BusinessMagazin

Tag: retete

  • De unde vine Exatlon, emisiunea care doboară recorduri de audienţă

    Creat şi distribuit de compania turcă de producţie Acun Medya, Exatlon a debutat în Mexic şi Brazilia în ultima parte a anului 2017. Show-ul cuprinde un număr de concurenţi, atât vedete, cât şi oameni obişnuiţi, care vor trece prin probe dificile, ce le vor pune la încercare pregătirea fizică, viteza de reacţie şi rezistenţa psihicǎ. Va exista un singur mare câştigător, care va intra în posesia premiului de 100.000 de euro; filmările emisiunii au loc în Republica Dominicană.

    Grecia este singura ţară în care se mai difuzează Exatlon, în afara celor menţionate mai sus. Este totuşi de aşteptat ca mai multe state să preia formatul, având în vedere succesul uriaş de care se bucură emisiunea în ţările în care rulează.

    Compania Acun Medya este deţinută de Acun Ilıcalı, un fost comentator sportiv pe care fanii Exatlon România l-au putut vedea în timpul meciurilor internaţionale. Acun Ilıcalı este cel care prezintă ediţia din Turcia şi a fost prezent, alături de Cosmin Cernat, la ediţiile internaţionale.

    În România, Exatlon a debutat cu o audienţă de peste 1 milion de spectatori, iar numărul acestora a continuat să crească. În prezent, emisiunea este urmărită de peste 2 milioane de spectatori şi deţine primul sau al doilea loc în mai multe categorii demografice.

  • Artizanul renaşterii Romtelecom

    „Nu există o reţetă”, rezuma în câteva cuvinte Yorgos Ioannidis sfaturile pe care le oferea tinerilor sau viitorilor şefi de companii, în cadrul unuia dintre primele evenimente Meet the CEO organizate de Business MAGAZIN, în 2010. Grecul a condus Romtelecom (actualul Telekom) în perioada 2007-2011, când compania intra agresiv pe pieţele de internet fix şi televiziune prin cablu şi satelit şi traversa, totodată, unul dintre cele mai dure programe de restructurare din istorie.

    „A fost cea mai bună perioadă din cariera mea. Este o ţară grozavă cu oameni minunaţi. Cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat atunci a fost că am reuşit să oprim sângerarea numărului de clienţi ai Romtelecom. Am început de asemenea să le oferim o varietate de servicii, în plus faţă de serviciile de telefonie fixă. Cel mai rău lucru a fost că am fost obligaţi să reducem dimensiunea companiei cu aproape 40%”, descrie Yorgos Ioannidis perioada petrecută în România.

    Povestea acestei etape – istorice în dezvoltarea telecomului românesc – a fost surprinsă în cadrul evenimentului Meet the CEO din urmă cu câţiva ani. Dacă executivul grec spunea atunci că nu are o reţetă clară pentru revitalizarea companiei, în contextul unui război al preţurilor care continuă şi astăzi, flerul său pentru business a readus compania în ofensivă.
    În prezent, Telekom, companie creată din fuziunea Romtelecom şi Cosmote, este al doilea jucător local de profil, după Orange România, pe o piaţă evaluată la 3,8 miliarde de euro.

    În ceea ce îl priveşte pe Yorgos Ioannidis, el este, din iulie 2018, consultant al CEO-ului şi consiliului de administraţie al Lifecell Ventures. Aceasta este o subsidiară deţinută de compania olandeză Turkcell care distribuie produsele digitale ale acesteia: BiP (o platformă îmbunătăţită de mesagerie), Lifebox(cloud), Fizy (muzică), TV+, Upcall (call management), Degilik (publishing digital), Yaani (un motor de căutare) etc.

