BusinessMagazin

Tag: romania

  • PwC: Mai mult de jumătate dintre companii vor să crească numărul de angajaţi în medie cu 11% în 2020. ”România are nevoie de încă un milion de angajaţi, în următorii 5 ani”

    Peste jumătate dintre companiile din România (54%) intenţionează să crească anul viitor  numărul de angajaţi în medie cu 11%, cea mai mare cerere venind din sectorul IT&C, urmat de industrie, auto şi retail,  potrivit Barometrului de HR realizat de PwC România.

    ”Estimările noastre arată că România are nevoie de încă un milion de angajaţi, în următorii cinci ani, pentru a obţine o creştere economică medie de 3,5% anual. Aşa cum ştim, în ultimii ani, forţa de muncă a devenit mai greu de găsit, existând riscul de a limita acest potenţialul de dezvoltare a economiei. Din acest motiv, atât guvernul, cât şi companiile ar trebui să se implice în programe de educaţie care să dezvolte competenţele angajaţilor, în special pe cele digitale, tot mai solicitate de angajatori pe măsură ce noile tehnologii sunt adoptate pe scară largă”, declară Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

    Astfel, 91% dintre companiile din IT&C intenţionează să majoreze numărul de angajaţi în medie cu 20% anul viitor.

    În industrie şi auto, 71% dintre societăţi vor să angajeze în medie cu 6,2% mai multe persoane şi 50% dintre firmele din retail au nevoie de un plus de 6,4%.

    Creşteri de personal au mai menţionat 40% din companiile din sectorul de servicii financiare şi 30% dintre firmele din farma.

    Potrivit sondajului, cele mai multe poziţii noi au fost create în 2019 în zona Digital & Social Media, precum Chief IT Digital Solutions, Instructional Designer, Specialist social media, Digital & Multichannel Manager, Digital Manager, RPA Specialist şi Online Manager.

    De asemenea, departamentele care vor fi cel mai afectate de automatizare sunt contabilitatea, suportul IT, zona administrativă şi cea de analiză financiară şi de business.

    “Principalele provocări la care se aşteaptă departamentele de resurse umane în 2020 vor fi fluctuaţia de personal şi angajamentul redus, creşterea costurilor salariale, impactul digitalizării asupra forţei de muncă şi deficitul de forţă de muncă. Utilizarea noilor tehnologii şi automatizarea înseamnă competenţe şi poziţii noi, fapt care începe să se reflecte în organigramele angajatorilor din România. Spre exemplu, majoritatea posturilor nou apărute în anul 2019 se află în zona de digital şi social media”, spune Oana Munteanu, Senior Manager People&Organisation, PwC România.

    Potrivit Barometrului de HR, majoritatea respondenţilor se consideră pregătiţi să facă faţă deficitului forţei de muncă şi costurilor salariale pe care le implică atragerea şi creşterea numărului de angajaţi în anul 2020.

    Studiul HR Barometru a fost derulat de către PwC în luna octombrie 2019, pe baza informaţiilor furnizate de 65 de companii participante.

     

  • Cele mai inovatoare companii din România

    Aflat la cea de-a şasea ediţie, evenimentul este dedicat recunoaşterii celor mai inovatoare companii de pe piaţa locală – de la start-up-uri până la multinaţionale. În cadrul conferinţei, reprezentanţii mediului de business prezintă şi discută strategii de sprijinire a inovaţiei, care pot asigura o economie dinamică, creşteri susţinute şi o piaţă efervescentă. La ediţia de anul acesta a conferinţei au participat Cristina Ionescu, director advisory KPMG, Adrian Cocan, proprietar Lăptăria cu caimac, Andrei Frunză, CEO Clever Tech, Liviu Arsene, global cybersec researcher Bitdefender, Daniel Bitere, director de marketing Agricola Bacău, Cosmin Anghel, director of asset management Globalworth, Adrian Zărnescu, CTO Syswin Solutions, Cristian Pocovnicu, managing director software services Qualitance. Cei care au susţinut evenimentul sunt
    Banca Transilvania şi Stanleybet.
    Cum privesc inovaţia reprezentanţii mediului de afaceri românesc veţi putea citi în următoarea ediţie a Business MAGAZIN.

  • Programatorii români au trecut prea repede de la „hungry wolf” la „fat cat”

    El nu vorbeşte despre programatorii lui, cei 150, ci despre această piaţă în general.
    IT-iştii, programatorii sunt răsfăţaţii pieţei muncii şi, în consecinţă, se comportă ca atare.
    Cu o medie salarială de aproape 2.000 de euro pe lună plus alte beneficii, plus faptul că toată lumea trage de ei, programatorii nu-şi mai dau silinţa, nu prea mai vor să arate determinare şi ambiţie, preferă să trăiască mai mult din statut decât din nişte realizări excepţionale.
    Ioan Iacob spune că discuţiile de angajare cu programatorii au devenit destul de complicate: „Poţi să dai o probă, să vedem ce poţi? Voi ştiţi câte oferte am eu pe telefon în fiecare zi? Cum să dau o probă?”
    Salariile programatorilor pot începe de la 2.000 de lei (400 de euro) şi pot ajunge la 50.000 de lei pe lună, adică 12.000 de euro.
    Media salarială este undeva la 2.000 de euro pe lună, iar cu acest venit poţi să ai o viaţă bună în Bucureşti şi în principalele oraşe.
    Problema este că marea majoritate sunt programatori de outsourcing, adică lucrează şi execută comenzi externe care vin din afară, pe un cost mai mic decât dacă ar fi realizate în America, Germania, Franţa sau alte ţări mai puternice financiar.
    Prea puţine produse şi servicii se realizează în România pe cont propriu, care să includă o valoare adăugată mai mare.
    Şefii din IT resimt lipsa oamenilor de produs a IT-iştilor care pot să creeze de la cap la coadă un produs sau un serviciu şi, mai mult decât atât, să poată să conducă echipe.
    Piaţa de project manageri în IT este deficitară, programatorii fiind persoane mai mult individualiste, care nu vor să-şi bată capul în discuţii comune. Ei vor să li se dea taskul, să stea singuri în faţa calculatorului şi să aibă mai puţin de-a face cu lumea din jur. De asemenea, calitatea programatorilor începe să scadă, iar mulţi se supraevaluează faţă de cât ştiu să facă. Facilităţile fiscale din acest sector contează destul de mult, permiţând multinaţionalelor să jongleze mai bine cu salariile oferite.
    În România, conform unor date prezentate de fostul ministru al comunicaţiilor Alexandru Petrescu, numărul programatorilor scutiţi de impozitul pe venit a ajuns la 100.000, creşterea fiind de 25.000 într-un an, în urma unei măsuri care a permis şi studenţilor din facultăţile de profil să se angajeze beneficiind de scutirea de impozit.
    Conform datelor oficiale ale INS, în industria IT&C erau angajaţi aproape 200.000 de oameni, salariul mediu fiind dublul salariului mediu pe economie.
    Prea puţine companii româneşti din IT au reuşit să scoată capul în afară, iar cu excepţia UiPath şi Bitdefender nu prea sunt alte companii care să aibă produse şi servicii extraordinare, ce ar putea face carieră pe pieţele externe, acolo unde sunt cei mai mulţi bani.
    Aşa cum spunea şi Marian Popa de la Deutsche
    Bank Technology România, divizia de la Bucureşti a gigantului bancar german, cu peste 800 de oameni, piaţa de IT din România a crescut accelerat în ultimii zece ani, mai ales după criză, iar acum a ajuns la un platou de unde trebuie să adauge mai multă experienţă, mai mult knowledge, mai multă valoare adăugată pentru a trece mai departe.
    Problema este cum pot fi puşi la slăbit programatorii, astfel încât să devină din nou nişte lupi flămânzi. 

