BusinessMagazin

Tag: Rosia Montana

  • Ivaşcu, despre Roşia Montană: Pierderile statului român se pot ridica la 4,4 miliarde de dolari

    Într-o adresă transmisă MAE, pe 30 mai, ministrul Culturii, George Ivaşcu, cerea “transmiterea către Secretariatul Convenţiei Patrimoniului Mondial din cadrul UNESCO a solicitării statului român de a amâna decizia Comitetului Patrimoniului Mondial în cadrul celei de-a 42-a sesiuni, care se va desfăşura la Manam, Bahrain, cu privire la înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial a Peisajului Cultural Minier «Roşia Montană» şi în vederea protejării drepturilor patrimoniale ale statului român în acest litigiu arbitral”.

    Ministrul Culturii mai menţiona în adresă că înscrierea localităţii Roşia Montană în lista Patrimoniului Mondial UNESCO “trebuie să se realizeze în condiţiile în care acest sit să nu fie grevat de vreun litigiu”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ambasadorul la UNESCO, despre surpriza stopării procedurii în cazul Roşia Montana: Primise deja recomandarea de înscriere în Patrimoniul Mondial

    “Asta a fost instrucţiunea pe care am primit-o, de stopare a dosarului la nivelul la care se ajunsese. El primise deja recomandarea de înscriere în Patrimoniul Mondial, acum câteva săptămâni, iar acest lucru urma să se discute peste câteva săptămâni în Bahrein, la o reuniune mai mare a Patrimoniului Mondial. Instrucţiunea pe care am primit-o de la Ministerul Culturii, prin intermediul Ministerului de Externe, a fost, pe de o parte, stoparea evaluării la nivelul la care se ajunsese şi, totodată, organizarea unei întâlniri între o delegaţie din partea unor ministere de la Bucureşti şi dna Rossler de la Patrimoniul Mondial. Întâlnirea a avut loc chiar în aceste zile la Paris. Patrimoniul Mondial urmează să dea răspuns în câteva zile, pentru că e o situaţie inedită, adică nu cred că s-a mai întâmplat”, a declarat pentru MEDIAFAX Adrian Cioroianu.

    Ministerul Culturii a trimis, pe 4 ianuarie 2017, la UNESCO dosarul “Peisajul Cultural Minier Roşia Montană”, pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial.

    “Protecţia patrimoniului naţional este una dintre responsabilităţile principale ale Ministerului Culturii şi intră în prerogativele sale fundamentale. Depunerea dosarului Roşia Montană la UNESCO finalizează un proces început încă din 2011, când Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a recomandat oficial Ministerului Culturii includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO şi continuat în mandatul Guvernului condus de Dacian Cioloş, prin adăugarea Roşiei Montane pe Lista Indicativă a României la UNESCO în februarie 2016. Nu este, aşadar, un act de dispoziţie cu caracter de noutate care să fie limitat de prerogativele restrânse ale Guvernului României în această perioadă, ci un act de administrare în vederea conservării patrimoniului naţional”, se arată într-un comunicat publicat pe 4 ianuarie 2017, pe site-ul Ministerului Culturii.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Mihai Tudose, despre Roşia Montană: Nu putem declara toată România o arie protejată

    Prim-ministrul României susţine că exploatarea resurselor minerale nu trebuie blocată prin declararea de către UNESCO a zonei Roşia Montană în arie protejată.

    ”Nu putem să declarăm toată România o arie protejată şi să ne întoarcem eventual la celebrele versuri «Munţii noştri aur poartă/ Noi cerşim din poartă-n poartă». Să lăsăm o cale deschisă, poate nu acum, poate nu peste 5 ani sau 10 ani. Poate peste 20 de ani când tehnologiile avansează şi nu vom mai folosi nici cianuri, nici halde imense de steril. Un alt tip de exploatare… Nu putem amaneta şi viitorul nepoţilor, nu doar al copiilor. Este o dezbatere care va trebui să aibă loc”, a declarat Mihai Tudose.

