BusinessMagazin

Tag: salariati

  • Grupul Sphera a adus peste 100 de muncitori din Sri Lanka pentru a compensa lipsa de personal din România. Proprietarul francizelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell are circa 4.400 de salariaţi pe cele trei pieţe pe care operează, dintre care peste 4.000 doar în România

    Grupul Sphera Franchise Group, unul dintre cei mai im­portanţi jucători de pe piaţa locală de restaurante din perspectiva cifrei de afaceri şi a numărului de unităţi, a adus 112 muncitori din Sri Lanka în prima parte a acestui an pentru a compensa lipsa de personal din România.

    Cea mai mare parte a acestora (85%) lucrează în cadrul KFC România, iar restul (15%) la Taco Bell, tot pe piaţa locală. Sphera de­ţine operaţiuni în trei ţări – România, Italia şi Republica Moldova.

    „Pandemia de COVID-19 a pus o presiune suplimentară asupra industriei HoReCa, deoarece mulţi angajaţi au decis să se orienteze către alte sectoare. În consecinţă, în primul semestru al anului 2021 grupul a continuat proiectul de angajare a perso­nalului din străinătate“, spun reprezentanţii Sphera Franchise Group. În urmă cu câteva luni, Călin Ionescu, CEO al Sphera Franchise Group, spunea că grupul caută să angajeze 400 de persoane, iar pentru asta se uită atât pe piaţa internă, cât şi pe pieţele străine precum Sri Lanka, Vietman şi Nepal.

    Piaţa HoReCa a fost una dintre cele mai afectate de pandemia de COVID-19, astfel că a funcţionat multă vreme cu restricţii. Criza generată de pandemie, eveniment care a trimis mulţi angajaţi HoReCa în şomaj tehnic sau chiar i-a lăsat fără loc de muncă, a făcut ca migraţia către alte sectoare să fie chiar mai accentuată. Mai mult, salariile în domeniu sunt sub media pe economie, motiv pentru care există o rotaţie mare de personal în general.

    La 30 iunie 2021, grupul Sphera avea 4.392 de angajaţi, dintre care 4.058 în România, 253 în Italia şi 81 în Republica Moldova. Numărul este cu circa 400 mai mic decât la finalul lui 2020, conform calculelor făcute de ZF pe baza datelor din rapoartele financiare ale grupului.

    Ideea de a aduce personal din ţări asiatice nu este ceva nou, nici măcar în HoReCa, fiind o practică mai veche ce poate fi întâlnită şi în construcţii şi în alte sectoare industriale. România a atras peste 100.000 de angajaţi din statele din afara Uniunii Europene în ultimii 11 ani, arată datele oficiale. Turcia, China, Vietnam, Filipine şi, mai nou, Nepal şi Sri Lanka sunt statele care au furnizat cei mai mulţi muncitori pentru piaţa muncii din România. Doar în primele cinci luni din 2021 au fost înregistrate peste 16.000 de cereri de angajare, cu 16% mai mult decât numărul din perioada similară din 2020. Cei mai mulţi străini care au venit anul acesta să lucreze în România provin din Turcia (2.770), Nepal (2.549) şi Sri Lanka (1.851).

    Salariul pentru un muncitor necalificat venit din Asia ajunge la 400 – 450 de dolari indiferent de domeniu. Pachetul salarial cel mai frecvent întâlnit cuprinde salariul net, cazare, masa zilnică şi asigurarea medicală (acoperită prin CASS – contribuţia la sănătate – obligatorie). În România, salariul minim este de 340 de dolari.

    Sphera opera la finalul primului semestru din acest an 161 de restaurante, dintre care, 140 cu sediul în România (88 KFC, 21 Pizza Hut, 17 Pizza Hut Delivery şi 12 restaurante Taco Bell, 1 restaurant sub brandul Paul şi 1 sub franciză PHD), 19 restaurante KFC în Italia şi două în Republica Moldova. În primele şase luni din an, grupul a obţinut afaceri de 444,5 mil. lei, plus 46% faţă de perioada similară din 2020, marcată de pandemie şi de închiderea restaurantelor în trimestrul doi.