  • Români în fiecare zi sau doar de Ziua Naţională? Ce îi urează românii României | VIDEO

    Elena Onofrei este una dintre miile de persoane care au luat parte la parada militară de 1 Decembrie. Şi-a pus banderolă cu tricolor pe frunte şi a venit la Arcul de Triumf pentru a le transmite „La mulţi ani” României şi românilor din ţară şi străinătate. Este emoţionată când vorbeşte despre Diaspora, pentru că ambii săi copii au plecat din ţară în căutarea unui viitor mai bun.

    „La mulţi ani tuturor românilor, mă bucur că sunt româncă. La mulţi ani şi copiilor mei, fata nu e în ţară, e în Danemarca, băiatul e pe mare, în mijlocul mării. La mulţi ani tuturor românilor, multă sănătate, fericire, noroc şi prosperitate”, spune Elena Onofrei.

    Femeia este de părere că românii nu au uitat să simtă româneşte şi fac asta în continuare oriunde s-ar afla.

    „Sunt româncă şi ţara mea e frumoasă”, spune Elena, dar recunoaşte că exodul românilor, care aleg în număr tot mai mare să părăsească ţara în căutarea unui trai mai bun, o descumpăneşte.

    „Noi, ăştia mai în vârstă, am rămas şi rămânem în ţară. Nu e bun, ar trebui să le asigure un loc de muncă, un trai mai bun. Să spun şi de parlamentari, că au pensii speciale? Ar trebui tăiate pensiile speciale şi dat la tineret. Nu mai au casă, nu mai au locuri de muncă, de-aia au ales calea străinătăţii”, spune Elena Onofrei.

    Ce le urează românilor din Diaspora de Ziua Naţională? „Multă sănătate şi să aibă noroc în viaţă pe unde s-au dus”.

    Maria Andreuţă este unul dintre numeroşii tineri prezenţi la paradă militară dedicată Zilei Naţionale a României. Ea a spus că pentru ea ziua de 1 Decembrie reprezintă o ocazie de a-şi arăta iubirea faţă de ţara şi o ocazie şi pentru cei din Diaspora de a veni să sărbătorească ţara în această zi, cu cei de acasă. Întrebată cdacă români mai simt româneşte, tânara a spus că e de părere că astâzi, cu câteva excepţii, mai ştim să fim români doar de Ziua Naţională.

    „Din ce am văzut suntem români doar de Ziua Naţională, cu câteva excepţii”, spune tânăra.

    În ceea ce priveşte exodul masiv al românilor spre alte zone ale globului, şi cauzele care stau la baza deciziei lor, Maria e convinsă că „nimeni nu pleacă de bine din ţara în care s-a născut”.

    „Aş spune că este o ţară cu potenţial şi cu o conducere mai bună ar putea ajunge foarte sus. Aici este familia, aici sunt prietenii mei şi e greu să părăseşti la o vârstă fragedă ţara în care te-ai născut”, mai spune Maria.

    Aurica Stancu a luat şi ea parte la parada dedicată Zilei Naţionale. Întrebată ce a îndemnat-o să fie parte din povestea zilei de 1 Decembrie din acest an, femeia a răspuns ferm: „sunt româncă şi patrioată”.

    Ea a spus şi că nu e de acord cu emigrarea masivă a românilor spre alte colţuri ale lumii, dar că cei care iau această decizie, „probabil că nu au încotro”.

    „Trebuie să se intereseze mai mult şi să îi aducă în ţară (pe românii din Diaspora, n.r) , să creeze locuri de muncă”, spune Aurica Stancu.

    Aceasta a îndemnat toţi românii la unitate şi la patriotism, menţionând că trebuie să fim români cu toţii şi că vrea să creadă că nu am uitat să simţim româneşte.

  • Cine sunt „ăştia”: Povestea românului care şi-a construit o carieră în arhitectură la New York

    Arhitectul Mihai Radu a plecat din România acum aproape patru decenii, cu destinaţia New York. Cu multă muncă şi un dram de noroc, a reuşit să îşi construiască în oraşul care nu doarme niciodată o carieră în arhitectură, deşi atunci când plecase din ţară era abia anul II la facultate.

    Mihai Radu a lucrat alături de unul dintre cei mai mari arhitecţi ai lumii – I.M. Pei –, dar şi în cadrul unor birouri care au pus pe scena mondială proiecte comerciale, de office sau rezidenţiale menite să schimbe faţa locurilor care le găzduiesc. După o vreme însă, a decis că nu e suficient, aşa că şi-a deschis propriul lui birou de arhitectură în Marele Măr. Acum, amprenta sa stă pe clădiri desenate pentru ONU, universitatea NYU sau Banca Mondială, biroul de arhitectură ce poartă numele fondatorului având an de an circa 40 de proiecte. Deşi îşi promisese că nu o va face, mai târziu s-a întors – parţial – acasă, la Bucureşti, unde a deschis un alt birou. Ia în calcul să revină definitiv în România?

    „Soţia şi copiii mei locuiesc în SUA, aşa că nu ar fi un gând realist să mă întorc definitiv în România.” Totuşi, vine aici frecvent, o dată la câteva luni vizitează biroul de la Bucureşti. „Sunt în contact permanent cu România. Planurile mele de viitor arată cam aşa: după ce copiii mei vor fi terminat studiile universitare vom veni să petrecem câteva luni pe an în România.”

    Mihai Radu a plecat din ţară în 1981, când era student în anul II la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu. A petrecut patru luni la Roma, perioadă în care a aşteptat viza de Statele Unite, iar următoarea oprire a fost New York.

    „În primele luni am făcut tot felul de joburi, timp în care, în paralel, îmi pregăteam portofoliul şi îmi căutam de lucru în domeniul arhitecturii.” Ca în orice în viaţă, norocul a jucat un rol important pentru el. Nu la multă vreme după ce a ajuns în SUA, un prieten i-a spus să meargă la etajul al 9-lea al clădirii de la adresa Madison Avenue 600, unde urma să aibă interviu cu un arhitect.

    „Când uşile s-au deschis, am văzut că în faţa mea stătea înscris logo-ul I.M. Pei Architects. Nu am găsit curajul să cobor din lift, aşa că uşile s-au închis şi am plecat mai departe către etajele superioare.” A verificat încă o dată adresa şi a văzut că de fapt ajunsese bine, acolo unde trebuia.

