilor in
    lei.

    Detalii pe
    www.zf.ro    .

  • Niste impozite fantoma

    Franta, promitand sa imbunatateasca protectia mediului,
    planuieste introducerea unui impozit pe emisiile de dioxid de
    carbon. In Finlanda, unde guvernul spune ca vrea sa amelioreze
    calitatea alimentatiei, s-au reintrodus taxele pe dulciuri si
    sucuri. La fel, Danemarca a adaugat tutunul si unele mancaruri
    grase pe lista produselor impozitabile.

    Marea Britanie abordeaza un alt plan, gandindu-se la o
    asa-numita taxa pe cal, impusa detinatorilor de animale, inclusiv
    de cai, indiferent de scopul pentru care acestia sunt crescuti (cai
    de povara, de curse sau de agrement).

    Toate aceste impozite ar putea fi prezentate ca avand
    justificari virtuoase, dar ele mai au ceva in comun: ajuta la
    astuparea gaurilor bugetare adancite de recesiune, de pachetele de
    salvare financiara a bancilor si de miliardele cheltuite pentru
    relansarea economiei.

    Intr-un moment cand liderii politici din Europa si Statele Unite
    se declara impotriva unor impozite suplimentare pentru clasa de
    mijloc, taxele sus-amintite au si avantajul de a creste veniturile
    fara sa atraga prea mult atentia asupra inaspririi conditiilor
    fiscale.

    Ca urmare, spun analistii, contribuabilii din California si pana
    in Copenhaga ar trebui sa se pregateasca pentru mai multe “impozite
    fantoma” – taxe indirecte, precum cele aplicate pe vanzari, sau
    micro-taxele percepute pentru servicii oferite gratis in trecut,
    cum este inregistrarea unui animal de companie.

    Asemenea taxe ar putea avea multiple beneficii pentru colectorii
    de impozite. Pe de o parte, ele sunt mai putin volatile si mai
    putin dependente de ciclurile economice decat impozitele aplicate
    companiilor sau cele pe venit. Pe de alta parte, ele sunt mai putin
    predispuse sa fie evitate si sunt mai ieftin de colectat. In fine,
    spun analistii, ele sunt in general si mai usor de introdus.

    “Politica intra aici in joc”, afirma Stephen Matthews, expert in
    impozite la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
    Cresterea taxelor pe venit este mai mult “o solutie cand toate
    celelalte au esuat”.