BusinessMagazin

Tag: salariu minim

  • Contzilla.ro: Ultimele noutăţi în domeniul muncii. Majorarea salariului minim începând cu anul 2022, zile libere pentru părinţi în cazul întreruperii activităţii unităţilor de învăţământ şi măsura şomajului tehnic reintrodusă până la 31 decembrie 2021

    1.Salariul minim din 2022

    În şedinţa de Guvern din 4 octombrie 2021 s-a aprobat majorarea salariului minim pe economie, începând cu 1 ianuarie 2022. Noua valoare va fi de 2.550 lei, cu 250 de lei mai mult decât în prezent. Ca urmare a acestei majorări, taxele datorate la stat pentru un angajat încadrat cu salariul minim şi normă întreagă , vor creşte de la 966 la 1083 lei pe lună.

    Corelat cu creşterea salariului minim, va creşte şi contribuţia pentru persoane cu handicap neîncadrate. De exemplu, o firma cu 50 de angajaţi, ar trebui să angajeze minim 2 persoane cu handicap. Dacă nu fac angajările respective, pot opta să platească la stat salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap şi/sau parţial să facă achiziţii de la unităţi protejate. Presupunând că nu fac angajări şi nu achizitionează produse de la unităţi protejate, valoarea obligaţiei va creşte cu  500 lei/luna.

    O altă consecinţă a majorării salariului minim este creşterea plafoanelor prin a căror depăşire persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate.

    Noul plafon în 2021 va deveni 12* 2.550 lei = 30. 600 lei (în prezent, 27.600 lei).

    Noua valoare a contribuţiei la asigurări de sănatate, care se calculează la acest plafon este 10%*30.600 lei = 3.060 lei/an, cu 300 de lei in plus faţă de 2021.

    La contribuţia la pensii, noua valoare minimă va fi de 25%*30.000= 7.500 lei/an , cu 600 de lei în plus faţă de anul 2021.

    2. Zile libere pentru părinţi

    În 4 octombrie 2021 s-a publicat în Monitorul Oficial Ordonanţa de urgenţă nr. 110 privind acordarea unor zile libere plătite părinţilor şi altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2.

    Actul normativ prevede că se acordă zile libere unuia dintre părinţi pentru supravegherea copiilor cu vârsta de până la 12 ani inclusiv, precum şi pentru părinţii care au în întreţinere copii sau adulţi cu handicap cuprinşi într-o formă de învăţământ, respectiv înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ preuniversitar, inclusiv de educaţie timpurie antepreşcolară.

    Prevederile se aplică pe perioada stării de alertă şi după încetarea acesteia, dar nu mai târziu de finalizarea cursurilor anului şcolar 2021-2022, fără a se include vacanţele, în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa fizică a copiilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, unde aceştia sunt înscrişi.

    Nu se va putea beneficia de aceste zile libere în cazul în care unul dintre părinţi se află de exemplu în concediu de odihnă sau fără plata, sau are raportul de muncă suspendat pentru întreruperea temporară a activităţii angajatorului.

    Pentru zile libere se acordă o indemnizaţie în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Indemnizaţia este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, precum şi plăţii contribuţiei asiguratorii pentru muncă.

    3.Şomaj tehnic

    Tot în data de 4 octombrie 2021 s-a publicat o altă ordonanţă de urgenţă OUG nr. 111 din 2 octombrie 2021 pentru stabilirea unor măsuri de protecţie socială a angajaţilor şi a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice, determinate de situaţia epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

    Această ordonanţă prevede că până la 31 decembrie 2021, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din iniţiativa angajatorului, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut (în prezent câştigul salarial mediu brut este de 5.380 lei).

    De aceste prevederi pot beneficia salariaţii angajatorilor pe perioada întreruperii temporare a activităţii, total sau parţial, în contextul creşterii incidenţei răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 şi al măsurilor pentru diminuarea impactului tipului de risc prevăzute de hotărârile Guvernului pentru prelungirea stării de alertă pe teritoriul României.

     

     

     


     

  • El Salvador pune la lucru energia generată de un vulcan pentru a mina bitcoin. Până acum a minat echivalentul a 269 de dolari, aproape un salariu minim din România

    El Salvador a minat deja 0,00599179 bitcoin, echivalentul a 269 de dolari, exploatând energia generată de un vulcan, potrivit CNBC.