    „Nu-mi venea însă să cred că urma să mă întâlnesc şi să am interviu cu I.M. Pei, un arhitect cunoscut la nivel internaţional.” Şi totuşi, interviul a decurs bine şi l-au angajat.

    Arhitectul chinezo-american – care a decedat în primăvara acestui an la vârsta de 98 de ani – este cunoscut pentru că a creionat piramida de sticlă din faţa muzeului Luvru (o lucrare controversată la vremea respectivă, în anii ’80), dar şi Muzeul de Artă Islamică din Qatar şi multe altele. De altfel, în 1983 el a câştigat premiul Pritzker, echivalentul Nobelului în arhitectură.

    „Am lucrat pentru el timp de şapte ani, am lucrat pentru proiecte precum Muzeul Luvru (piramida de sticlă – n.red.), New York City Convention Center şi câteva clădiri de birouri din New York şi Los Angeles. În perioada aceea mi-am şi finalizat studiile de arhitectură la Institutul Pratt.”

    După anii pe care i-a petrecut alături de Pei, Mihai Radu a decis că e momentul să câştige mai mulţi bani, aşa că a ales să se mute la un birou corporate de mari dimensiuni, mai exact SHC Architects, unde a devenit associate partner şi unde a lucrat la un proiect major din Londra, numit Spitalfields Market (o piaţă de mari dimensiuni). După aproximativ patru ani a făcut o nouă mutare în carieră, a schimbat biroul cu Richard Meier Architects şi astfel a revenit la Paris pentru a lucra la sediul central al televiziunii Canal+. A urmat apoi un proiect la Haga. „Ajunsesem într-un moment al carierei în care am cosiderat că am lucrat prea mult pentru alte birouri de arhitectură – faimoase sau nu – aşa că mi-am deschis propriul meu business. Am creionat proiecte majore, dar am făcut şi renovări de apartamente.” Încet, dar sigur, biroul a crescut şi a ajuns să fie implicat în lucrări de top, spune fondatorul său. „În ultimii 20 de ani am construit proiecte în America de Nord şi de Sud, în Europa sau Africa.”

    În 1997, Mihai Radu a deschis propriul birou de arhitectură, împreună cu un partener. Îşi pierduse entuziasmul şi interesul să lucreze pentru marii jucători din domeniu, spune el. Simţea la momentul acela că meseria de arhitect presupune să te implici în toate aspectele profesiei şi nu doar să faci design. „Aveam nevoie de ceva captivant şi care să mă stimuleze ca arhitect şi cred că nimic nu e mai potrivit decât să îţi deschizi un business în domeniu atunci când nu ai nicio pregătire să faci asta.”

    Din păcate, munca în birourile de arhitectură de renume nu e suficientă pentru a te pregăti pentru ce urmează când îţi lansezi propriul business, povesteşte românul.

    La început a fost dificil, dar ca orice în viaţă, cu cât exersezi şi cu cât faci lucrurile mai bine, cu atât începi să te pricepi mai bine. „Pentru noi, lucrurile au început să funcţioneze când am început să câştigăm proiecte mai mari, mai interesante.”

    De-a lungul anilor biroul de arhitectură Mihai Radu Architects a reuşit să adune în portofoliu proiecte variate, de la construcţii noi la design de interior.

    „Realizăm mai bine de 40 de lucrări pe an. În Statele Unite am lucrat pentru Dow Jones, ONU, Coca-Cola/Vitamin Water, universitatea NYU, World Monuments Fund, Banca Mondială şi alţii.”

    În România, printre cele mai importante proiecte se numără complexul Băneasa din nordul Capitalei, Muzeul Brâncuşi (casa-muzeu), lucrarea de restaurare a monumentelor lui Brâncuşi de la Târgu-Jiu, Piteşti Business Center şi Ştefan Cel Mare Building (a dezvoltatorului imobiliar Forte Partners). „Tot noi ne-am ocupat de realizarea planului pentru centrul oraşului Sibiu.”

    Jobul actual al lui Mihai Radu e divizat astfel: 60% reprezintă activităţile de marketing şi zona administrativă şi doar 40% este partea de design. „De regulă ajung la birou în jurul orei 10 şi încep să ţip la angajaţi. Glumesc!” Dimineaţa are de regulă întâlniri cu diferiţi clienţi. Apoi, după prânz discută cu angajaţii despre design sau alte probleme legate de birou. Abia apoi începe munca de arhitect. „După ora 6 continui să fac design, dar în compania unui trabuc şi a unei licori aromate cu multe grade.”

    În prezent arhitectul român are birouri la New York şi la Bucureşti, iar numărul de angajaţi variază între 15 şi 30 în funcţie de mediul economic de la un moment dat. Astfel, Mihai Radu s-a întors în ţară deşi jurase că nu o va face. „Am plecat din România în 1981 pentru că mă săturasem să îngheţ de frig în apartamentul unde locuiam şi mă săturasem să fac muncă de voluntariat. Glumesc (parţial – n.red.). De fapt am plecat pentru că nu vedeam un viitor în România lui Ceauşescu.” Dacă cineva i-ar fi spus că în nici zece ani liderii de atunci urma să fie împuşcaţi i-ar fi replicat că e nebun. Un alt motiv pentru care a plecat a fost acela că acasă, zilnic, familia sa primea în vizită artişti care veneau să stea la un pahar de vorbă cu tatăl său şi care se plângeau de faptul că geniul lor nu era recunoscut din cauza regimului. Ironia face că mulţi dintre acei artişti au avut ocazia să plece şi totuşi mereu s-au întors, explică el. „Eu nu puteam înţelege acest raţionament, aşa că mi-am spus că trebuie să plec şi să nu mă mai întorc. Am vrut să pot să spun – pe patul morţii – că am făcut tot ce am putut fără să încerc să găsesc scuze pentru eşecurile mele. Pentru a sumariza totul într-un mod mai puţin poetic, voiam să pot fi liber să fac tot ce îmi doream.”

    Acum însă, vine în România frecvent, chiar la fiecare lună şi jumătate sau la două luni. „Aşa că nu pot spune că s-au schimbat multe de la ultima mea vizită. Dacă ne gândim la cât s-a schimbat România de când am plecat prima dată, atunci răspunsul meu este mult şi în bine.”
    Când vine vorba de acasă, cel mai dor din România îi e de sarmale, zice el râzând. De fapt îi e dor de bucuria de a trăi a românilor, de simţul umorului şi de creativitatea oamenilor de aici. Plus că de fiecare dată când îi e dor de sarmale le mănâncă chiar la New York.

    „Pentru iubitorii de gastronomie, New Yorkul este tărâmul tuturor posibilităţilor. Poţi mânca orice îţi doreşti, de la hotdogi Nathan la o cină într-un restaurant cu 3 stele Michelin (maximul posibil – n.red.).” Poţi mânca ceva diferit în fiecare zi la New York, de la preparatele gastronomiei franţuzeşti la mâncare etiopiană.