    Perioada de CEO al Romtelecom a fost una dintre cele mai turbulente din cariera sa. „În toamna lui 2006 aveam destule pe masă. Eram executiv la OTENET şi director tehnic la OTE, lucram direct cu Panagis Vourloumis. După o vreme, au început să apară tot mai des în discuţiile cu el numele Romtelecom şi întrebări legate de interesul meu de a pleca în alte ţări. Atunci am înţeles că are alte planuri pentru mine”, povestea atunci Ioannidis.
    La începutul anului 2007, a fost numit la conducerea operaţiunilor Romtelecom şi a fost anunţat că are la dispoziţie zece zile pentru a face transferul. În februarie 2007 prelua frâiele companiei, găsind acolo un management destul de împăcat cu pierderea clienţilor, cu argumentul că pleacă dintre cei cu venituri mai reduse, iar cei care rămân sunt de fapt cei relevanţi, cu venituri peste medie. Cinci luni mai târziu, anunţa primele schimbări cu privire la abordarea pieţei şi la pachetele de servicii, introducând minutele de convorbiri gratuite, viteze duble de acces la internet şi un nou plan tarifar.
    Ioannidis a intuit încercările ce au urmat pe piaţa telecom din România într-un 2010 mai afectat de criză decât anul 2009, cu o rată a şomajului în creştere, tăieri salariale şi creşteri de taxe, cu un rezultat inevitabil: scăderea marcată a consumului. Începuse războiul ofertelor în telecom, din ce în ce mai agresive, odată ce balanţa priorităţilor a început să încline în partea menţinerii sau chiar a extinderii bazei de clienţi, în defavoarea profiturilor, care se erodează în tot cazul.
    „Anduranţa faţă de competitori” a determinat ca, sub cârma lui Ioannidis, Romtelecom să facă o mutare strategică semnificativă, aducând tarifele pentru apelurile în reţeaua mobilă Cosmote, operator cu care împărţea acţionarul OTE, la acelaşi nivel cu cele efectuate în propria reţea.
    În cazul Romtelecom, angajarea în războiul preţurilor de pe piaţa telecom a devenit posibilă după ce a făcut eforturi mari de a reduce costurile şi de a se restructura. A fost mâna lui Ioannidis în toate aceste schimbări.
    Grecul originar din Turcia, singurul din familie care a ales să se angajeze în loc să ia calea antreprenoriatului, „având nenorocul să fiu un bun student”, nu era deloc genul de manager care să fie dispus la compromis, mai ales atunci când era în joc soarta companiei, potrivit discursului său din cadrul evenimentului Meet the CEO.
    Nu numai că a reuşit să oprească hemoragia de abonaţi de la Romtelecom de dinainte de 2007, când pierdea cel puţin câteva zeci de mii de clienţi în fiecare lună, dar a cules apoi roadele unui plan mai vechi al acţionarilor operatorului, de a schimba percepţia învechită asupra fostului monopol de stat şi de a moderniza compania după două criterii declarate – flexibilitate şi dinamism.
    Când pe piaţă au început să apară la începutul anilor ‘90 şi alţi furnizori, Romtelecom nu era decât un simplu spectator al mişcărilor competiţiei.
    Pentru Ioannidis, preluarea Romtelecom n-a fost din cale-afară de dificilă. „Erau destule probleme aici”, spunea el atunci, refuzând să facă vreun comentariu referitor la managementul trecut, cu excepţia constatării că predecesorii săi nu au privit cu destul de multă atenţie către competiţie. „Am însă o vorbă: când ai în faţă un munte de probleme, te apuci şi le rezolvi”, a continuat el, amintindu-şi între timp de cazul unui coleg care, pe vremea când era director tehnic în OTENET, i-a răspuns că muntele e prea mare şi că nu-i vede vârful.
    În 2007, când l-a înlocuit pe fostul manager James Hubley, Ioannidis a găsit 12.500 de oameni. O greşeală pe care şi-o asuma e faptul că nu a reuşit să aducă destui oameni noi, aşa încât să poată menţine un echilibru în procesul de schimbare a culturii organizaţionale. A redus însă considerabil personalul, aşa încât compania a ajuns ulterior la 8.600 de angajaţi. Din unele locuri a fost destul de simplu să reducă – echipele de instalare formate din 3-4 oameni nu mai erau justificate, atâta timp cât, cu echipamentele şi procedurile potrivite, un cablu poate fi  tras de o singură persoană.
    Un alt element cheie în reforma Romtelecom a fost dezvoltarea reţelei de magazine. Fostele poşte, cum erau percepute de consumatori, a trebuit transformate în magazine, decizie luată în 2004, când clienţii veneau acolo exclusiv pentru plata facturilor. La Romtelecom, în 2010 s-a făcut pasul înspre etapa următoare, odată cu intrarea în scenă a Deutsche Telekom, proprietarul a 25% din operatorul OTE, care deţinea Cosmote şi pachetul majoritar din Romtelecom.
    Ioannidis previziona integrarea ce a urmat, precum şi faptul că în viitor nu aveau să mai existe furnizori triple-play (fie că furnizorii de telefonie fixă, televiziune şi internet vor avea în ofertă şi servicii mobile, fie că, operatorii mobile vor intra şi pe segmentul telviziunii.
    Tot atunci, Ioannidis anticipa că telefonia fixă nu va mai înregistra probabil schimbări semnificative din punctul de vedere al numărului de abonaţi, rămas relativ constant în ultimii ani. Piaţa de televiziune a intrat deja într-o nouă fază de dezvoltare, odată cu trecerea la transmisia digitală, care va ajunge probabil să înlocuiască treptat pachetele minime ale operatorilor. 