    Preşedintele Nayib Bukele şi-a pariat deja viitorul politic pe experimentul realizat la nivel naţional când a adoptat bitcoin ca metodă oficială de plată, fapt ce a atras proteste stradale masive. El a publicat joi un videoclip care ilustra momentul în care tehnicienii pregăteau echipamentele pentru a începe minarea de bitcoin.

    Conducerea statului a anunţat în luna iunie că discută cu o companie de stat care lucrează cu energie geotermală să pregătească un plan pentru viitoare facilităţi unde să poată fi instalate echipamente pentru minarea de bitcoin.

    Bukele a transmis vineri că proiectul este încă în lucru şi că se află în procesul de „instalare şi testare” a echipamentelor de minare.

    În ecosistemul criptomonedelor, monedele digitale funcţionează pe infrastructura blockchain, care este un registru digital ce stochează toate datele şi interacţiunile pe care utilizatorii le au cu reţeaua. Această reţea este guvernată de noduri şi de mineri, unde nodurile deţin câte o copie a registrului, iar minerii sunt un soi de contabili, care utilizează echipamente specifice pentru a verifica şi a înscrie datele de la utilizatori în blockchain. Minerii sunt recompensaţi de reţea pentru activitate.

    Minarea utilizând energie de la un vulcan nu este o premieră globală, iar în Islanda energia geotermală de la vulcani este utilizată de mai mulţi ani deja.

    În cazul El Salvador, ţara este cunoscută pentru numărul ridicat de vulcani pe care îl are în teritoriu. Pentru context, energia geotermală este a patra sursă în producţia de energie a statului.

  • Cea mai bună veste: Salariile românilor vor creşte

    Anul 2021 a adus cea mai simplă negociere a salariului minim pentru anul următor din ultimul deceniu: sindicatele vor o creştere a salariului minim cu 10%, patronatele cu 8%, iar premierul Florin Cîţu vrea chiar să devanseze majorarea salariului minim de la finalul acestui an

    ♦ Premierul se gândeşte să aplice majorarea chiar mai devreme, din noiembrie sau din decembrie 2021.

    Anul 2021 a adus cea mai simplă negociere a salariului minim pentru anul următor din ultimul deceniu: sindicatele vor o creştere a salariului minim cu 10%, patronatele cu 8%, iar premierul Florin Cîţu vrea chiar să devanseze majorarea salariului minim de la finalul acestui an. Indiferent de cât va fi creşterea salariului minim, de 8 sau de 10%, nivelul acestuia va ajunge la circa 1.500 de lei net, într-un context în care inflaţia a ajuns în august la 5,25%.

    Chiar dacă premierul Cîţu a spus că se gândeşte la o creştere a salariului minim cu 8% încă din acest an, unii lideri sindicali nu sunt de acord cu o astfel de abordare.

    „Ideea de a creşte salariul minim de la 1 noiembrie sau de la 1 decembrie are două deficienţe. În primul rând, dacă ne uităm la evoluţia inflaţiei şi dacă luăm în calcul faptul că va ajunge probabil la 7%, o creştere cu 8% a salariului minim abia dacă acoperă inflaţia şi, oricum, noi plecăm în 2022 cu inflaţia calculată decembrie la decembrie, nu mai devreme. În al doilea rând, o creştere în avans ar tulbura apele în sectorul privat, pentru că firmele nu vor avea cum să-şi rezolve atât de rapid creşterile de costuri din buget. Noi am propus un acord pe trei ani pentru creşterea salariului minim, în contextul unei politici de predictibilitate care să îi ajute pe operatorii economici să îşi facă planurile de business“, a explicat Bogdan Hossu, liderul Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa“.

    Creşterea semnificativă a salariului minim din ultimul deceniu a fost cel mai puternic instrument de politică economică, dar, din cauza politicii fiscale şi a faptului că angajaţii nu mai beneficiază de efectele contractelor colective de muncă, ponderea angajaţilor prost plătiţi din economie a crescut. Statisticile arată că aproape unu din trei angajaţi din România (29%), adică 1,6 milioane dintr-un total de 5,5 milioane de contracte de muncă, este remunerat cu salariul minim pe economie. În 2011, doar 400.000 de contracte de muncă dintr-un total de 5,5 milioane erau la nivelul minim.