    „O dată pe lună, când merg la masă cu câţiva colegi expaţi, alegem un local românesc – Romanian Garden – unde ne delectăm cu sarmale, ardei umpluţi şi papanaşi cu dulceaţă de vişine.”

    Când vine vorba de cafea, New Yorkul nu stă la fel de bine ca în cazul gastronomiei. Oraşul este acasă pentru Starbucks, care este a doua cea mai supraevaluată şi scumpă cafea din lume, după Kopi Luwak (în cazul acesteia din urmă, boabele de cafea sunt înghiţite şi digerate de un civet – un animal care a fost asemănat cu o pisică –, iar apoi sunt pregătite de cunoscători), în opinia arhitectului român. „Eu personal prefer localurile intime din Little Italy sau dinerurile tradiţionale care oferă cafea la pachet. Nu cred că am mai băut de ani de zile o cafea de la Starbucks.” Pe piaţa din România Starbucks este lider cu câteva zeci de cafenele. Numărul brandurilor internaţionale nu este foarte mare pe acest segment de piaţă pe plan local, însă pofta pentru cafea şi pentru ieşit în oraş a românilor din marile urbe i-a convins pe mulţi antreprenori tineri să deschidă în ultimii ani zeci de mici cafenele de specialitate, aşa că piaţa se diversifică.

    Există totuşi şi un aspect în privinţa căruia New Yorkul şi Bucureştiul se aseamănă, în opinia lui Mihai Radu: traficul este la fel de aglomerat. Avantajul este că peste ocean transportul public este bine pus la punct şi ai opţiuni pentru a evita traficul.

    „Dacă ar fi să aleg trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite în România aş începe clar cu birocraţia. Ar trebui să se renunţe la sisteme complicate de PUZ, PUD sau CU. Departamentele locale de planificare urbană trebuie să aibă o coerenţă în gândire.” Numărul de aprobări şi avize necesare pentru clădiri ar trebui redus sau procesul ar trebui centralizat pentru a putea obţine mai multe documente mai repede. În unele cazuri trebuie să aştepţi luni de zile pentru unele avize şi nici nu le poţi primi pe toate odată, adaugă el. Opinia sa este împărtăşită de altfel de mai mulţi investitori din imobiliare, retail şi nu numai, care afirmă că de multe ori termenul anunţat pentru un proiect este dat peste cap de întârzierea aprobărilor.

    „Construcţia oricărui nou proiect presupune mult timp pierdut cu birocraţia. E ridicol să dureze la fel de mult timp să iei aprobările şi să construieşti. E ceva fundamental greşit aici. A, şi încă ceva de care nu mi-e dor este văicăreala, românii se plâng mult şi sunt cunoscuţi pentru asta.”

    Totuşi, arhitectul Mihai Radu consideră că România are un potenţial uriaş ce poate fi exploatat, dar pentru asta trebuie să reuşim să ţinem acasă talentele, trebuie ca economia să le ofere oamenilor buni mai multe oportunităţi pentru a avea succes la ei acasă. Atunci nu ar mai avea motive să plece în Europa de Vest. „Eu personal nu văd că Europa de Vest se îndreaptă într-o direcţie îmbucurătoare. Pentru generaţia tânără, viitorul este acasă”, conchide el.

  • Proprietar, închiriez maşină

    „În România sunt aproximativ 500.000 de maşini cu o vechime mai mică de 10 ani, care 90% din timp stau parcate”, spune Aurelian Marin, fondator al platformei Perpetoo şi proprietar al agenţiei de turism Paradis Vacanţe de Vis, cel mai mare touroperator de pe litoralul românesc. El remarcă faptul că în situaţia în care o maşină este folosită, de pildă, doar o zi pe săptămână, aceasta este utilizată doar puţin peste 14% din timp, restul de aproape 85% fiind irosit, cu toate că autoturismul are nevoie chiar şi în acest caz de întreţinere periodică. El subliniază, de asemenea, că atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe mari multe maşini sunt neutilizate în anumite intervale de timp, blocând parcările, benzile de circulaţie, străzile şi spaţiile verzi; de aceea, susţine antreprenorul, un serviciu de tip Perpetoo aduce o creştere a utilizării automobilelor cu până la 45%.
    În plus, conform unei statistici citate de reprezentanţii businessului, o maşină închiriată în acest regim poate scoate de pe drum până la 13 autoturisme, contribuind la fluidizarea traficului în marile oraşe prin eficientizarea parcului auto deja existent, dar şi prin impactul important deopotrivă asupra mediului şi economiei. Printre avantajele economice ale platformei antreprenorul menţionează faptul că şoferii economisesc bani, iar proprietarii fac bani, dar şi că este promovată economia locală, iar banii sunt păstraţi în plan local, creându-se astfel o piaţă mai competitivă de închirieri de maşini.
    Impactul asupra mediului se resimte prin faptul că sunt mai puţine congestii în trafic, mai puţine gaze toxice şi este redusă amprenta utilizatorului asupra mediului cu 43%. Un alt studiu citat de reprezentanţii Perpetoo arată că piaţa globală de închirieri auto va creşte până în 2023 de la valoarea din prezent, de 53 de miliarde de euro, pînă la 60 de miliarde de euro. În România, în schimb, aceasta are în momentul de faţă o valoare de 115 milioane de euro, urmând să crească în următorii patru ani cu 24 de milioane de euro.
