Tag: sarbatoare

  • Veselia din farfurie

    Printre cei care privesc farfuria drept un mediu propice pentru exprimarea lor artistică sub formă de imagini hazlii se înscriu ilustratoarea argentiniană Miriam Brugmann, care pictează creaturi colorate, californianul Marc Armitano de la Botticelli Ceramics, care gravează insecte pe farfurii, artista britanică Polly Ferne, care decorează farfurii şi platouri cu personaje din desene animate, ori un alt britanic, Luke Edward Hall, scrie Financial Times.

    Spre deosebire de alte farfurii pictate, cum ar fi cele semnate de Pablo Picasso, cele din ziua de azi sunt gândite să poată fi folosite la mâncat şi spălate, amuzându-i în acelaşi timp pe utilizatori cu imaginile de pe ele, deoarece artiştii care le realizează privesc masa drept o sărbătoare a vieţii, după cum ei înşişi declară.

  • MINIVACANŢA de 1 decembrie. Câte zile libere au românii până la sfârşitul anului

    Astfel, angajaţii vor beneficia de un weekend prelungit, deoarece sărbătoarea Sfântului Andrei şi Ziua Naţională a României pică într-o zi vineri şi una de sâmbătă.

    Pentru aceste zile, salariaţii care lucrează trebuie să primească compensaţii din partea angajatorilor sau să recupereze zilele libere lucrate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai multe rachete au fost lansat asupra palatului prezidenţial de la Kabul

    Prima rachetă a aterizat în apropierea palatului prezidenţial, în timp ce a doua a aterizat în apropierea unei baze NATO şi ambasadei Statelor Unite la Kabul, a declarat Jan Agha, un oficial al Poliţiei.

    Autorităţile nu au raportat victime în urma atacurilor cu rachete.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viitorul premier italian, de Ziua Romilor: “Dacă ar fura mai puţin, ar fi sărbătoare”

    Papa Francisc a salutat comunitatea romilor cu ocazia zilei internaţionale dedicată lor, duminică, în timp ce liderul Ligii Nordului (extrema dreaptă), Matteo Salvini, i-a invitat pe Twitter să “fure mai puţin”, relatează France Presse.

    ″Sper ca ziua (internaţională a romilor) să promoveze cultura întâlnirii, cu bunăvoinţa de a se cunoaşte şi a se respecta reciproc″⁣, a spus papa, după Liturghia celebrată duminică dimineaţă în Bazilica Sf.Petru.

    “Aceasta este calea spre o adevărată integrare”, a adăugat el în faţa miilor de credincioşi adunaţi în Piaţa San Pietro.

    “Astăzi este Ziua Internaţională a Romilor, Sinti (ţigani) şi Caminanti (nomazi din Sicilia)”, a scris la rândul său Matteo Salvini, liderul coaliţiei de dreapta care a câştigat cele mai multe voturi în alegerile din 4 martie din Italia (37%).

    “Dacă mulţi dintre ei ar lucra mai mult şi ar fura mai puţin, dacă mulţi dintre ei şi-ar trimite copiii la şcoală, în loc să-i înveţe cum să fure, ar fi într-adevăr o sărbătoare”, a adăugat el.

    Matteo Salvini, 45 de ani, liderul Ligii Nordului, mişcare suveranistă şi anti-imigraţie, îşi propune să preia conducerea Italiei, dar absenţa unei majorităţi clare după alegerile din 4 martie complică situaţia. Noi consultări între preşedintele italian, Sergio Mattarella, şi liderii politici ai ţării sunt programate pentru weekendul următor, scrie stirileprotv.ro

  • Calendarul zilelor libere în 2018. Ce sărbători „se pierd” pentru că vor cădea în weekend

    După ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea care prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca zi de sărbătoare legală nelucrătoae, încă o zi se mai adaugă pe calendarul zilelor libere din acest an.

    În afară de Vinerea Mare, zile libere mai sunt 8 aprilie (duminică), reprezentând Paştele, dar şi luni, 9 aprilie, a doua zi de Paşte.