    „Nivelul salariului minim este un subiect de mare interes pentru toţi partenerii sociali, sindicate, patronate şi autorităţi.  Rezultatul negocierilor pe aceasta temă va avea un impact semnificativ pentru toate companiile (publice şi private) din România. În aceste condiţii, considerăm că este necesar să existe o predictibilitate cât mai mare în ceea ce priveşte decizia de modificare a salariului minim, pentru ca angajatorii să poată planifica şi bugeta cheltuieli pe unul sau mai mulţi ani. Mediul de business a subliniat în repetate rânduri nevoia de predictibilitate legislativă pentru a crea un context favorabil investiţiilor în ţara noastră“, a explicat Mădălina Racoviţan, tax partner, head of people services în cadrul firmei de consultanţă şi audit KPMG.

    Bogdan Hossu de la Cartel Alfa a spus că, la ultimul Consiliu Tripartit, unii lideri din patronate – din partea investitorilor străini – au solicitat o creştere a salariului minim de 8% pentru anul viitor, iar reprezentanţii patronatelor care apără interesele companiilor mici au solicitat o majorare a salariului minim cu 200 de lei, sumă suplimentară, care să nu fie impozabilă (adică impozitarea salariului minim să rămână la nivelul actual al salariului minim, de 2.300 de lei brut pe lună).

    „Trebuia să avem săptămâna trecut CNT (Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social- n.red.), dar nu s-a făcut, ni s-a răspuns că vom fi convocaţi la o dată următoare. Cred că până la alegerile din PNL nu se va face niciun CNT, deşi premierul s-a angajat ca până la sfârşitul lunii octombrie să scoată hotărârea de Guvern privind salariul minim de anul viitor“, a mai spus Bogdan Hossu.

    Cu un salariu minim brut de 467 de euro (280 de euro net), angajaţii români au salarii minime cu o treime mai mici decât cei polonezi şi câştigă de 3,4 ori mai puţin decât germanii plătiţi la nivelul minim pe economie.

    „În ceea ce priveşte nivelul salariului minim în România în comparaţie cu alte state din Uniunea Europeană, încă ne situăm pe ultimele locuri şi, în acelaşi timp, avem printre cele mai mari niveluri de impozitare a salariului minim din UE“, a mai spus Mădălina Racoviţan de la KPMG.

  • De la golf şi din Vama Veche, cu cecul de 29 de miliarde de euro pe care îl va aduce la Bucureşti şefa Comisiei Europene, preşedintele şi premierul au vrut să arate în forţă că au învins. În rest, creşterile de preţ şi falimentele fac parte din capitalism

    Un scurt review al situaţiei din România:

    1. Preşedintele Iohannis i-a învins pe cei de la USR/PLUS în criza politică: îmbrăcat în alb ca să iasă în evidenţă, de la golf – un sport care nu este deloc exclusivist, după cum spune el, şi se poate practica la orice vârstă – a transmis rivalilor politici că a câştigat pariul cu Florin Cîţu, care a rezistat neaşteptat de bine asaltului celor de la USR/PLUS. De la Vama Veche, îmbrăcat în negru, premierul a transmis, prin relaxarea afişată, că deja a câştigat lupta cu Orban pentru conducerea PNL şi că de acum partidul este al lui, ca şi guvernul, fie el şi minoritar.

    2. Luni, pe 27 septembrie, peste o săptămână, este aşteptată la Bucureşti Ursula von der Leyen, preşedinte Comisiei Europene, pentru a aproba oficial PNRR-ul României, de 29 de miliarde de euro, felicitând astfel autorităţile politice de la Bucureşti. Va fi o victorie pentru Iohannis şi Cîţu, iar puterea lor va creşte şi mai mult având în administrare miliardele de euro de la Uniunea Europeană, o bună parte dintre ele fiind împrumuturi.

    3. City Insurance, cel mai mai asigurator de RCA de pe piaţă, cu 3 milioane de clienţi, a fost trimis în faliment de ASF, Autoritatea de Reglementare Financiară, deschizând seria de întrebări legate de cine este de vină şi cine va plăti pentru acest lucru. Premierul Florin Cîţu a spus că în capitalism se mai întâmplă astfel de falimente şi a dat asigurări că nimeni nu va avea de pierdut, dintre clienţi. Nu părea foarte interesat să afle cum s-a ajuns aici.

    4. Preţurile la gaze şi energie au crescut şi vor creşte, după cum arată tranzacţiile încheiate de pe acum pentru anul următor. În contractele la termen pentru 2022, producătorii vând Mwh la peste 400 de lei, iar pentru 2023 preţul este mai mare faţă de începutul acestui an, când energia se tranzacţionează la producător la un preţ cu peste 50% mai mult. Nimeni nu ştie acum care va fi impactul în economie a creşterilor de preţ de la energie şi gaze, dar când vor veni facturile în iarnă, atunci se va vedea cine rezistă, mai ales la companiile mari consumatoare de gaze şi energie.

