BusinessMagazin

Tag: Rosia Montana

  • Preşedintele Academiei Române, la Comisia Roşia Montană: În forma actuală proiectul nu este acceptabil

    “Concluzia generală este că în forma actuală proiectul nu este acceptabil”, a arătat acesta.

    Ionel Haiduc a subliniat că Academia Română nu este împotriva valorificării resurselor naturale ale României, inclusiv prin minerit, dar consideră că aceasta trebuie să se facă în mod inteligent, prioritar fiind interesul naţional.

    “Înţelegem prin valorificare inteligentă definirea a trei condiţii, beneficiul ţării să fie maxim, efectele negative asupra mediului să fie minime şi să se respecte principiile dezvoltării durabile”, a arătat Haiduc.

    Referitor la beneficiul economic, a spus acesta, Academia consideră că “o redevenţă de 6 la sută este puţin” şi că un asemenea beneficiu este limitat.

    Ionel Haiduc a apreciat că în România ar fi necesar să se aplice procedeul în exploatarea resurselor naturale minerale aplicat în ţările arabe la petrol şi într-o serie de ţări asiatice la petrol şi la minerale, la metale, unde s-a optat pentru o variantă bazată pe contracte de împărţire a producţiei.

    “Acestea se bazează pe faptul că resursa este proprietatea statului respectiv, a ţării respective, care este şi proprietarul producţiei extrase. Atunci din producţia extrasă operatorul primeşte o parte care acoperă cheltuieli de investiţie, cheltuielile de operare şi un profit rezonabil. În cazul petrolului se ajunge până la 80 la sută, revine statului proprietar. Oare ţările arabe ar fi atât de bogate dacă ar da petrolul cu 6 la sută redevenţe?”, a spus academicianul.

    Preşedintele Academiei Române a declarat că, în opinia Academiei, ar trebui să fie aprobate numai acele proiecte care fac exloatarea în galerii.

    “Considerăm că dacă exploatarea se face în galerii subterane şi nu în carieră deschisă, nu este afectat mediul înconjurător, nu este mutilat peisajul şi nu se pune în pericol patrimoniul construit sau arhitectonic sau de altă natură. Ar trebui aprobate, considerăm, numai acele proiecte care fac exloatarea în galerii”, a menţionat el.

    “Considerăm că este necesară folosirea unei tehnologii prietenoase pentru mediu, adică în cazul de faţă fără cianuri”, a declarat academicianul, adăugând că în prezent există tehnologii fără cianură.

    El a dat ca exemplu faptul că o firmă americană de cercetare a lansat un procedeu fără cianură, prietenos faţă de mediu, în care efectul economic este comparabil cu al cianurii, iar gradul de extracţie ar fi comparabil sau chiar mai bun.

    “Se prevede în proiect că în perioada de construcţie vor fi 2.000 de locuri de muncă sau 2.200. Această perioadă de construcţie durează doi ani. Ce se întâmplă cu locurile de muncă care dispar după doi ani când perioada operaţională va consuma între 500, în primele variante, sau 900 în ultima variantă propusă de locuri de muncă. (…) Durata proiectului este prevăzută pe 20 de ani, în care se epuizează zăcământul şi locuitorii care au funcţionat în această perioadă rămân şi ei fără locuri de muncă într-o zonă în care nu mai există nicio resursă, plus reputaţia proastă că s-a folosit cianură şi asta va îndepărta orice potenţial turist care ar veni să vadă această zonă”, a mai susţinut Ionel Haiduc.

     

  • Comisia Roşia Montană: Bisericile ortodoxă, romano-catolică şi greco-catolică, împotriva proiectului

     Reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române, preotul Ionuţ Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, a menţionat că Patriarhia Română reafirmă poziţia Sfântului Sinod al BOR, adoptată în şedinţa din 11 noiembrie 2003, prin care s-a pronunţat în defavoarea realizării proiectului Roşia Montană, “pentru ca această parte a ţării să poată conserva patrimoniul cultural şi integritatea mediului înconjurător”.