  • Adevărul despre ce s-a întâmplat cu românii în pandemie iese la iveală. Mii de oameni au avut de suferit

    ♦ Aproape jumătate dintre judeţele din România au mai puţini salariaţi în 2021 faţă de perioada de dinainte de pandemie ♦ Cea mai mare scădere a numărului de salariaţi a fost în judeţul Arad, de aproape 3.000 de persoane. Printre cei mai mari angajatori din acest judeţ sunt producătorii de componente auto. Salariul mediu net din Arad este de circa 3.000 de lei l♦Sorina Donisa, APT: „Perioada pandemică nu a trecut fară să lase urme şi multe companii nu au reuşit să revină la capacitatea de dinainte.“

    Un număr de 20 dintre cele 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti au înregistrat pierderi ale numărului de salariaţi în perioada iunie 2019 – iunie 2021, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), centralizate de Ziarul Financiar. Astfel, piaţa muncii locală mai are de recuperat circa 10.000 de locuri de muncă pierdute, per total, în pandemie.

    „Perioada pandemică nu a trecut fără să lase urme şi multe companii nu au reuşit să revină la capacitatea de dinainte de pandemie, în special cele direct afectate, cum ar fi cele din industria HoReCa. Această redresare treptată s-a suprapus şi cu relaxarea măsurilor restrictive care au deschis din nou calea străinătăţii pentru românii care doreau să lucreze în străinătate“, a explicat pentru ZF Sorina Donisa, CEO-ul companiei de în regim temporar APT Resources & Services.

    Pe judeţe, cea mai mare scădere a numărului de salariaţi a fost în judeţul Arad, de aproape 3.000 de persoane. Printre cei mai mari angajatori din acest judeţ sunt producătorii de componente auto precum Leoni Wiring Systems, Yazaki, EKR Elektrokontakt, precum şi producătorul de vagoane Astra Rail Industries, conform datelor de pe platforma de analiză financiară confidas.ro. Salariul mediu net din Arad era de circa 3.000 de lei în luna iunie a acestui an, în creştere de la 2.800 de lei în aceeaşi lună din 2020.

    Pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari scăderi de salariaţi a fost judeţul Prahova, cu peste 2.000 de salariaţi pierduţi între iunie 2019 şi iunie 2021, urmat de Teleorman, cu aproape acelaşi număr de salariaţi pierduţi şi de Braşov, cu aproape 1.900 de angajaţi mai puţin în primele şase luni din 2021 faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

    „De cele mai multe ori vorbim de un mix de cauze care pot influenţa evoluţia numărului de sala­riaţi: redresarea după perioada pan-demică se realizează treptat şi revenirea la capacitatea dinainte de pandemie necesită timp; există industrii în care numărul de angajaţi a scăzut drastic, cum este HoReCa şi chiar şi în urma relaxării măsurilor de siguranţă mulţi candidaţi nu mai doresc să lucreze în această industrie. De asemenea, deficitul global de semiconductori afectează ritmul dorit de creştere în mai multe industrii“, a explicat Sorina Donisa.

    La polul opus, zonele care au înre­gistrat cele mai mari creşteri ale nu­mărului de angajaţi în 2021 faţă de pe­rioada de dinainte de pandemie au fost muncipiul Bu­cureşti, cu aproape 10.000 de salariaţi mai mulţi în iunie 2021 faţă de iunie 2020, urmat de Ilfov, cu o creştere de 5.200 de salariaţi şi Cluj, cu o creştere de aproape 4.700 de salariaţi.

    „O parte din creşteri sunt datorate unei dezvoltări organice, continue, a companiilor din oraşele mari şi zonelor limitrofe care, datorită tipului de activitate şi flexibilităţii privind lucrul de acasă, au reuşit să atragă mai mulţi candidaţi, nu numai din localitatea în care activează, ci la nivel naţional“, explică CEO-ul companiei APT.

    De altfel, în Bucureşti, cel mai mare angajator din 2020 a fost o companie de stat, respectiv Poşta Română, cu un număr mediu de peste 23.000 de angajaţi anul trecut. Un angajat din Bucureşti avea un salariu mediu net de 4.600 de lei în luna iunie a acestui an, conform statisticilor oficiale, iar unul din Ilfov câştiga circa 3.600 de lei net.

    ramona.cornea@zf.ro

  • Surpriza vaccinării: Corelaţia neaşteptată dintre numărul de salariaţi şi rata vaccinării pe judeţe

    ♦ În Bucureşti, Cluj sau Sibiu, unde rata de angajare este între 35 şi 50%, rata de vaccinare este între 35 şi 45% ♦ Coeficientul de corelaţie este de 0,86, ceea ce indică statistic o corelaţie puternic pozitivă.