    5. Premierul Florin Cîţu a anunţat că salariul minim va creşte cu minimum 8% şi s-ar putea ca termenul de intrare în vigoare să nu mai fie la 1 ianuarie, ci chiar din octombrie sau noiembrie. Probabil că şi premierul a convins că majorarea salariului minim pe economie reprezintă cea mai bună măsură economică în timpurile de astăzi, mai ales că trebuie să ţină sub control deficitul bugetar şi chiar să-l reducă, ceea ce înseamnă că nu mai are la dispoziţie această măsură de impulsionare a economiei.

    6. Ultima oră: Liviu Dragnea, eliberat condiţionat, a început să facă dezvăluiri despre PSD, despre liderii din fruntea partidului. Dacă Florin Cîţu era considerat cel mai bun agent electoral pentru PSD, acum Dragnea poate fi considerat cel mai bun agent electoral pentru PNL şi Iohannis.

  • D. Damian, Terapia Cluj: Fără o creştere a salariului minim, rămâne deschisă invitaţia la evaziune

    O creştere de doar 10% a salariului minim pe economie ar acoperi doar inflaţia din 2019-2020, mai spune el.

    „Fără o creştere a salariului minim de cel puţin 15-20% – o creştere de 10% acoperă doar inflaţia 2019-2021 – rămâne deschisă invitaţia la muncă la negru şi evaziune fiscală. Să vedeţi câţi vânzători de nuieluşe şi vâsc vom avea la iarnă…“, spune Dragoş Damian.

    De asemenea, în cadrul opiniei, în care prezintă diferenţa dintre preţul energiei în România şi în alte ţări din regiune, el arată că, după liberalizarea pieţei, preţul pentru consumatorii industriali la energie electrică a crescut de la 104 euro/MWh la 133 euro/MWh, cel mai mare din regiune. Preţul la gaz este mai mare de 45 de euro/MWh, de asemenea cel mai mare din regiune, reiese din datele culese de Dragoş Damian.

    Spre comparaţie, în Ungaria preşul energiei electrice este de 97 de euro/MWh pentru consumatorii industriali, iar în Cehia şi Bulgaria de 83-84 de euro/MWh. Cea mai scumpă energie electrică din regiune, în afara de cea din România, este în Polonia: 108 euro/MWh.

    „Aşadar, politicienii sunt cu crizele şi vendetele lor personale, iar oamenii de afaceri şi cei de rând cu problemele de zi cu zi: valul 4 al pandemiei, inflaţie enormă, penurie infernală a forţei de muncă, curs şi dobânda de referinţă menţinute artificial, observaţii critice de la Fitch, urmează probabil şi alţii etc.”

    El mai scrie că mediul de afaceri aşteaptă mai degrabă o guvernare competentă şi politici sustenabile, decât compensaţii sociale: „Cred că tot mediul de afaceri este de acord că este de preferat o guvernare competentă şi sustenabilă unor practici de compensaţii sociale. Mai bine previi decât să tratezi. Nimeni nu mai crede că o creştere economică din efect de baza, inflaţie şi consum din import poate fi sustenabilă”.

  • Steven Van Groningen, preşedintele confederaţiei patronale Concordia, despre creşterea salariului minim: Putem agrea cu partenerii sociali o creştere reală anuală fixă, care să fie ajustată cu rata inflaţiei şi productivitatea

    Steven van Groni­ngen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank şi preşedinte al Concordia, organizaţia care reprezintă cele mai mari companii din România, consideră că se poate stabili un calendar al creşterilor salariului minim pentru următorii 3-4 ani, după o formulă clară, care să ducă la o creştere a veniturilor angajaţilor, dar fără a pune o presiune insuportabilă pe companii. În plus, această formula ar trebui să fie predictibilă.

    “În opinia noastră, putem agrea cu partenerii sociali o creştere reală anuală fixă care să fie ajustată cu rata inflaţiei şi productivitatea. Concordia a avut anul acesta discuţii constante cu ceilalţi parteneri sociali reprezentativi la nivel naţional pentru a stabili calendarul de creştere până în 2024. Credem că putem ajunge împreună, prin dialog, la o formulă care să poată reprezenta o îmbunătăţire a nivelului de trai pentru cei care sunt plătiţi cu salariul minim”, spune Steven van Groni­ngen.