    “Pornind de la temeiul biblic potrivit căruia pământul este creaţia lui Dumnezeu, dăruită omului spre conservare şi cultivare şi de la faptul că tipul de exploatare a minereului propus astăzi va afecta atât ecologic, cât şi uman zona Roşia Montană, BOR reafirmă îngrijorarea faţă de efectele nocive ireversibile asupra mediului şi patrimoniului cultural pe care le-ar putea avea metoda de exploatare cu cianuri a bazinului auro-argintifer de la Roşia Montană”, a mai arătat Corduneanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Director RMGC: România ar extrage la Roşia Montană mai mult aur decât toate ţările europene împreună

     “Proiectul minier de la Roşia Montană înseamnă 5,2 miliarde de dolari pentru România, bani care intră în economia României, la bugetele de stat. Prin proiectul de la Roşia Montană, România devine principalul producător de aur, producând mai mult decât toată Europa la un loc în momentul în care vom începe acest proiect”, a afirmat Tănase.

    El le-a spus membrilor comisiei că proiectul va duce la înfiinţarea a mii locuri de muncă, directe şi indirecte, în medie pe o perioadă de operare de 3.600, şi va acea beneficii importante pentru stat.

    “Dacă raportăm cele 2,3 miliarde încasări ale statului român versus profitul investitorului, de 1,5 miliarde, doar dacă facem acest raport, constatăm o distribuţie de aproximativ 60-40 statul român investitor, în condiţiile în care investitorul finanţează sută la sută acest proiect”, a arătat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul RMGC: Până astăzi, investiţia totală în patrimoniul de la Roşia Montană e de 30 milioane dolari

     “Până astăzi, investiţia totală în patrimoniu este de 30 milioane de dolari. Prin noul acord ne propunem să mai investim încă 70 de milioane de dolari doar în Roşia Montană. La Roşia Montană am adus o contribuţie la patrimoniul naţional undeva la 30 milioane de dolari”, a spus Tănase, la comisia parlamentară pentru Roşia Montană.

    El a arătat că programul de cercetare a patrimoniului de la Roşia Montană a fost cu siguranţă cel mai important program de cercetare al patrimoniului din istoria României finanţat privat, pentru că la Roşia Montană au fost 380 de cercetători care au luat fiecare aspect de patrimoniu din zonă şi l-au analizat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traian Băsescu: Nu am spus că nu rămân un susţinător al proiectului Roşia Montană (VIDEO)

    În acelaşi timp, el a spus însă că încearcă să se menţină neutru în dezbaterea despre proiectul Roşia Montană, fiindcă dacă el s-ar pronunţa, “70% din clasa politică ar avea un punct de vedere contrar”. “Sunt un adept fără rezerve al relansării acestei industrii, de extragere de metale preţioase. Nu am spus că nu rămân un susţinător al proiectului Roşia Montană, dar când s-a creat această falie în societate am considerat că obligaţia mea e să am o atitudine neutră”, a spus preşedintele, invitat la emisiunea “După 20 de ani” de la Pro TV.

    El consideră că protestul din Piaţa Universităţii “este unul curat, iar cel de la Roşia Montană este fabricat, chiar dacă pe fond au dreptate: oamenii aceia vor locuri de muncă”. Din punctul lui de vedere, protestele contra proiectului ar putea avea un rezultat pur politic: “Dacă din stradă ar ieşi un partid curat, ar fi bine pentru clasa politică din România”.

    Băsescu a criticat însă “minciunile” pe care le vehiculează opozanţii protestului, arătând că “nu pleacă niciun gram de aur din ţară”, că utilizarea cianurilor nu este periculoasă, din moment ce cianura “este este distrusă de razele soarelui”, şi că “o altă minciună e că patru munţi vor fi retezaţi”, fiindcă “doi sunt retezaţi la ora asta”. El a spus că a avut o întâlnire cu Dragoş Tănase, directorul firmei Roşia Montană Gold Corporation, care i-a furnizat toate informaţiile, şi că săptămâna viitoare va începe o serie de conferinţe în care va prezenta informaţiile pe care le are despre proiect.