    El a spus că trebuie evitată şi situaţia folosirii cianurilor. ”Am votat şi eu cu două mâini în Parlament pentru interzicerea cianurilor. Sunt costuri imense şi atunci din nou amanetăm viitorul copiilor şi nepoţilor…Haideţi să vedem unde este calea de mijloc pentru că folosirea extremelor – exploatăm totul într-un an cu cianuri şi după noi potopul, iar la capătul celălalt este să nu mai exploatăm nimic, niciodată în România şi asta e. Haideţi să o facem la modul raţional şi foarte, foarte safe şi din punct de vedere al mediului şi să o facem noi, nu alţii”, mai spus Tudose.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cioloş, întrebat de exploatarea aurului de la Roşia Montană: Nu e asta prioritatea noastră

    Premierul Dacian Cioloş a spus, vineri, la Alba Iulia, răspunzând unei întrebări, că exploatarea aurului de la Roşia Montană nu este o prioritate a Guvernului, care se axează acum pe adunarea resurselor şi valorificarea lor, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Întrebat, într-o conferinţă de presă la Alba Iulia, despre exploatarea aurului de la Roşia Montană, premierul a răspuns: “Nu e asta prioritatea noastră acum. Prioritatea noastră e să luăm ceea ce se poate face acum, să punem împreună resursele respective şi să le putem valorifica”.

    Roşia Montană a fost inclusă pe lista indicativă a UNESCO, potrivit unui document adoptat miercuri la Paris de către plenul Comitetului Patrimoniului Mondial.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei lucruri despre România pe care probabil nu le ştiaţi

    România are cea mai mare resursă de aur din Europa. Zăcământul de la Roşia Montană, se situează pe locul 17 în top 50 mondial al zăcămintelor neexploatate. Este evaluat la 18,5 milioane de uncii de aur

    Cea mai mare rocă sculptată din Europa se află în România. Chipul regelui dac Decebal este un basorelief înalt de 43 de metri şi lat de 31,6 metri, aflat pe malul Dunării între localităţile Eşelniţa şi Dubova, în apropiere de Orşova.

    Timişoara a fost primul oraş cu iluminare stradală din Europa şi al doilea din lume, după New York. Acest lucru se întâmpla în 1884. De asemenea, a fost al treilea oraş din lume după New York (1824) şi Paris (1854) care a pus în funcţiune tramvaiul tras de cai.

     

  • Omul de afaceri Vasile Frank Timiş, românul implicat în cel mai mare scandal de evaziune fiscală şi spălare de bani din ultimii 10 ani

    Vasile Frank Timiş, românul cu cetăţenie austaliană care a iniţiat afacerea Roşia Montană, apare în documentele „Panama Papers”, după ce a folosit, la afacerile începute în România în 1997, o firmă înfiinţată în Bahamas de avocaţii Mossack Fonseca, susţin jurnaliştii de la Rise Project.

    Potrivit Rise Project, omul de afaceri Vasile Frank Timiş s-a numărat printre românii care au apelat la avocaţii din Panama City pentru a demara afaceri pe teritoriul ţării noastre, la jumătatea anilor ’90. Vasile Frank Timiş a folosit firma Castle Europa Limited, înfiinţată în Bahamas de avocaţii Mossack Fonseca, susţin junaliştii de la Rise Project ,care au făcut parte din echipa de investigaţii, scrie Ziarul Financiar

    “Baza de date a firmei Mossack Fonseca arată, printre altele, cine a fost miliardarul necunoscut din structura de proprietate a rafinăriei Rafo Oneşti şi ce legături a avut el cu zăcămintele aurifere de la Roşia Montană. Vasile Frank Timiş, iniţiatorul afacerii Roşia Montană, a apelat şi el la aceiaşi avocaţi din Panama City pentru a începe afacerile din România la mijlocul anilor ‘90. Tot în documentele panameze regăsim şi filiera offshore prin care este controlată o altă mină importantă de aur din Munţii Apuseni dar şi alte firme active în extracţia petrolului şi gazelor naturale.”, scrie Rise Project.

    Jurnaliştii de investigaţii mai arată că în documente apar şi alte nume cheie în procesul de privatizare a combinatului Alro.

    ” Documentele îi mai listează pe oamenii-cheie din privatizarea Alro, afacere anchetată de procurori pentru corupţie, şi arată cum s-au reprofilat apoi în alte afaceri cu minerale şi gaze naturale. Alţi afacerişti de top din România, pe care RISE Project îi va prezenta în zilele următoare, au fost clienţii casei de avocatură din Panama.”, se arată în materialul prezentat de Rise Project.