    El precizează că organizaţia pe care o conduce ar vrea să înţeleagă mai bine situaţia celor 1,6 milioane de lucrători cu salariul minim din România, pentru a avea o imagine mai pertinentă. În acest sens, guvernul s-a angajat să pună la dispoziţia organizaţiei, prin ministerele Muncii şi de Finanţe, datele necesare.

    “Suntem încrezători că împreună cu partenerii sociali vom negocia o creştere care să compenseze pentru rata inflaţiei şi să aducă şi ceva în plus într-o formulă care să poată fi replicată în anii viitori, pentru a ne asigura că toţi cei care muncesc pot duce un trai decent şi companiile pentru care lucrează rămân competitive”, adaugă Steven van Groni­ngen.

    Confederaţia Patronală Concordia reprezintă în acest moment 15 dintre cele mai puternice sectoare din economie (automotive, energie şi utilităţi, financiar-bancar, hotelier, IT, retail, transport), cu un total de peste 350.000 de angajaţi şi mai mult de 2.000 de companii, deopotrivă mari şi mici, cu capital românesc şi străin, având o perspectivă diversă şi echilibrată asupra economiei naţionale.

  • Steven Van Groningen, preşedintele confederaţiei patronale Concordia, despre creşterea salariului minim: Putem agrea cu partenerii sociali o creştere reală anuală fixă, care să fie ajustată cu rata inflaţiei şi productivitatea

    Steven van Groni­ngen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank şi preşedinte al Concordia, organizaţia care reprezintă cele mai mari companii din România, consideră că se poate stabili un calendar al creşterilor salariului minim pentru următorii 3-4 ani, după o formulă clară, care să ducă la o creştere a veniturilor angajaţilor, dar fără a pune o presiune insuportabilă pe companii. În plus, această formula ar trebui să fie predictibilă.

    “În opinia noastră, putem agrea cu partenerii sociali o creştere reală anuală fixă care să fie ajustată cu rata inflaţiei şi productivitatea. Concordia a avut anul acesta discuţii constante cu ceilalţi parteneri sociali reprezentativi la nivel naţional pentru a stabili calendarul de creştere până în 2024. Credem că putem ajunge împreună, prin dialog, la o formulă care să poată reprezenta o îmbunătăţire a nivelului de trai pentru cei care sunt plătiţi cu salariul minim”, spune Steven van Groni­ngen.

    El precizează că organizaţia pe care o conduce ar vrea să înţeleagă mai bine situaţia celor 1,6 milioane de lucrători cu salariul minim din România, pentru a avea o imagine mai pertinentă. În acest sens, guvernul s-a angajat să pună la dispoziţia organizaţiei, prin ministerele Muncii şi de Finanţe, datele necesare.

    “Suntem încrezători că împreună cu partenerii sociali vom negocia o creştere care să compenseze pentru rata inflaţiei şi să aducă şi ceva în plus într-o formulă care să poată fi replicată în anii viitori, pentru a ne asigura că toţi cei care muncesc pot duce un trai decent şi companiile pentru care lucrează rămân competitive”, adaugă Steven van Groni­ngen.

    Confederaţia Patronală Concordia reprezintă în acest moment 15 dintre cele mai puternice sectoare din economie (automotive, energie şi utilităţi, financiar-bancar, hotelier, IT, retail, transport), cu un total de peste 350.000 de angajaţi şi mai mult de 2.000 de companii, deopotrivă mari şi mici, cu capital românesc şi străin, având o perspectivă diversă şi echilibrată asupra economiei naţionale.

  • Evenimentele care contează

    Recent am aflat că premierul Florin Cîţu nu ştie cât costă o pâine. Mai departe, faptul că premierul încurcă certificatele verzi cu cele de emisii nu poate fi catalogat ca o greşeală foarte mare, dar că abia în august îşi cheamă echipa pentru a vedea de ce se scumpeşte energia este o reacţie destul de întârziată.

    Mai departe, noul ministru de finanţe nu ştie cât e inflaţia şi trăieşte o uluială ghiduşă atunci când află care este de fapt nivelul salariului minim din România. Ce să vezi? Suntem săraci.  În Bucureşti, în ultimul an, s-a modernizat doar 0,9% din totalul conductelor din reţeaua termică a capitalei. Deşi Termoenergetica este firma care gestionează această infrastructură, vina este a Primăriei, nu a companiei deţinută de Consiliul General. Termoenergetica este o creaţie din vremea Gabrielei Firea, dar este ocrotită acum şi de primarul Nicuşor Dan. Cine să-şi mai amintească?