    Preşedintele României este primul din seria invitaţilor de prestigiu cu care telespectatorii Pro TV se vor întâlni în noul sezon al emisiunii “După 20 de ani”, în fiecare duminică, de la ora 10.00.

    Emisiunea “După 20 de ani” integral:

     

  • Nu cu cianură se sapă guvernarea, ci cu vitrion

    Ceea ce ar putea face însă România o ţară neguvernabilă nu e însă scandalul din jurul proiectului minier, ci instabilitatea stranie a unei coaliţii care altminteri are o majoritate foarte stabilă în Parlament, în administraţia publică centrală şi locală şi în intenţiile de vot. Ţinute în frâu cât de cât pe parcursul primului an de guvernare, tensiunile dintre PSD şi PNL motivate exclusiv de dorinţa fiecărui partener de a acapara mai multă putere au ajuns treptat la cote demne de cele din Alianţa DA sau din vremea primului guvern Boc, ambele soldate cu jalnice crize de guvern.

    După ce Crin Antonescu a reclamat că PSD nu l-a consultat la întocmirea proiectului de lege pentru Roşia Montană, aceiaşi liberali s-au gândit să se răzbune, întocmind fără consultarea PSD un proiect de lege care i-ar avantaja dacă ar candida separat la următoarele alegeri: primarii ar urma să fie aleşi din nou în două tururi de scrutin, şefii de CJ să fie aleşi nu de electorat, ci de către consilierii judeţeni, iar alegerile pentru primari şi consilieri să fie valabile indiferent de prezenţa la vot. Vicepremierul Liviu Dragnea a reacţionat cu furie, afirmând că “această ţară nu mai poate fi guvernată în acest mod”, amplificând astfel conflictul.

    Un prim rezultat e că scandalul Roşia Montană este astfel acoperit rapid de un altul care nu are legătură cu el; mai departe însă, indiferent cum se va rezolva noua ceartă între PSD şi PNL, impresia de guvernare cu năbădăi, imprevizibilă şi instabilă, va rămâne, dând apă la moară atât protestelor care vor să dea jos guvernul, cât şi amicilor din străinătate gata oricând să susţină că România nu e guvernabilă.

  • Roşia Montană în ochii localnicilor. Ce părere aveau despre proiect în 2006 şi cum îl văd în prezent

     22 iulie 2006 – Proiectul minier rupe în două tabere comunitatea din Roşia Montană

    Proiectul minier de la Roşia Montană i-a împărţit în două tabere pe cei pe care i-ar putea afecta, în timpul primei dezbateri publice asupra investiţiei, unii pledând pentru binefacerile economice, iar alţii împotriva potenţialului dezastru ecologic sau pentru continuarea traiului în zonă.

    Prima dovadă a rupturii: huiduielile şi fluierăturile cu care fiecare tabără şi-a întâmpinat adversarii care au luat cuvântul la dezbaterea publică de pe stadionul “Minerul” din Roşia Montană.

    Dacă, într-o primă fază, localnicii care refuză să-şi părăsească locurile în care trăiesc de generaţii nu au ascultat prezentarea proiectului făcută de investitor în deschiderea sesiunii de discuţii, fluierând copios, aceştia au avut ulterior parte de acelaşi tratament din partea susţinătorilor investiţiei, atunci când au urcat pe scena improvizată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Protestatari audiaţi la comisia privind Roşia Montană: Voinţa străzii e ca proiectul să fie RETRAS

     Aceste persoane au venit în nume personal la comisia parlamentară Roşia Montană după ce s-au înscris pe site-ul comisiei.