    Ziua de 1 Mai cade, în acest an, într-o zi de marţi.

    Următoarea zi de sărbătoare legală este 27 mai, care, practic, se pierde, pentru că va fi duminică, însă, a doua zi, 28 mai, este tot zi liberă. În aceste zile se sărbătoresc Rusaliile.

     

    Românii vor avea o minivacanţă de 1 iunie, zi liberă, de asemena, care cade într-o zi de vineri. Adormirea Maicii Domnului, care este sărbătorită pe 15 august, va fi, în 2018, într-o zi de miercuri.

    Sfântul Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie, va fi într-o vineri, iar a doua zi, sâmbătă, va fi 1 Decembrie, tot zi de sărbătoare legală.

    De asemenea, prima şi a doua zi de Crăciun (25 şi 26 decembrie) vor cădea în zile de marţi şi miercuri.

  • Este OFICIAL: Românii au o nouă zi liberă. Iohannis tocmai a promulgat legea

    „Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi, astfel, ultima vineri din Postul Mare. Este una dintre cele trei zile de sărbătoare religioaşă creştină numite Triduum Sacru, din care fac parte Joia Mare, Vinerea Mare şi Sâmbăta Mare”, susţin iniţiatorii proiectul de lege pentru completarea alin.(1) al art.139 din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii.

    Potrivit expunerii de motive a proiectului de lege, Vinerea Mare este zi legală de sărbătoare în 16 dintre cele 28 de ţări ale UE.

    Preşedintele Comisiei de muncă, deputatul PSD Adrian Solomon a susţinut proiectul de lege în plen, afirmând că „vremea lozincilor că totul se rezolva prin muncă ar trebui să treacă” şi că angajatorii au nevoie de angajaţi odihniţi.

  • Este oficial: Românii vor avea o nouă zi liberă! Senatul a votat încă o sărbătoare legală

    Senatorii au aprobat, miercuri, proiectul de lege pentru modificarea Codului Muncii, iniţiat de deputatul UDMR Szabo Odon, care prevede că Vinerea Mare – ultima zi de vineri înaintea Paştelui – să fie sărbătoare legală şi nelucrătoare.

    „Iniţiativa legislativă prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca sărbătoare legală, nelucrătoare. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi, astfel, ultima vineri din Postul Mare. Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 ţări dintre cele 28 ale Uniunii Europene. În România, Codul muncii prevede 14 zile de sărbători legale, mai puţine faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, de exemplu Belgia, Lituania sau Cipru, care au 16 – 17 zile de sărbătoare legală. Şi în România ar trebui introdusă Vinerea Mare ca zi de sărbătoare legală, fiind unul dintre cele mai semnificative evenimente religioase dintr-un an”, se arată în expunerea de motive semnată de deputatul UDMR Szabo Odon.

    Propunerea legislativă pentru completarea art. 139 din Legea 53/2003 – Codul muncii a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 86 voturi favorabile, unul împotrivă şi o abţinere.

    Iniţial, proiectul legislativ nu se afla pe ordinea de zi, fiind introdus la solicitarea liderului senatorilor UDMR, Cseke Attila. De asemenea, deşi legile organice sunt votate lunea, la solicitarea lui Cseke Attila, aceasta a fost aprobată în şedinţa de miercuri.

    Potrivit Codului Muncii, în prezent sunt 14 zile zile de sărbătoare legală şi nelucrătoare. Acestea sunt:

    – 1 şi 2 ianuarie;

    – 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;

    – prima şi a doua zi de Paşti;

    – 1 mai;

    – 1 iunie;

    – prima şi a doua zi de Rusalii;

    – Adormirea Maicii Domnului;

    – 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;

    – 1 decembrie;

    – prima şi a doua zi de Crăciun;

    – două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.