    Judeţele cu cei mai puţini angajaţi raportaţi la populaţia totală, pre­cum Suceava, Giurgiu şi Boto­şani, unde rata de angajare este între 13 şi 17%, au cele mai mici ra­te de vaccinare, de doar 16-17%. În schimb, unde există o pondere mare a salariaţilor, cum sunt Bucureşti (cu o rată de angajare de 54%), Cluj (34%) şi Sibiu (33%), rata de vaccinare e mai mare, între 35 şi 45%. Aceasta înseamnă că statutul de salariat im­plică o responsabilitate socială şi o altfel de relaţie a individului cu statul şi cu societatea. Angajaţii, la stat sau la privat, odată ce au în cotidianul lor responsabilitatea de a merge la serviciu, beneficiind de asigurări sociale, de o organizare a vieţii individuale, au o mai mare încredere în stat şi în ceea ce li se propune dinspre stat, inclusiv această idee a vaccinării, care protejează individul, dar şi pe cei din jur.

    În judeţe precum Suceava şi Giurgiu, unde economia informală e foarte dezvolta­tă şi oamenii îşi câştigă existenţa din comerţ sau din agricultura de subzistenţă, locuitorii refuză vaccinarea pentru că sunt neîncre­zători în relaţia cu statul. În judeţe precum Bihor şi Argeş, unde rata de angajabilitate e mai mare ca urmare a inves­tiţiilor, oamenii sunt mai integraţi şi mai deschişi spre ideea vaccinării venită dinspre autorităţi.

    „Salariaţii sunt într-o mai mare măsură vaccinaţi decât cei ocupaţi în agricultura de subzistenţă, pentru că au un nivel de educaţie mai ridicat şi un contact mai strâns cu internetul, cu informarea, ceea ce duce la ponderi mai mari ale vaccinaţilor în rândul acestei categorii de populaţie“, a explicat prof. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.

    Ziarul Financiar a calculat indicele de corelaţie dintre rata de vaccinare împotriva COVID-19 şi rata de angajare (număr de angajaţi raportaţi la populaţie) pe judeţe, iar rezultatul, de 0,84, indică o puternică legă­tură între ponderea angajaţilor şi ponderea vaccinaţilor în totalul populaţiei din fiecare judeţ.

  • Contzilla.ro: Regulile privind acordarea concediului de odihnă

    În România, orice angajat are dreptul la un concediu de odihnă anual, care potrivit Codului muncii trebuie să fie o durată minimă de 20 de zile lucrătoare. Durata efectivă a concediului de odihnă la care salariatul are dreptul este un element obligatoriu al contractului individual de muncă.

    În cazul în care o persoană se angajează în cursul anului, va beneficia de un concediu de odihnă calculat proporţional cu perioada cuprinsă între datele angajării şi finalul anului.

    În cazul contractelor cu timp parţial durata concediului nu se stabileşte proporţional cu norma contractului. Practic şi acesti salariaţi beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi salariaţi cu programul întreg.

    În durata concediului de odihnă anual nu se include: zilele de sărbătoare legală, zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabilă, zilele de concediu medical, cele mai importante concediu de maternitate, concediul de risc maternal şi concediu pentru îngrijirea copilului bolnav.

    Este important de menţionat că pe durata efectuării concediului de odihnă nu se poate dispune concedierea salariaţilor.

    Ca regulă, concediul de odihnă se efectuează în fiecare an şi doar ca exceptie, în situaţia în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parţial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.

    Angajatul nu poate renunţa la concediul cuvenit şi acesta nici nu se poate compensa în bani  decât în cazul încetării contractului individual de muncă.

    Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului /reprezentanţilor salariaţilor, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale. Programarea se face până la sfârşitul anului calendaristic pentru anul următor. În cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.

    Salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în care a fost programat, cu excepţia situaţiilor expres prevăzute de lege sau atunci când, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.

    Indemnizaţia de concediu (adica venitul cuvenit pentru concediul de odihnă) prezintă media zilnică a drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare cele în care este efectuat concediul, multiplicat cu numărul de zile de concediu, dar trebuie să fie cel puţin egală cu salariul de bază, indemnizaţii şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prezentate în contractul individual de muncă.

    Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.


     

  • Adevăratul indicator al crizei: numărul de angajaţi din companii a coborât pentru prima dată sub 4 milioane de oameni

    Fiecare zi din 2020 a costat peste 800 de locuri de muncă, cel mai dur indicator al crizei. Când şi cum mai pot fi recuperate? Experienţa crizei din 2008 arată că joburile pierdute atunci nu s-au mai întors în business niciodată.

     

    Dacă efectele crizei provocate de pandemia de Covid-19 s-ar măsura doar în marje de profit, atunci cifrele ar spune că în 2020 România nu a trecut prin nicio criză.

    Dacă s-ar măsura prin „golul” din vânzări, atunci ar fi un minus de 100 de miliarde de lei, dar care, ca pondere, de doar 5%, nu reprezintă prea mult la finalul unui an în care economia şi viaţa s-au zguduit din temelii.

    Dacă însă criza se măsoară prin locuri de muncă pierdute, atunci primele date oficiale din 2020 arată proporţiile reale ale unui an marcat de incertitudine: aproape 300.000 de locuri de muncă au dispărut din bilanţurile companiilor din România în anul pandemiei de coronavirus.

    Dar ce spun primele date?

    Cifra de afaceri totală din economie s-a redus cu doar 5% în 2020, la 1.656 mld. lei (338 mld. euro), deşi în perioada de lockdown toate estimările indicau un declin de cel puţin 20%.

    Profitul net a crescut spre 150 mld. lei, iar pierderile totale s-au redus cu 11% (sau cu 5 mld. lei), astfel că în business a rămas un sold net (diferenţa dintre profitul net total şi pierderea totală) de 110 mld. lei (22,5 mld. euro), nivel record pentru universul de companii şi bănci din România.

    ♦ Cea mai mare companie din România în 2020 după cifra de afaceri este Automobile Dacia (Renault) –
    cu 18,2 mld. lei

    ♦ Cea mai mare companie antreprenorială din România în 2020 după cifra de afaceri este Dedeman Bacău (Adrian şi Dragos Pavăl) – cu
    9,08 mld. lei

    ♦ Cel mai mare profit net a fost raportat de Pavăl Holding, înfiinţat de Adrian şi Dragoş Pavăl pentru a acţiona ca o societate de tip holding şi care să grupeze inclusiv companii listate din portofoliu – 3,3 mld. lei

    ♦ Cel mai mare angajator privat este retailerul Profi Rom Food – cu un număr mediu de aproape 18.000 de oameni în 2020

    Marja netă de profit urcă la 6,7%, arată calculele realizate pe baza datelor de la Registrul Comerţului.  Până acum aproape 770.000 de firme au depus bilanţul pentru 2020, un număr apropiat de universul total de companii şi bănci din România, astfel că datele pot fi influenţate într-o mică măsură de firmele care nu au încă bilanţul depus.

    Numărul mediu de salariaţi, indicator cheie din bilanţul companiilor arată însă că pentru prima dată în 2020 sunt mai puţin de 4 milioane de salariaţi, un declin de 295.000 de oameni faţă de 2019. Chiar dacă datele sunt în dinamică şi mai există firme fără bilanţ depus, e greu de crezut că acest indicator va ajunge la nivelul de dinainte de pandemie.

    Şi dacă cifrele ar spune mai multe, atunci acelaşi indicator al numărului de salariaţi ar arăta ca la precedenta criză, cea din 2008, în firmele din România lucrau peste 4,6 milioane de salariaţi. Criza de atunci a generat cel mai rapid declin al forţei de muncă, iar un deceniu mai târziu, în timp ce toţi ceilalţi indicatori financiari ai universului de companii din România marcau creşteri susţinute faţă de anul reper – 2008 – numărul de angajaţi din companii era singurul care nu a mai revenit la nivelul de dinainte de criză.