    În topul miliardarilor lumii, întocmit în 2011 de revista Forbes, Frank Timiş se afla pe locul 1.057, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari. El a fost cel care a iniţiat proiectul extragerii aurului de la Roşia Montană

  • Roşia Montană este propusă pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

    Situl istoric Roşia Montană a fost atestat pentru prima oară pe 6 februarie 131 îen şi reprezintă una dintre moştenirile cele mai importante ale umanităţii. “Minele romane de la Roşia Montană reprezintă cele mai întinse şi mai importante mine de aur subterane romane cunoscute în lume”, se arată în studiul experţilor de la universităţile Oxford şi Leicester. Dezvoltarea durabilă a Roşiei Montană intră astfel, pentru prima dată, între priorităţile statului.

    În 2009 organizaţia Asociaţia ARA (Arhitectură. Restaurare. Arheologie) a înaintat ministerului o propunere fundamentată pentru includerea Roşiei Montane în Lista Indicativă pentru UNESCO. 10 miniştri ai culturii şi-au declinat în această perioadă responsabilitatea de a analiza iniţiativa, acordând în schimb prioritate planurilor de deschidere a exploatarii de aur pe bază de cianuri, arată un comunicat al Asociaţiei Alburnus Maior. Propunerea de includere a primit susţinerea comunităţii ştiinţifice, a forurilor profesionale specializate şi a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Tehnic, decizia finală pentru ca Roşia Montană să fie inclusă pe lista ce conţine propunerile României pentru UNESCO, a reprezentat-o semnătura ministrului culturii.

    Procedural, urmează întomirea dosarului pentru susţinerea candidaturii. Acest proces implică o serie întreagă de actori, de la nivel central şi local, ministere, societate civilă şi comunitate locală, care împreună vor defini scenariul cel mai benefic pentru situl istoric şi dezvoltarea sa durabilă. Decizia finală privind nominalizarea pentru Lista Patrimoniului Mondial aparţine UNESCO şi se va lua la Paris în baza acestui dosar, care va include atât scenariul economic de revitalizare a zonei cât şi cel de conservare a patrimoniului.

     

  • Roşia Montană este propusă pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

    Situl istoric Roşia Montană a fost atestat pentru prima oară pe 6 februarie 131 îen şi reprezintă una dintre moştenirile cele mai importante ale umanităţii. “Minele romane de la Roşia Montană reprezintă cele mai întinse şi mai importante mine de aur subterane romane cunoscute în lume”, se arată în studiul experţilor de la universităţile Oxford şi Leicester. Dezvoltarea durabilă a Roşiei Montană intră astfel, pentru prima dată, între priorităţile statului.

    În 2009 organizaţia Asociaţia ARA (Arhitectură. Restaurare. Arheologie) a înaintat ministerului o propunere fundamentată pentru includerea Roşiei Montane în Lista Indicativă pentru UNESCO. 10 miniştri ai culturii şi-au declinat în această perioadă responsabilitatea de a analiza iniţiativa, acordând în schimb prioritate planurilor de deschidere a exploatarii de aur pe bază de cianuri, arată un comunicat al Asociaţiei Alburnus Maior. Propunerea de includere a primit susţinerea comunităţii ştiinţifice, a forurilor profesionale specializate şi a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Tehnic, decizia finală pentru ca Roşia Montană să fie inclusă pe lista ce conţine propunerile României pentru UNESCO, a reprezentat-o semnătura ministrului culturii.

    Procedural, urmează întomirea dosarului pentru susţinerea candidaturii. Acest proces implică o serie întreagă de actori, de la nivel central şi local, ministere, societate civilă şi comunitate locală, care împreună vor defini scenariul cel mai benefic pentru situl istoric şi dezvoltarea sa durabilă. Decizia finală privind nominalizarea pentru Lista Patrimoniului Mondial aparţine UNESCO şi se va lua la Paris în baza acestui dosar, care va include atât scenariul economic de revitalizare a zonei cât şi cel de conservare a patrimoniului.

     

  • RMGC a început concedierea colectivă a circa 35% din angajaţii companiei. Sindicatul a fost notificat

    “Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a notificat atât Sindicatul «Viitorul Mineritului», cât şi autorităţile în domeniul muncii asupra demarării procesului de concediere colectivă pentru aproximativ 35% din angajaţii rămaşi ai companiei, numărul final urmând a fi determinat după încheierea negocierilor cu sindicatul. Astfel, la un an după concedierile colective din martie 2014, când 1.000 de familii rămâneau fără sursă esenţială de venituri în zona Roşia Montană, RMGC este constrânsă să continue disponibilizările din cauza întârzierilor nejustificat de mari în evaluarea şi avizarea proiectului minier aurifer, în ciuda tuturor eforturilor companiei”, arată RMC, într-un comunicat.