  • Consiliul Concurenţei analizează producţia şi comercializarea medicamentelor fără reţetă

    Consiliul Concurenţei a demarat o acţiune prin care analizează producţia şi comercializarea medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare.

    “În cadrul acestui studiu vor fi analizate condiţiile structurale ale pieţelor, relaţiile contractuale existente între diferiţi actori ce desfăşoară activităţi în sectorul producţiei şi comercializării medicamentelor eliberate fără reţetă şi a suplimentelor alimentare şi se va efectua o analiză detaliată a cadrului legislativ aplicabil.”, menţionează autoritatea de concurenţă într-un document.

    În cazul în care vor fi identificate disfuncţionalităţi care afectează mediul concurenţial, Consiliul Concurenţei va putea propune modificarea sau revizuirea reglementărilor existente, va putea emite clarificări sau atenţionări către mediul de afaceri sau administraţia publică, cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa economică a sectorului şi de a proteja interesele consumatorilor. De asemenea, în situaţia în care descoperă indicia, Autoritatea de concurenţă poate declanşa investigaţii privind posibila încălcare a legii.

    “Sectorul farmaceutic este foarte important pentru noi, iar activitatea din ultimii ani dovedeşte acest lucru. Am făcut o serie de recomandări asupra proiectelor de acte normative, dar ne-am şi implicat atât prin anchete sectoriale şi investigaţii privind practici anticoncurenţiale – unele finalizate cu sancţiuni, cât şi prin analiza concetrărilor economice din domeniu. Am colaborat foarte bine cu instituţiile din domeniu, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului, cu care, de altfel, vom colabora în continuare pentru dezvoltarea unor noi reglementări privind obligaţia de serviciu public”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Pe parcursul analizei pieţelor de producţie şi de comercializare a medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală, precum şi a suplimentelor alimentare, Consiliul Concurenţei poate solicita informaţii şi documente tuturor actorilor implicaţi. Ca urmare, autoritatea de concurenţă îşi doreşte o cooperare activă cu toţi actorii implicaţi în acest sector, fie instituţii publice, fie companii, şi îşi exprimă disponibilitatea de a primi orice informaţii relevante.

    Consiliul Concurenţei a derulat mai multe analize privind piaţa farmaceutică în urma cărora a făcut o serie de recomandări care au fost preluate de Ministerul Sănătăţii în legislaţia din domeniu.

    Astfel, recomandările Consiliului Concurenţei de a poziţiona medicamentul generic şi cel inovativ ieşit de sub brevet, la acelaşi nivel de preţ, au fost preluate în Ordinul (nr. 368/2017) pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman.

    De asemenea, la propunerea Consiliului Concurenţei, s-a introdus obligaţia de a asigura stocuri medicamente atât producătorilor, cât şi distribuitorilor, iar farmaciile au obligaţia de a transmite distribuitorilor comenzi justificate şi de a le onora către pacienţi în termen de 24/48 ore.

    La propunerea Autorităţii de Concurenţă a fost eliminat criteriul geografic care împiedica deschiderea de noi farmacii, fapt care a condus la îmbunătăţirea accesibilităţii pacienţilor la servicii farmaceutice.

    În ceea ce priveşte tranzacţiile din domeniul farmaceutic, Consiliul Concurenţei a impus condiţii în situaţiile în care a avut îngrijorări privind efectele asupra pieţei. De exemplu, Grupul Penta/Dr. Max a trebuit să cesioneze 18 farmacii Arta din Bucureşti şi Timişoara pentru a prelua A&D Pharma Holdings.