    Acum, scenariul se repetă, cu un declin de sute de mii de locuri de muncă după o criză de sănătate publică de această dată, dar şi cu semne de întrebare legate de momentul în care businessul va trece prin adevăratul test la nivel de rezultate financiare, pentru că 2020 a fost în final mai bun decât estimările. Primele date din perioada de lockdown indicau o scădere de cel puţin 20% a cifrei de afaceri din economie, dar reaşezarea rapidă a mediului de business a dat peste cap toate prognozele.

    Un raport BNR de la jumătatea anului trecut arăta că din 85 de sectoare din economie analizate, pentru 51 de sectoare dinamica iniţială, cea din primul semestru al anului 2020 a fost negativă, în timp ce pentru 34 de domenii, dinamica a fost una pozitivă în prima jumătate a anului trecut. Existau două sectoare de activitate cu reduceri de 60%, adică activităţile de turism şi transporturile aeriene, în timp ce
    13 sectoare au avut diminuări de 20%.

    Blocajele au fost însă depăşite rapid de multe companii din România, iar 2020 s-a transformat într-un an cu creşteri neaşteptate pentru firme de curierat, firme de servicii medicale, retaileri de materiale de construcţii, magazine din comerţul alimentar, magazine online. Scăderile au fost mari în turism, pe piaţa transportului aerian, dar şi în HoReCa, dar chiar şi pe aceste pieţe au fost nişe cu creşteri.

    A fost 2020 piatra de moară a businessului românesc sau urmează un nou şir de insolvenţe, la fel ca la criza precedentă? Testul unui an greu pare să fi fost trecut cu pierderi doar în ceea ce priveşte forţa de muncă, dar ce urmează în businessul companiilor?

  • Opt din zece directori generali din România estimează o creştere a numărului de salariaţi în următorii trei ani

    ♦ Circa 30% dintre directorii generali din România susţin că numărul de angajaţi din organizaţiile lor a crescut în ultimele 12 luni, ponderea lor fiind mai mare decât cea de la nivel global de 24%.

    Opt din zece directori generali (80%) din România estimează că vor avea mai mulţi salariaţi în următorii trei ani. Procentul este semnificativ peste nivelul din ţările Europei Centrale şi de Est, unde circa două treimi dintre respondenţi spun că se aşteaptă la creşteri de personal în acest interval de timp, conform datelor din raportul PwC CEO Survey România 2021.

    „Păstrarea angajaţilor a fost o prioritate de la apariţia crizei sanitare pentru toate companiile. Chiar dacă unele sectoare au suferit pierderi mari şi au renunţat la o parte dintre angajaţi, alte domenii, cum ar fi livrările sau curieratul, au crescut şi au atras din forţa de muncă disponibilizată. Astfel s-a produs o redistribuire în economie şi vedem că numărul salariaţilor din România a rămas constant, în jur de 5,6 milioane de persoane. Observăm această tendinţă în răspunsurile pe care directorii generali le-au oferit în sondajul nostru: 30% au redus numărul salariaţilor, în timp ce 30% au reuşit să îl suplimenteze, iar 40% l-au menţinut. Deşi mulţi rămân reticenţi în privinţa noilor angajări din cauza incertitudinii şi dificultă­ţilor pe care le-au întâmpinat în ultimul an şi jumătate, liderii de afaceri sunt încrezători în viitor“, a declarat Dinu Bumbăcea, country managing partner PwC România.

    În ciuda crizei cauzate de pandemie, circa doi din cinci dintre directorii generali afir­mă că au reuşit să păstreze relativ cons­tant numărul de angajaţi în ultimele 12 luni. Aproape unu din trei (30%) dintre di­rectorii generali din România susţin că numărul de angajaţi din organizaţiile lor a crescut în ultimele 12 luni, ponderea lor fiind mai mare decât la nivel global (24%) şi regional (25%).

    La polul opus, un procent apropiat (31%) dintre liderii de afaceri din ţara noastră declară că efectivul salariaţilor a scăzut în ultimul an. La nivel global 38% dintre respondenţi afirmă că au fost nevoiţi să renunţe la o parte dintre angajaţi.