    Problema pentru toţi cei care conduc este că din această amnezie naţională, unii se mai şi trezesc, cei care ştiu cât costă o pâine. Mai mult, duşurile reci care vor veni în această iarnă, şi vor veni, îi vor mai ajuta pe câţiva să-şi revină din euforia schimbării adusă de alegerile de anul trecut. Dar asta ştiţi şi dumnevoastră, sigur, că un sfert de mandat s-a consumat. Pe nimic.

     

     

     


     

  • Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, replică dură la adresa ministrului de Finanţe: ”Când este vorba să lăsăm bani românilor care muncesc, e o problemă bugetară. Când dăm 50 de miliarde către baronii locali nu mai e o problemă de buget sau deficit?”

    Ministrul Economiei, Claudiu Năsui (USR-PLUS), i-a răspuns dur ministrului de Finanţe, Dan Vîlceanu (PNL) pe tema impozitării salariului minim, declarând că ”atunci când este vorba să lăsăm bani românilor care muncesc, e o problemă bugetară, dar când dăm 50 de miliarde de lei la programe care au mers întotdeauna către baroni locali şi firme de partid, nu mai e problemă de buget sau deficit?”

    Dan Vîlceanu, proaspăt instalat în fruntea Ministerului de Finanţe, şi-a prezentat ieri ţintele mandatului său, precizând că nu vor avea loc creşteri de taxe sau impozite, dar nici nu se ia în calcul scăderea lor.

    Astfel, despre iniţiativa USR-Plus, de a aplica zero taxe pe primii 2.300 de lei (actualul salariu minim brut), actualul ministru de Finaţe a zis că dacă s-ar aplica o astfel de măsură ar însemna „o mare problemă bugetară.”

    „E o măsură pe care mi-e greu să cred că o putem aplica în acest moment. Vorbeam de consolidare fiscală, de acoperirea cheltuielilor pe care le avem şi dacă venim cu această măsură o să avem o mare problemă bugetară.”, a spus Vîlceanu.

    Ministrul Finanţelor a adăugat că ”mi-e greu să cred că odată ce deschidem cutia Pandorei, vom mai putea opri generalizarea unui asemenea proiect”.

    În replica, ministrul Economiei a declarat că atunci ”când este vorba să lăsăm bani românilor care muncesc, e o problemă bugetară. Dar când e vorba să dăm 50 de miliarde de lei la programe care au mers întotdeauna către baroni locali şi firme de partid, nu mai e problemă de buget sau deficit?”.

    Claudiu Năsui a mai spus că România nu e săracă, e sărăcită.

    ”Oare cutia Pandorei nu se deschide şi atunci când înfiinţăm noi agenţii de stat, noi bănci de stat, mii de noi posturi la stat, sporuri ridicole şi, evident, noi pensionari speciali? Românii care vor salarii mai mari din munca lor nu cer niciun privilegiu. Ei cer o normalitate, să nu le mai luăm jumătate din salariu ca să plătim tot felul de privilegii pentru cei conectaţi politic”, a spus Năsui într-un comunicat de presă.

    Salariul minim brut în România este de 2.300 de lei brut şi 1.386 de lei net.


     

  • Noua gafă a ministrului de Finanţe: „Salariul minim net e de peste 1.600 de lei.” În România salariul minim net pe economie este 1.386 de lei şi sunt circa 1,25 milioane de salarii minime

    Dan Vîlceanu, noul ministru de finanţe, a spus, în cadrul unei conferinţe  de presă organizată de Ministerul Finanţelor, că salariul minim pe economie este de peste 1.600 de lei. Salariul minim pe economie în România este de 1.386 de lei net lunar şi circa 1,25 mil. de persoane sunt angajate pe salariul minim.

    „Da (salariul minim – n. red.), este în jur de 1.600 şi ceva”, a spus Dan Vîlceanu.

    Corectat de un reporter, care i-a spus ministrului că salariul minim net în România este de 1.386 de lei, ministrul a spus că salariul minim brut este de 2.380 de lei şi nu ar avea cum sa fie 1.300  net

    „E 2.380 cred salariul minim brut, deci nu are cum să fie 1.300 (net – n. red).”

    Salariul minim brut în România este însă de 2.300 de lei brut şi 1.386 de lei net.