    Totodată, Roşia Montană Gold Corporation îşi reafirmă disponibilitatea de a dezvolta cea mai modernă mină auriferă din România şi speră ca factorii de decizie să se implice în consultări cât mai curând posibil.

    În 17 februarie, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a trimis în şomaj tehnic 70 de angajaţi, din totalul de o sută de salariaţi ai companiei, ca urmare a incertitudinii prelungite privind calendarul de autorizare a proiectului minier de la Roşia Montană.

    “Începând cu data de 17 februarie 2015, 70% dintre angajaţii companiei Roşia Montană Gold Corporation intră în şomaj tehnic prin întreruperea temporară a contractului de muncă pe termen nedefinit. Măsura şomajului tehnic este impusă de incertitudinea prelungită privind calendarul de autorizare a proiectului minier de la Roşia Montană, ceea ce determină continuarea programului de reducere a activităţilor şi a costurilor companiei”, se arăta în comunicatul RMGC de la acea vreme.

    Preşedintele Klaus Iohannis declara în luna ianuarie că poziţia sa privind proiectul Roşia Montană nu s-a schimbat şi consideră în continuare că nu a fost bine abordat, precizând că îi invită pe cei implicaţi, firma care doreşte să investească şi Guvernul, să reia discuţiile.

    El mai spunea că fără o negociere bună, serioasă şi aplicată, lucrurile nu vor putea fi rezolvate.

    În luna iunie a anului trecut, Camera Deputaţilor a respins proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roşia Montană. O lună mai târziu, premierul Victor Ponta afirma că proiectul Roşia Montană este blocat până când nu există o susţinere politică clară, el adăugând că, personal, consideră că pentru România este mai bine totuşi să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, dacă sunt respectate toate normele de mediu.

    Compania canadiană Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile RMGC, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană.

    Gabriel Resources anunţa în ianuarie că vrea o soluţie amiabilă privind Roşia Montană şi a trimis Preşedinţiei şi premierului o notificare prin care cerea autorităţilor române să se angajeze într-un proces de consultare, menţionând că ar putea recurge la arbitraj dacă nu se găseşte o soluţie pentru dezvoltarea proiectului.

  • RMGC trimite în şomaj tehnic 70 de angajaţi, din totalul de 100 de salariaţi ai companiei

    “Începând cu data de 17 februarie 2015, 70% dintre angajaţii companiei Roşia Montană Gold Corporation intră în şomaj tehnic prin întreruperea temporară a contractului de muncă pe termen nedefinit. Măsura şomajului tehnic este impusă de incertitudinea prelungită privind calendarul de autorizare a proiectului minier de la Roşia Montană, ceea ce determină continuarea programului de reducere a activităţilor şi a costurilor companiei”, arată RMCG, într-un comunicat.

    Totodată, compania a anunţat că speră ca factorii de decizie din guvern şi autorităţi de reglementare responsabile de autorizarea dezvoltării proiectului se vor implica în consultări cât mai curând posibil.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat în luna ianuarie că poziţia sa privind proiectul Roşia Montană nu s-a schimbat şi consideră în continuare că nu a fost bine abordat, precizând că îi invită pe cei implicaţi, firma care doreşte să investească şi Guvernul, să reia discuţiile.

    El a mai spus că fără o negociere bună, serioasă şi aplicată, lucrurile nu vor putea fi rezolvate.

    În luna iunie a anului trecut, Camera Deputaţilor a respins proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roşia Montană. O lună mai târziu, premierul Victor Ponta afirma că proiectul Roşia Montană este blocat până când nu există o susţinere politică clară, el adăugând că, personal, consideră că pentru România este mai bine totuşi să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, dacă sunt respectate toate normele de mediu.

    Compania canadiană Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile RMGC, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană.

    Gabriel Resources a anunţat în ianuarie vrea o soluţie amiabilă privind Roşia Montană şi a trimis Preşedinţiei şi premierului o notificare prin care cere autorităţilor române să se angajeze într-un proces de consultare, menţionând că ar putea recurge la arbitraj dacă nu se găseşte o soluţie pentru dezvoltarea proiectului.