    Pentru următoarele 12 luni, 46% dintre directorii generali din România prevăd o creştere a numărului de angajaţi. Ponderea liderilor de companii care intenţionează să facă mai multe angajări într-un interval de 12 luni a coborât, astfel, la minimul ultimilor şapte ani, după ce urcase la 61% în 2017 şi se plafonase la 53% între 2018 şi 2020.

    Disponibilitatea talentelor rămâne şi anul acesta în topul celor mai importante zece ameninţări de care directorii de companii sunt preocupaţi, atât la nivel global, cât şi în Europa Centrală şi de Est, inclusiv România.  Circa jumătate dintre directorii generali din România planifică creşteri de două cifre procentual în investiţiile destinate transformării digitale.

    În aceeaşi măsură, 39% dintre ei sunt interesaţi să asigure competenţele necesare angajaţilor şi să crească posibilitatea acestora de a se adapta la o realitate dinamică şi incertă. Un procent similar (37%) arată că vor creşte cu 10% sumele alocate pentru dezvoltarea talentelor.

  • Este vizibilă migraţia dinspre Europa de Est spre Asia: Retailerul german de modă Hugo Boss lucrează în România cu nouă fabrici cu peste 1.500 de salariaţi şi afaceri cumulate de peste 225 milioane de lei

    ♦ Numărul de fabrici s-a redus astfel la jumătate faţă de 2018 ♦ Totuşi, în Europa Centrală şi de Est, România este principalul partener de producţie, iar la nivelul Bătrânului Continent este între cei mai importanţi croitori şi pantofari pentru Hugo Boss.

    Retailerul german de modă Hugo Boss lucrează în România cu nouă fabrici de haine, accesorii şi pantofi, care adună peste 1.500 de salariaţi şi afaceri de peste 225 mil. lei în 2020, arată o analiză ZF pe baza datelor existente.

    Germanii lucrează atât cu nume mari din producţia locală de textile, precum Pandora Prod din Foşcani, dar şi cu fabrici mai mici şi mai puţin cunoscute, precum Factory Belt sau Durantina Textiles. Acestea din urmă sunt companii cu afaceri de câteva milioane sau chiar sute de mii de lei şi cu zeci de salariaţi fiecare. Pe lista de parteneri figurează şi două firme radiate – Platanus şi TTC. Ele sunt parte a unui grup internaţional cu sediul în Germania – Dr. Bock Industries, care are producţie pe mai multe pieţe. În România încă apar pe site patru fabrici, dar la Registrul Comerţului sunt doar două firme fucţionale – altele decât cele menţionate în raportul Hugo Boss. Este vorba de Seven Arx şi Ready Garment Technology România, cu afaceri cumulate de peste 100 mil. lei şi aproape 1.000 de salariaţi.

    În industria textilă cele mai multe companii nu au nici site-uri de prezentare, aşa că datele disponibile despre activitatea lor sunt foarte puţine.

    Din informaţiile existente, cele mai multe fabrici cu care lucrează Hugo Boss în România şi-au redus anul trecut afacerile şi numărul de salariaţi, pandemia punându-şi amprenta asupra acestui domeniu dependent de retailul de modă. În contextul în care magazinele fizice au fost închise temporar în 2020, iar apetitul consu­ma­torilor pentru modă a fost redus de timpul prelungit petrecut în case, fabricile de haine, pantofi sau accesorii au avut de suferit.

     

    Lucrează local doar prin parteneri

    Totuşi, în Europa Centrală şi de Est, România este principalul partener de producţie, iar la nivelul Bătrânului Continent este între cei mai importanţi croitori şi pantofari pentru Hugo Boss. Toate fabricile sunt deţinute de parteneri externi însă, niciuna nu se află în proprietatea Hugo Boss.

    Trebuie totodată menţionat că numărul de unităţi de producţie din România cu care germanii colaborează s-a redus în 2020 la jumătate faţă de 2018, arată analiza ZF pe baza datelor publice.

    „Aproximativ 20% din toate produsele Hugo Boss sunt realizate în fabricile proprii ale grupului, acestea fiind amplasate în Germania, Polonia, Turcia şi Italia. Restul de 80% din articolele finite şi majoritatea ţesăturilor sunt realizate de furnizori din toată lumea. Compania are parteneriate pe termen lung cu aceste firme“, spun reprezentanţii Hugo Boss.