    Antreprenorul spune că noutatea pe care o aduce Perpetoo este legată în primul rând de modelul de business. Astfel, pe lângă cele trei categorii deja întâlnite pe piaţă: rent-a-car clasic (fără şoferi şi cu flote deţinute, de pildă Hertz, Avis sau Autonom), ridesharing clasic (cu şoferi şi cu flote deţinute – firmele de taximetrie, BlackCab), ridesharing (cu şoferi şi fără flote deţinute, precum Uber, Clever şi Yango), Perpetoo a deschis o categorie nouă, a serviciului de Peer to Peer car sharing (de la persoană la persoană), fără flote deţinute şi fără şoferi. În rândul jucătorilor internaţionali cu model de business similar Marin menţionează Turo (SUA, Canada şi Marea Britanie), Getaround (SUA, Franţa, Spania şi Germania) sau SnappCar (Olanda, Germania şi Danemarca).
    Investiţia a fost de 450.000 de euro din capital privat românesc, bani direcţionaţi atât în dezvoltarea softului cât şi în comunicare şi marketing. „Momentan nu avem ca ţintă recuperarea investiţiei, ci dezvoltarea platformei“, spune antreprenorul. Echipa businessului este formată din 40 de specialişti care lucrează la dezvoltarea platformei, realizarea designului, optimizare, marketing şi promovarea în social media. De la lansare până în prezent au fost listate 50 de maşini. Primul autoturism a fost închiriat pe platformă în data de 25 octombrie 2019, iar Marin estimează că până la sfârşitul anului 2020 Perpetoo va intermedia în jur de 25.000 de închirieri, iar pe platformă vor fi listate, în acelaşi interval de timp, circa 3.000 de autoturisme.  
    Pe platformă durata minimă de închiriere a unui vehicul este de trei ore, iar cea maximă, de 30 de zile, preţurile fiind, în momentul de faţă, cuprinse între 12,5 şi 50 de euro. În primele săptămâni de la lansare, maşina închiriată cel mai des (de patru ori) a fost un Peugeot 2008 din 2014, cea mai scurtă perioadă de închiriere a fost de o zi, iar cea mai lungă, de trei zile, proprietarul cu cele mai multe maşini are listate trei autoturisme, iar şoferul cu cele mai multe închirieri a apelat la serviciile platformei de trei ori. În prezent serviciul a fost introdus în Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi; momentan este disponibil doar pentru autoturisme de categoria B, folosite exclusiv pe teritoriul României. Din estimările reprezentanţilor Perpetoo, în Bucureşti există în jur de 220.000 de autoturisme care ar putea intra pe platformă, în Cluj, 52.000, 36.000 în Iaşi şi 46.000 în Timişoara. Până la sfârşitul anului viitor antreprenorul are în vedere acoperirea altor patru oraşe mari – Constanţa şi Braşov până în luna mai, fiind oraşe turistice, dar şi Sibiu şi Oradea.
    Ce condiţii trebuie să îndeplinească însă un autoturism pentru a putea fi listat pe platformă?
    În primul rând, vechimea acceptată este de maximum 10 ani. De asemenea, maşina trebuie să aibă, obligatoriu, ITP, RCA, revizii şi rovinietă valabilă şi o capacitate de cel mult 8+1 locuri. Listarea maşinilor, precum şi închirierea acestora se fac exclusiv online, prin intermediul platformei, unde utilizatorii trebuie să îşi creeze un cont în categoriile dedicate, „Proprietar”, respectiv „Şofer”. Crearea conturilor şi utilizarea platformei sunt gratuite, doar tarifele de închiriere şi asigurare fiind plătite de către cei care vor să închirieze o maşină. Proprietarii maşinilor beneficiază de asigurare CASCO pe toată perioada de închiriere a maşinii, companiile-partenere în acest sens fiind UNIQA Asigurări şi Renomia SRBA Insurance Broker. Preţul închirierii unui autoturism, care cuprinde totodată şi asigurarea, este stabilit de proprietar, nu de platformă, iar plata se face întotdeauna cu cardul, către Perpetoo. Costul nu presupune nicio taxă ascunsă, iar clienţii pot selecta mai multe maşini pentru ca în final să o aleagă pe cea pe care şi-o doresc. În schimb, proprietarii care vor să îşi listeze una sau mai multe maşini pe platformă trebuie să deţină o firmă, un PFA, SRL sau SRL-D. Maşina trebuie înapoiată cu cantitatea de carburant cu care a fost preluată; în caz contrar, cel care a închiriat-o îi asigură proprietarului contravaloarea diferenţei. La nivel mondial, Marin spune că businessurile de acest tip opresc un comision de 15-40% din preţul închirierii maşinii. „În ceea ce ne priveşte, noi ne situăm în zona minimă. De exemplu, la un cost de 25 de euro pe închiriere, comisionul nostru va fi de 5 euro, încasaţi de la proprietar.“ Printre alte avantaje pe care le enumeră reprezentanţii Perpetoo se numără flexibilitatea perioadei de închiriere şi reducerea birocraţiei, asta deoarece documentele se completează direct în aplicaţie, la predarea maşinii fiind necesară doar inspectarea condiţiei autoturismului şi înmânarea actelor şi a cheilor.
    Antreprenorul spune că nu se mai teme de faptul că românii sunt prea închistaţi când vine vorba de a pune la dispoziţia străinilor o proprietate personală, şi asta pentru că, odată cu lansarea platformei, simplul fapt că serviciul a fost primit bine în piaţă i-a demonstrat contrariul. „România absoarbe informaţii, tehnologie, noutăţi şi face paşi importanţi spre Vest, spune Aurelian Marin.