    “Nu mă aştept la compasiune din partea voastră. Am venit pentru a arăta un profil de protestatar. Nu-i meseria noastră să stăm pe străzi. Nu vă puteţi bate joc de noi”, a spus unul dintre cei care au vorbit în comisia parlamentară.

    “Strada vrea ca proiectul de la Roşia Montană să fie retras, voinţa străzii este ca proiectul să fie retras”, a precizat o altă persoană prezentă la lucrările comisiei.

    De asemenea, persoanele care au venit să susţină retragerea proiectului Roşia Montană au arătat că nu există argumente pro-exploatare, că “cianura nu se duce niciodată” sau că “după 16 ani firma care exploatează va da faliment şi va lăsa gunoiul” în ţară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Respingerea legii Roşia Montană nu e problemă, ci să nu dăm mesaj contra tuturor investiţiilor

     “Respingerea proiectului Roşia Montană în Parlament nu este nicio mare problemă. Nu se întâmplă nimic cu România dacă nu se mai face proiectul Roşia Montană. Dacă România transmite mai departe – şi aici nu mă refer doar la Roşia Montană, pentru că cei de la Reuters mă întrebau despre gaze de şist, mă întrebau despre investiţii străine – dacă România transmite mai departe un mesaj că suntem împotriva tuturor investiţiilor străine şi a utilizării resurselor noastre e o catastrofă, şi lucrul acesta îl spun şi astăzi”, a declarat, joi, premierul Ponta.

    Întrebat cum ar putea transmite România un astfel de mesaj, Ponta a arătat că un astfel de mesaj poate apărea ca urmare a unei poziţii politice de interzicere a tuturor proiectelor de exploatare a resurselor energetice, precum gazele de şişt şi altele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Victor Ponta: Respingerea proiectului Roşia Montană ar fi o “catastrofă” pentru România

    Respingerea de către Parlamentul României a proiectului Roşia Montană ar fi o “catastrofă” pentru România, pentru că ar fi un “mesaj împotriva investitorilor străini”, a declarat premierul Victor Ponta la un seminar organizat de Reuters.

    “Dacă Parlamentul va decide să nu se facă acest proiect, nu va fi o mare problemă (din punct de vedere economic), dar dacă România oferă mesajul că suntem împotriva investitorilor străini, împotriva exploatării potenţialului nostru, acest lucru ar fi o catastrofă pentru România”, a declarat Ponta, în engleză, cu ocazia Summitului pentru Investiţii în Europa de Est, organizat de Reuters.

    “Roşia Montană este un proiect foarte important ca simbol, nu în primul rând din punct de vedere economic”, a subliniat Ponta.

    “Trebuie să profităm de resursele noastre naturale, bineînţeles respectând toate standardele de mediu, dar, dacă acestea se respectă, ar trebui să fim în favoarea explorării”, a precizat Ponta.

    Premierul României a recunoscut că proiectul Roşia Montană este unul controversat, de aceea este corect să existe o dezbatere publică pe această temă. Însă Ponta i-a îndemnat pe susţinătorii săi din Parlament “să demonstreze încă o dată că România nu îşi neagă propriul drept la dezvoltare”.

    “Este vorba de dreptul nostru la dezvoltare şi voi continua să lupt pentru asta”, a adăugat Ponta.

    “Lipsa de curaj a guvernelor anterioare de a aborda proiecte controversate – cred că a fost o greşeală”, a completatPonta.

    În altă ordine de idei, Ponta a declarat că nu va permite nicio relaxare a disciplinei fiscale în următorii trei ani, în pofida probabilelor presiuni politice legate de scrutinul prezidenţial din 2014. “Vom opune rezistenţă oricăror tipuri de abordări populiste. Guvernul nostru va fi foarte stabil şi rigid”, a insistat premierul, apreciind că orice tensiuni care ar apărea între partidul său (PSD) şi partenerii din coaliţie nu vor afecta stabilitatea Guvernului.