    Italia este de altfel ţara numărul unu din Europa după numărul de fabrici unde sunt realizate produsele brandului german (33), urmată fiind de Turcia (14), Portugalia şi România (la egalitate cu 9 unităţi de producţie). Aceste cifre se referă doar la parteneriate, nu şi la fabricile proprii ale germanilor. Acestea din urmă sunt amplasate în Metzingen (Germania), Radom (Polonia), Morrovalle (Italia) şi Izmir (Turcia). O parte din articolele pentru femei şi bărbaţi sunt realizate aici, conform datelor companiei.

    Tot aici se face cercetarea şi se realizează prototipurile, partenerii fiind apoi instruiţi.

    Raportul Hugo Boss arată însă o tendinţă de orientare a brandului către Asia în detrimentul Europei, mai exact în detrimentul Europei Centrale şi de Est. În 2019 cele două regiuni erau la egalitate, fiind responsabile fiecare pentru 40% din producţia de haine Hugo Boss realizată de parteneri. În 2020, Asia a ajuns la o cotă de 44%, iar Europa de Est a pierdut cele patru procente.

    De ce pleacă?

    Decizia de a renunţa la o parte dintre furnizorii locali nu este specifică doar Hugo Boss, multe dintre brandurile de modă internaţionale reducându-şi treptat numărul de parteneri din România în ultimii ani. Motivul este acela că salariul minim local a crescut, trăgând după sine şi salariul din industria textilă. Acest domeniu este cunoscut pentru faptul că plăteşte printre cele mai mici salarii, de multe ori apropiate de minimul pe economie.

    De altfel, costul cu forţa de muncă a fost unul dintre principalele motive pentru care brandurile mari precum Hugo Boss, Primark, Zara sau H&M au ales să colaboreze cu fabrici locale. Aceşti giganţi nu au propriile unităţi de producţie, lucrând cu parteneri. Astfel, le e mai uşor să rezilieze contractul şi să meargă în Asia, Serbia sau Republica Moldova unde costurile sunt mai mici.

    În afară de salariile mici, ce i-a atras la România pe aceşti jucători a fost forţa de muncă specializată şi apropierea de Occident. Deşi poziţia geografică este în continuare un avantaj pentru piaţa locală, forţa de muncă este tot mai puţină, mulţi oameni alegând să plece în străinătate sau să se reprofileze către un domeniu mai bine plătit.

     

    Pariu pe retail, dar în franciză

    ► Brandul de modă Hugo Boss a deschis în acest an un al doilea magazin din România în centrul comercial Băneasa Shopping City din Capitală şi urmează să meargă în provincie cu noi unităţi în următorii doi ani.

    ► Aceasta este a doua unitate a germanilor după cea deschisă la jumătatea lui 2018 la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu din Capitală. Decizia brandului de a merge cu o nouă unitate la mall este justificată de faptul că în Băneasa Shopping City sunt prezente tot mai multe branduri pe acest segment, precum Michael Kors în piaţa de modă, Dior şi Chanel pe segmentul de beauty, Chopard sau Longines pe cel de ceasuri şi bijuterii. De altfel, în zona de nord a Bucureştiului locuiesc în principal persoanele cu venituri mari, persoane care sunt de altfel clienţii acestor branduri.

    ►Pentru brandul german Hugo Boss aceasta este a treia încercare pe piaţa din România, cel mai recent magazinele fiind închise în 2014 de francizaţii de la acea vreme. De fiecare dată brandul a venit în sistem de franciză.

  • Lege promulgată: Categoriile de persoane care vor beneficia de reducerea vârstei de pensionare cu 13 ani

    În această săptămână, preşedintele Kalus Iohannis a promulgat legea care prevede reducerea vârstei de pensionare pentru personalul care a muncit în unităţile de producţie a energiei electrice şi termice.

    Mai exact, este vorba despre proiect de Lege pentru completarea alin.(1) al art.30 şi pentru modificarea art.56 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice promulgat, în data de 16 iulie, prin Decret nr. 846/2021 şi care devine Legea nr.197/2021.