  • Proprietar, închiriez maşină

    „În România sunt aproximativ 500.000 de maşini cu o vechime mai mică de 10 ani, care 90% din timp stau parcate”, spune Aurelian Marin, fondator al platformei Perpetoo şi proprietar al agenţiei de turism Paradis Vacanţe de Vis, cel mai mare touroperator de pe litoralul românesc. El remarcă faptul că în situaţia în care o maşină este folosită, de pildă, doar o zi pe săptămână, aceasta este utilizată doar puţin peste 14% din timp, restul de aproape 85% fiind irosit, cu toate că autoturismul are nevoie chiar şi în acest caz de întreţinere periodică. El subliniază, de asemenea, că atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe mari multe maşini sunt neutilizate în anumite intervale de timp, blocând parcările, benzile de circulaţie, străzile şi spaţiile verzi; de aceea, susţine antreprenorul, un serviciu de tip Perpetoo aduce o creştere a utilizării automobilelor cu până la 45%.
    În plus, conform unei statistici citate de reprezentanţii businessului, o maşină închiriată în acest regim poate scoate de pe drum până la 13 autoturisme, contribuind la fluidizarea traficului în marile oraşe prin eficientizarea parcului auto deja existent, dar şi prin impactul important deopotrivă asupra mediului şi economiei. Printre avantajele economice ale platformei antreprenorul menţionează faptul că şoferii economisesc bani, iar proprietarii fac bani, dar şi că este promovată economia locală, iar banii sunt păstraţi în plan local, creându-se astfel o piaţă mai competitivă de închirieri de maşini.
    Impactul asupra mediului se resimte prin faptul că sunt mai puţine congestii în trafic, mai puţine gaze toxice şi este redusă amprenta utilizatorului asupra mediului cu 43%. Un alt studiu citat de reprezentanţii Perpetoo arată că piaţa globală de închirieri auto va creşte până în 2023 de la valoarea din prezent, de 53 de miliarde de euro, pînă la 60 de miliarde de euro. În România, în schimb, aceasta are în momentul de faţă o valoare de 115 milioane de euro, urmând să crească în următorii patru ani cu 24 de milioane de euro.
    Antreprenorul spune că noutatea pe care o aduce Perpetoo este legată în primul rând de modelul de business. Astfel, pe lângă cele trei categorii deja întâlnite pe piaţă: rent-a-car clasic (fără şoferi şi cu flote deţinute, de pildă Hertz, Avis sau Autonom), ridesharing clasic (cu şoferi şi cu flote deţinute – firmele de taximetrie, BlackCab), ridesharing (cu şoferi şi fără flote deţinute, precum Uber, Clever şi Yango), Perpetoo a deschis o categorie nouă, a serviciului de Peer to Peer car sharing (de la persoană la persoană), fără flote deţinute şi fără şoferi. În rândul jucătorilor internaţionali cu model de business similar Marin menţionează Turo (SUA, Canada şi Marea Britanie), Getaround (SUA, Franţa, Spania şi Germania) sau SnappCar (Olanda, Germania şi Danemarca).
    Investiţia a fost de 450.000 de euro din capital privat românesc, bani direcţionaţi atât în dezvoltarea softului cât şi în comunicare şi marketing. „Momentan nu avem ca ţintă recuperarea investiţiei, ci dezvoltarea platformei“, spune antreprenorul. Echipa businessului este formată din 40 de specialişti care lucrează la dezvoltarea platformei, realizarea designului, optimizare, marketing şi promovarea în social media. De la lansare până în prezent au fost listate 50 de maşini. Primul autoturism a fost închiriat pe platformă în data de 25 octombrie 2019, iar Marin estimează că până la sfârşitul anului 2020 Perpetoo va intermedia în jur de 25.000 de închirieri, iar pe platformă vor fi listate, în acelaşi interval de timp, circa 3.000 de autoturisme.  
    Pe platformă durata minimă de închiriere a unui vehicul este de trei ore, iar cea maximă, de 30 de zile, preţurile fiind, în momentul de faţă, cuprinse între 12,5 şi 50 de euro. În primele săptămâni de la lansare, maşina închiriată cel mai des (de patru ori) a fost un Peugeot 2008 din 2014, cea mai scurtă perioadă de închiriere a fost de o zi, iar cea mai lungă, de trei zile, proprietarul cu cele mai multe maşini are listate trei autoturisme, iar şoferul cu cele mai multe închirieri a apelat la serviciile platformei de trei ori. În prezent serviciul a fost introdus în Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi; momentan este disponibil doar pentru autoturisme de categoria B, folosite exclusiv pe teritoriul României. Din estimările reprezentanţilor Perpetoo, în Bucureşti există în jur de 220.000 de autoturisme care ar putea intra pe platformă, în Cluj, 52.000, 36.000 în Iaşi şi 46.000 în Timişoara. Până la sfârşitul anului viitor antreprenorul are în vedere acoperirea altor patru oraşe mari – Constanţa şi Braşov până în luna mai, fiind oraşe turistice, dar şi Sibiu şi Oradea.
    Ce condiţii trebuie să îndeplinească însă un autoturism pentru a putea fi listat pe platformă?
    În primul rând, vechimea acceptată este de maximum 10 ani. De asemenea, maşina trebuie să aibă, obligatoriu, ITP, RCA, revizii şi rovinietă valabilă şi o capacitate de cel mult 8+1 locuri. Listarea maşinilor, precum şi închirierea acestora se fac exclusiv online, prin intermediul platformei, unde utilizatorii trebuie să îşi creeze un cont în categoriile dedicate, „Proprietar”, respectiv „Şofer”. Crearea conturilor şi utilizarea platformei sunt gratuite, doar tarifele de închiriere şi asigurare fiind plătite de către cei care vor să închirieze o maşină. Proprietarii maşinilor beneficiază de asigurare CASCO pe toată perioada de închiriere a maşinii, companiile-partenere în acest sens fiind UNIQA Asigurări şi Renomia SRBA Insurance Broker. Preţul închirierii unui autoturism, care cuprinde totodată şi asigurarea, este stabilit de proprietar, nu de platformă, iar plata se face întotdeauna cu cardul, către Perpetoo. Costul nu presupune nicio taxă ascunsă, iar clienţii pot selecta mai multe maşini pentru ca în final să o aleagă pe cea pe care şi-o doresc. În schimb, proprietarii care vor să îşi listeze una sau mai multe maşini pe platformă trebuie să deţină o firmă, un PFA, SRL sau SRL-D. Maşina trebuie înapoiată cu cantitatea de carburant cu care a fost preluată; în caz contrar, cel care a închiriat-o îi asigură proprietarului contravaloarea diferenţei. La nivel mondial, Marin spune că businessurile de acest tip opresc un comision de 15-40% din preţul închirierii maşinii. „În ceea ce ne priveşte, noi ne situăm în zona minimă. De exemplu, la un cost de 25 de euro pe închiriere, comisionul nostru va fi de 5 euro, încasaţi de la proprietar.“ Printre alte avantaje pe care le enumeră reprezentanţii Perpetoo se numără flexibilitatea perioadei de închiriere şi reducerea birocraţiei, asta deoarece documentele se completează direct în aplicaţie, la predarea maşinii fiind necesară doar inspectarea condiţiei autoturismului şi înmânarea actelor şi a cheilor.
    Antreprenorul spune că nu se mai teme de faptul că românii sunt prea închistaţi când vine vorba de a pune la dispoziţia străinilor o proprietate personală, şi asta pentru că, odată cu lansarea platformei, simplul fapt că serviciul a fost primit bine în piaţă i-a demonstrat contrariul. „România absoarbe informaţii, tehnologie, noutăţi şi face paşi importanţi spre Vest, spune Aurelian Marin.

  • La Lorraine România a investit 12,5 mil.euro pentru extinderea producţiei de pâine şi patiserie la fabrica de la Câmpia Turzii

    La Lorraine România, producător de panificaţie deţinut de grupul belgian cu acelaşi nume şi distribuitorul Macro­mex, a investit 12,5 milioane euro în fabrica de panificaţie şi patiserie pre-coaptă congelată de la Câmpia Turzii pentru instalarea unei noi linii de producţie, destinată atât pieţei interne, cât şi exporturilor, în ţări precum Serbia, Bulgaria, Ungaria şi Grecia.

    Aceasta este a cincea linie de producţie din fabrică şi va fi dedicată pâinii de tip rustic, din ingrediente precum maiaua şi seminţele, având o capacitate de producţie de 160.000 de produse pe zi.

    În urma extinderii producţiei, la fabrică vor fi angajate până la sfârşitul acestui an încă 20 de persoane, urmând ca până la finalul anului viitor să mai fie angajaţi încă 40 de operatori.

    „Această investiţie ne consolidează poziţia de principal producător de panificaţie şi patiserie pre-coaptă din România. Ţara noastră a fost aleasă pentru poziţionarea geografică şi pentru că poate acoperi o piaţă largă în această regiune. Noi încercăm în mod constant să aflăm care sunt tendinţele şi nevoile pieţei, iar această nouă linie răspunde dorinţelor consumatorilor care vor produse proaspete, bogate nutriţional făcute cu maia şi seminţe care să aibă savoarea pâinii artizanale. Ne bucurăm că producem în România pâine şi produse de panificaţie pre-coapte făcute după cele mai înalte standarde.”, a spus Răzvan Boşomoiu, General Manager La Lorraine România.

    Anul trecut, fabrica de la Câmpia Turzii a ajuns la 36.000 de tone de produse de panificaţie pre-coaptă congelată şi produse de patiserie congelată, din care 30.000 de tone au ajuns pe piaţa internă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

     

  • Cât de bine îşi tratează clienţii companiile din România

    KPMG a lansat în premieră pentru România studiul „Excelenţa în livrarea Experienţei Clienţilor 2019”, o analiză desfăşurată la nivel global în ultimii 10 ani şi prin care este evaluată satisfacţia consumatorilor în urma experienţelor pe care aceştia le-au avut cu branduri din numeroase sectoare de activitate, potrivit unui comunicat de presă trimis astăzi de reprezentanţii companiei.