  • O nouă sărbătoare legală şi nelucrătoare, votată în Senat/Calendarul liberelor legale în 2018

    „Iniţiativa legislativă prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca sărbătoare legală, nelucrătoare. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi, astfel, ultima vineri din Postul Mare. Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 ţări dintre cele 28 ale Uniunii Europene. În România, Codul muncii prevede 14 zile de sărbători legale, mai puţine faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, de exemplu Belgia, Lituania sau Cipru, care au 16 – 17 zile de sărbătoare legală. Şi în România ar trebui introdusă Vinerea Mare ca zi de sărbătoare legală, fiind unul dintre cele mai semnificative evenimente religioase dintr-un an”, se arată în expunerea de motive semnată de deputatul UDMR Szabo Odon.

    Propunerea legislativă pentru completarea art. 139 din Legea 53/2003 – Codul muncii a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 86 voturi favorabile, unul împotrivă şi o abţinere.

    Iniţial, proiectul legislativ nu se afla pe ordinea de zi, fiind introdus la solicitarea liderului senatorilor UDMR, Cseke Attila. De asemenea, deşi legile organice sunt votate lunea, la solicitarea lui Cseke Attila, aceasta a fost aprobată în şedinţa de miercuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima ţară din lume care interzice Valentine’s Day. Care este motivul?

    Pakistan a devenit prima ţară care interzice această sărbătoare, verdictul fiind dat de Înalta Curte din Islamabad.

    Astfel este interzisă reclama fie ea electronică, tipărită care face referire la Valentine’s Day, dar şi comercializarea produselor asociate cu această sărbătoare (cupidoni, inimioare etc) sau sărbătorirea în spaţiul public.

    Decizia a fost luată deoarece sărbătoarea este considerată “amorală”, “vestică” şi nu face parte din cultura islamică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce trebuie să faci din 2 ianuarie până la Bobotează ca să îţi meargă bine tot anul

    Începând cu 2 ianuarie până pe 5 ianuarie este perioada umblatului cu crucea, când preotul vine în casele oamenilor cu Iordanul. O veche superstiţie spune că după bine-cuvântare, copiii vor înconjura gospodăria cu o lumânare aprinsă pentru ca familia să fie ocrotită de necazurile de peste an.

    Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.

    Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici.

    La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.

    La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.

    Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.

    Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

    De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de “burechiuşe” sau “urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

    Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. “Chiralesa” provine din neo-greacă şi înseamnă “Doamne, miluieşte!”. Exista credinţa că, strigând “Chiralesa”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

    Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

    Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

    De Sfântul Ioan Botezatorul (7 ianuarie) există un alt obicei, numit “Udatul Ionilor”, întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina. În Bucovina, la porţile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceştia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi sau purificaţi.

    Catolicii celebrează pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care au venit să-l vadă pe pruncul abia născut, aducându-i daruri, aur, smirnă şi tămâie.

    În Franţa, cu această ocazie se serveşte un fel de plăcintă numită “la galette des rois”, care pe vremuri era împărţită în tot atâtea felii câţi comeseni erau, plus una. Felia suplimentară, denumită “a Bunului Dumnezeu” sau “a Fecioarei”, era oferită primului sărac care apărea în faţa familiei.

    Un obicei actual constă în ascunderea unei figurine, reprezentând un rege mag, în interiorul plăcintei, iar cel dintre meseni care va descoperi figurina în porţia sa va fi regele zilei.

    În Belgia şi în Olanda există, de asemenea, tradiţia preparării unui desert cu cremă de migdale, similar celui pregătit în Franţa. Cel mai tânăr dintre membrii familiei se ascunde sub masă pentru a alege feliile pentru fiecare, iar cel desemnat regele zilei îşi alege o regină. În timpul acestei zile, copiii străbat străzile intonând cântecul stelei şi intră în case pentru a primi mandarine şi bomboane, tradiţie pe cale de dispariţie în Belgia, dar păstrată încă în regiunile de provincie flamande.

    În Spania sau în unele regiuni din Italia, copiii aşteaptă cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, zi dedicată petrecerii.