    Categoriile de persoane care beneficiază de vârsta de pensionare sunt cei care au desfăşurat activităţi de producţie, mentenanţă şi asimilate din unităţile de producţie a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând şi unităţile de extracţie a cărbunelui, pentru personalul implicat direct şi nemijlocit în utilizarea procedeelor şi utilajelor specifice producţiei energiei electrice şi extracţiei cărbunelui.

    Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

     

  • Industria distrusă de pandemia de COVID-19: 750 de fabrici au dispărut din statistici, iar numărul de salariaţi a scăzut cu 35.000

    România a produs anul trecut, în pandemie, haine, fibre textile şi încălţări în valoare de 18,3 mld. lei, cu 3,7 mld. lei mai puţin decât în 2019, impactul crizei sanitare devenite şi criză economică fiind vizbil la nivel de cifre, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    Anul trecut, când mai multe fabrici locale s-au închis sau relocat în ţări considerate mai ieftine, numărul de croitori şi pantofari a scăzut cu aproape 35.000, iar circa 750 de firme au dispărut din statistici. Cu adevărat însă, închiderile se vor vedea în cifrele pe 2021 pentru că anul trecut unele afaceri abia au intrat în insolvenţă şi faliment sau abia au decis să plece, ele fiind încă „vii“.

    România a fost încă dinainte de anii ‘90 una dintre cele mai importante destinaţii de producţie pentru marile branduri atât mass market, cât şi de lux. În ultimul deceniu însă, pieţele din Asia au crescut puternic, mizând pe salarii ce scad până la sub 100 de euro pe lună. În acest context, în România fabricile continuă să se închidă. Fabricile Calzedonia (una), Rieker (două), Alison Hayes (una din două), Ara Shoes (una din două), RHM Pants (una), Melania (una) sunt doar câteva exemple de închideri dintr-o serie mai lungă, trendul remarcându-se mai pregnant în ultimii 3-4 ani.

    Unii analişti spun că această involuţie a domeniului de textile e benefică pentru România. De ce?


     

  • Veşti bune pentru salariaţi: Angajaţii vor avea parte de o minivacanţă de trei zile şi o zi liberă în timpul săptămânii

    Românii se bucură de o nouă minivacanţă cu ocazia Rusaliilor. Potrivit Codului Muncii, românii au 15 zile libere acordate cu ocazia sărbătorilor legale. În acest an, opt dintre aceste zile libere sunt în weekend.

    Românii vor avea o nouă minivacanţă în weekend, când se sărbătoresc Rusaliile, în contextul în care ziua de luni, 21 iunie, este zi liberă.

    Rusaliile se celebrează la 50 de zile după Paşte şi la 10 zile după Înălţarea Domnului, potrivit Calendarului Ortodox. Angajaţii au două zile libere legale, respectiv 20 iunie (duminică) şi 21 iunie (luni).
    Potrivit Codului Muncii, românii au 15 zile libere acordate cu ocazia sărbătorilor legale, iar în acest an, opt sunt în weekend, în timp ce şapte sunt în timpul săptămânii.

    În zilele de sărbătoare legală nu se lucrează, cu excepţia unităţilor sanitare şi a celor de alimentaţie publică, precum şi a unităţilor în care activitatea nu poate fi întreruptă. Cei care lucrează în acest zile au dreptul la compensarea cu timp liber, acordat în următoarele 30 de zile.

    Zilele libere se acordă pentru: Paşte (Vinerea Mare, Duminica Paştelui, Lunea Luminată), două zile pentru Anul Nou, două zile pentru Rusalii, două zile pentru Crăciun şi câte o zi pentru Ziua Unirii Principatelor Române, Ziua Internaţională a Muncii, Ziua Copilului, Adormirea Maicii Domnului, Sfântul Andrei şi Ziua Naţională a României.

    Până la finalul anului, angajaţii din România vor avea următoarele zile libere de sărbători legale:

     20 iunie (duminică): Rusaliile
     21 iunie (luni): A doua zi de Rusalii
     15 august (duminică): Adormirea Maicii Domnului
     30 noiembrie (marţi): Sfântul Andrei
     1 decembrie (miercuri): Ziua Naţională a României
     25 decembrie (sâmbătă): Crăciunul
     26 decembrie (duminică): A doua zi de Crăciun.