    Tema centrală a raportului este excelenţa în livrarea experienţelor către clienţi, ca sursă de avantaj competitiv – o caracteristică definitorie a tuturor companiilor care reuşesc să devină lideri de piaţă într-o perioadă de o complexitate fără precedent în ceea ce priveşte evoluţia economiei şi a mediului de afaceri. În România, studiul a analizat răspunsurile a 2.499 de consumatori, au fost evaluate 131 de branduri din 8 sectoare şi 15 sub-sectoare de activitate, fiind validate 103 branduri cu un minimum de 100 de răspunsuri.

    Prin acest studiu, KPMG explorează, în special, modalităţile prin care aceste companii creează o cultură orientată spre client şi cum acest lucru se transpune în toate aspectele activităţii lor, rezultând în final experienţe extraordinare pentru clienţi. Pentru aceste companii „clientul” se situează în centrul preocupărilor lor. Deservirea clienţilor prin soluţionarea problemelor şi satisfacerea nevoilor acestora devine raţiunea de a fi, motivaţia de a continua şi de a căuta în permanenţă cele mai bune soluţii.

     „Excelenţa în livrarea Experienţei Clienţilor în România în 2019 a arătat că, în contextul unei pieţe de tip VUCA (acronim din limba engleză pentru Volatil, Incert, Complex şi Ambiguu) excelenţa în livrarea experienţei clienţilor este rezultatul unor acţiuni intenţionate, bine evaluate şi atent planificate. De asemenea, a arătat că există trei caracteristici definitorii şi avantajoase din punct de vedere competitiv ale companiilor care au consumatorul în prim-plan: se ghidează după client, se bazează pe date granulare despre acesta şi folosesc tehnici de previzionare pentru a anticipa nevoile clienţilor. În mod nesurprinzător, companiile aflate în top pe piaţa din România deţin aceste caracteristici. În acelaşi timp, cercetarea noastră ilustrează provocările şi oportunităţile cu care se confruntă în prezent multe branduri, cele mai multe dintre acestea fiind grupate în jurul decalajelor care trebuie abordate în ce priveşte cei 6 piloni ai experienţei la care se face referire în studiu. Ne face plăcere să facem publice aceste concluzii pe piaţa din România şi să contribuim la îmbunătăţirea strategiilor şi a sistemului de management care au clientul în centru”, spune Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner, KPMG în România, care a comentat rezultatele studiului.

    Pentru identificarea brandurilor de top în ceea ce priveşte Experienţa Clienţilor, acestea au fost clasificate în funcţie de cei Şase Piloni ai Excelenţei în livrarea Experienţei Clienţilor (EEC): Personalizare; Integritate; Aşteptări; Rezoluţie; Timp şi Efort şi Empatie. Concluziile studiului în ceea ce priveşte aceste caracteristici sunt:

    • În România, integritatea a avut cea mai mare greutate în ceea ce priveşte Experienţa Clienţilor, urmată îndeaproape de Personalizare;
    • În medie, Probabilitatea de a recomanda şi Loialitatea, în raport cu un brand, sunt determinate în principal de aceiaşi piloni de Integritate şi Personalizare;
    • Sectorul de retail non-alimentar este cel mai bine clasat sector economic;
    • Companiile care se concentrează asupra prezenţei pe piaţă prin canale multiple (omnichannel) par a fi mai bine clasificate în ceea ce priveşte Excelenţa în livrarea Experienţei Clienţilor;
    • Brandurile clasate în top depăşesc în general punctajul mediu de piaţă pentru fiecare pilon;
    • Companiile care valorifică interacţiunea cu clienţii prin colectarea de informaţii şi printr-o proiecţie a experienţelor clientului în baza celor 6 piloni, obţin o poziţionare mai bună pe piaţă;
    • Empatia pare a fi pilonul care ridică cele mai multe provocări.

    Cele mai bune branduri în 2019 în Romania conform scorului privind Excelenţa în livrarea Experienţei Clienţilor sunt, potrivit raportului KPMG, Samsung Store, Revolut, ING Bank, Uber, Cărtureşti, Netflix, IKEA, Sephora, Decathlon, Lidl.

     „Vedem, în prezent, un client român care este mai conectat ca niciodată, ale cărui nevoi sunt tot mai exigente şi care este capabil şi dispus să schimbe furnizorii cu minimum de efort. Digitalizarea şi tehnologia în general au făcut posibil acest lucru, întrucât avantajul competitiv se bazează tot mai mult pe cunoaşterea clientului şi pe crearea de experienţe personalizate, precum şi pe construirea unor interacţiuni oneste şi transparente. Acest lucru este reflectat prin importanţa pe care cei doi piloni, Integritate şi Personalizare, au obţinut-o în cadrul analizei. Cercetările noastre arată faptul că piaţa din Romania, deşi destul de polarizată, s-a înscris pe o traiectorie sigură în direcţia îmbunătăţirii experienţei clienţilor”, a explicat Victor Iancu, Customer Advisory Lead, KPMG în România.

     „În general, sectorul de retail s-a poziţionat bine în cadrul acestui studiu, mai mulţi lideri din domeniu fiind prezenţi în Top 10. În România am asistat la o creştere puternică a sectorului în ultimii ani, cu un număr tot mai mare de retaileri specializaţi intrând pe piaţă şi găsind domenii de nişă. În mod firesc, acest lucru a dus la o concurenţă mai mare şi, în acelaşi timp, la consumatori care devin din ce în ce mai concentraţi pe calitate şi pe obţinerea unor interacţiuni personalizate. Digitalizarea a fost un element critic în ceea ce priveşte satisfacerea aşteptărilor clienţilor. În general, excelenţa în livrarea experienţei clienţilor este esenţială pentru a avea succes în acest sector şi este încurajator să constatăm că mulţi retaileri români au înţeles acest lucru”, a spus Aura Giurcăneanu, Partener, Head of Consumer Markets & Retail.

     „Sectorul financiar a înregistrat transformări semnificative în ultimii ani, aduse in principal de dezvoltarea rapidă a tehnologiei şi apariţia unor disruptori pe piaţă. Noii veniti, dar şi câţiva jucători consacraţi, au început să conteste metodele de business tradiţionale, aceasta evolutie avand ca efect si plasarea excelenţei în experienţa clienţilor ca prioritate pentru toti jucatorii. Sectorul serviciilor financiare s-a descurcat bine. Două bănci au intrat în Top 30: ING (locul 3) şi Banca Transilvania (locul 11), ambele adoptand o abordare intensiv centrată pe client. Cu toate acestea, multe bănci şi societati de asigurări încă mai trebuie să abordeze problema moştenirii structurilor organizaţionale complexe precum şi a sistemelor şi a proceselor interne greoaie (uneori chiar depăşite)”, a spus Tudor Grecu, Partener, Head of Financial Services.

     „Sectorul telecom din Romania a experimentat transformări semnificative în ultimii ani, iar momentan asistăm la consolidarea pieţei. Per total, acest sector a înregistrat punctaje sub medie în ceea ce priveşte excelenţa în livrarea experienţei clienţilor, ceea ce reflectă cerinţele exigente ale consumatorilor din telecom care sunt foarte atenţi la oferta fiecărui furnizor. Având în vedere uşurinţa cu care atât companiile, cât şi consumatorii individuali, pot migra de la un furnizor de servicii la altul, în viitor vor avea câştig de cauză acei jucători din piaţă care se vor concentra îndeaproape pe nevoile clienţilor lor”, a spus Adela Ciucioi, Partener, Head of Technology, Media & Telecom.  

     „În ceea ce priveşte sectorul de energie, nicio companie nu s-a clasat în top 50, ceea ce lasă loc de îmbunătăţiri în acest sens. Un motiv ar fi faptul că interacţiunea clienţilor cu acest tip de companii este mai scăzută faţă de cea cu alte tipuri de furnizori, ceea ce însemnă că un impact pozitiv la nivelul consumatorului poate apărea abia după o anumită perioadă de timp. În trecut, companiile din sectorul de energie au fost adesea în poziţii de monopol, ceea ce se traducea în eforturi mai reduse în încercarea de a îmbunătăţi experienţa consumatorilor. Acest lucru s-a schimbat între timp, competitia pe piaţă este mai accentuată, consumatorii au opţiuni mai vaste, ceea ce înseamnă că pentru a avea succes, companiile din acest sector vor fi nevoite să dezvolte interacţiuni mai strânse cu clienţii lor”, a adăugat Bogdan Văduva, Partener, Head of Energy & Natural Resources.

    „Pentru atragerea şi retenţia talentului de top, experienţa angajaţilor trebuie să fie una dintre priorităţi pe agenda liderilor. Oferirea unei experienţe semnificative este posibilă printr-o înţelegere profundă a nevoilor şi dorinţelor angajaţilor, provocând un răspuns autentic din partea organizaţiei. Excelenţa în experienţa angajaţilor se construieşte însă prin performanţă de top în fiecare dintre cei 6 piloni descrişi”, a spus Mădălina Racoviţan, Partener, Head of People Services.

    Cercetarea a fost efectuată printr-un sondaj online în perioada 14 mai-10 iunie 2019. A fost ales un eşantion naţional reprezentativ la nivel de grupe de vârsta, gen şi regiuni. Pentru a participa la sondaj şi a putea răspunde întrebărilor referitoare la o companie anume, respondenţii trebuie să fi interacţionat cu acea companie în ultimele 6 luni. Se califică ca interacţiune: o achiziţie, utilizare a produselor şi a serviciilor companiei, contactarea companiei cu o solicitare, inclusiv vizitarea site-ului sau a magazinului fizic – în concluzie, nu toţi respondenţii au fost clienţi existenţi ai brandului pe care l-au evaluat. Pentru a fi inclus în rezultatele cercetării, fiecare brand a avut nevoie de minim 100 de răspunsuri din partea clienţilor.

    Demersul KPMG global a fost iniţiat acum mai bine de 10 ani cu un centru de excelenţă al experienţei clienţilor, ca o entitate globală de tip think-tank. Un deceniu de expertiză în optimizarea, în plan global, a standardelor de excelenţă în analiza experienţei clienţilor, înseamnă, într-o istorie obiectivă, 275.000 de consumatori intervievaţi, 2.700 de branduri evaluate, 3 milioane de rapoarte individuale şi o filosofie KPMG asupra celor mai bune practici în validarea experienţei clienţilor, diseminate în 24 de ţări.

  • Primele explicaţii oferite de pilotul navei cu 14.000 de oi, răsturnate în Portul Midia/ Cazul oilor ajunge în Parlamentul European

    Pilotul Florin Rusu a povestit, pe Facebook, mai multe detalii importante din momentul în care nava a plecat de la cheu şi până s-a răsturnat. Acesta susţine că, la început, nava a fost pusă pe uscat.

    „Folosind maşina navei foarte încet înainte am constatat că nava nu se mişcă, refuzând să părăsească cheul. În acel moment am înţeles că nava este pusă pe uscat, fiind acostată la cheu şi îl informez pe Comandant despre aceasta. Prima întrebare a acestuia a fost <care este natura fundului mării în locul respectiv?>” Spunându-i că în acea zonă a portului nu avem decât fund nisipos şi mâl, acesta îmi sugerează să folosim maşina jumătate înainte şi nava va ieşi de pe uscat; lucru care s-a dovedit adevărat”, îşi începe pilotul descrierea evenimentelor din data de 24 noiembrie.

    În continuare, Florin Rusu arată cum nava a fost destabilizată încă de la plecarea din cheu.

    „Odată ce nava a părăsit cheul, remorcherele au început să lucreze conform ordinelor primite, iar maşina navei a fost redusă la foarte încet înainte. Parcurgând aprox. 500 m până la ieşirea din zona Şantierului Naval, am remarcat că nava guvernează cu greutate, iar stabilitatea navei este precară, aceasta înclinându-se la stănga sau la dreapta foarte mult. În acel moment, am înţeles gravitatea situaţiei, am căutat să menţin nava la extremitatea maximă din stânga şenalului navigabil. Trebuia să evit blocarea portului în eventualitatea că nava se va răsturna în mijlocul canalului navigabil. Nava începuse să se incline spre dreapta exagerat de mult. Eram convins că există riscul de răsturnare a navei, cu siguranţă înainte de a ieşi din port, drept pentru care am stopat nava şi am solicitat asistenţă tuturor remorcherelor din port”, adaugă Florin Rusu.

    Acesta povesteşte că alte trei remorchere au răspuns prompt apelului şi au încercat să restabilească poziţia normală a navei, însă fără niciun succes.

    „Au răspuns prompt remorcherele Bucureşti, Alexandru 2 şi Pescăruş 3. Când remorcherele au sosit lângă navă, deşi au încercat să împingă nava din tribord, bordul în care era înclinată nava, aceasta continua să se încline, răsturnarea fiind iminentă. Trebuie să menţionez că toate cele 5 (cinci) remorchere au executat comenzile primite prompt şi cu profesionalism. Nava fiind foarte tare înclinată, deşi am luat în calcul reîntoarcerea navei la cheu, maşina navei nu a mai răspuns la comenzi, fiind probabil inundată cu apă. La acel moment, Comandantul navei, înţelegând că nava este pierdută, a ordonat Abandonarea navei şi salvarea echipajului”, se mai arată în postarea de pe Facebook.

    Pilotul consideră că marinarii români au intervenit într-un timp record pentru salvarea celor 22 de membri ai echipajului.

    Nava cu pavilion Palau s-a răsturnat, duminică, în Portul Midia. La bordul ei se aflau peste 14.000 de oi şi un echipaj format din 22 de marinari. După patru zile de intervenţii, salvatorii au reuşit să aducă, până miercuri, la mal doar 207 oi.

    Cazul oilor ajunge în Parlamentul European

    O organizaţie internaţională de protecţie a animalelor a anunţat că a fost chemată joi în Parlamentul European pentru a-şi prezenta opinia în cazul navei răsturnate. Reprezentanţii organizaţiei au transmis, printr-un comunicat de presă, că se aşteaptă la reacţii foarte puternice şi chiar la infrigement din partea Comisiei Europene.