    La finalul lunii iunie, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie pe piaţa imunoglobulinelor normale umane. În cadrul investigaţiei ce vizeză posibila limitare a aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobulină umană normală cu scopul eliminării taxei clawback şi obţinerii unui cadru fiscal mai favorabil, au fost efectuate simultan inspecţii inopinate atât în România, cât şi în Belgia şi în Italia.

    De asemenea, Autoritatea de Concurenţă are în derulare două investigaţii privind un posibil abuz de pozitie dominantă al companiei Roche Romania SRL pe piaţa anumitor produse oncologice din România.


    Dureri mari. Producătorul Nurofen are afaceri de 100 mil. € în România

    Reckitt Benckiser, gigantul britanic prezent şi pe piaţa din România încă din 2002, a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 100 de milioane de euro pe piaţa românească în 2017, în creştere cu 11% faţă de anul anterior, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Profitul companiei a scăzut însă cu 10% anul precedent, până la 16 mil. lei, iar compania a încheiat anul cu 178 de angajaţi, mai arată datele publice.

    Din 2010 până în prezent, afacerile companiei aproape s-au dublat, iar Nurofen, unul dintre medicamentele puse pe piaţă de britanici, este cel mai vândut medicament fără reţetă cu o cotă de piaţă de10,7%, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

    Piaţa românească de medicamente a ajuns la 14,1 mi liarde de lei în 2017, în creştere cu 9% faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor Cegedim. Piaţa care a înregistrat o creştere constantă de la an la an a fost cea a produselor fără reţetă, acestea neavând preţul reglementat de autorităţi. În primul trimestru, vânzările la medicamente fără reţetă au ajuns la peste 880 de milioane de lei, în creştere cu 13%.

  • Consiliul Concurenţei analizează producţia şi comercializarea medicamentelor fără reţetă

    Consiliul Concurenţei a demarat o acţiune prin care analizează producţia şi comercializarea medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare.

    “În cadrul acestui studiu vor fi analizate condiţiile structurale ale pieţelor, relaţiile contractuale existente între diferiţi actori ce desfăşoară activităţi în sectorul producţiei şi comercializării medicamentelor eliberate fără reţetă şi a suplimentelor alimentare şi se va efectua o analiză detaliată a cadrului legislativ aplicabil.”, menţionează autoritatea de concurenţă într-un document.

    În cazul în care vor fi identificate disfuncţionalităţi care afectează mediul concurenţial, Consiliul Concurenţei va putea propune modificarea sau revizuirea reglementărilor existente, va putea emite clarificări sau atenţionări către mediul de afaceri sau administraţia publică, cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa economică a sectorului şi de a proteja interesele consumatorilor. De asemenea, în situaţia în care descoperă indicia, Autoritatea de concurenţă poate declanşa investigaţii privind posibila încălcare a legii.

    “Sectorul farmaceutic este foarte important pentru noi, iar activitatea din ultimii ani dovedeşte acest lucru. Am făcut o serie de recomandări asupra proiectelor de acte normative, dar ne-am şi implicat atât prin anchete sectoriale şi investigaţii privind practici anticoncurenţiale – unele finalizate cu sancţiuni, cât şi prin analiza concetrărilor economice din domeniu. Am colaborat foarte bine cu instituţiile din domeniu, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului, cu care, de altfel, vom colabora în continuare pentru dezvoltarea unor noi reglementări privind obligaţia de serviciu public”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Pe parcursul analizei pieţelor de producţie şi de comercializare a medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală, precum şi a suplimentelor alimentare, Consiliul Concurenţei poate solicita informaţii şi documente tuturor actorilor implicaţi. Ca urmare, autoritatea de concurenţă îşi doreşte o cooperare activă cu toţi actorii implicaţi în acest sector, fie instituţii publice, fie companii, şi îşi exprimă disponibilitatea de a primi orice informaţii relevante.

    Consiliul Concurenţei a derulat mai multe analize privind piaţa farmaceutică în urma cărora a făcut o serie de recomandări care au fost preluate de Ministerul Sănătăţii în legislaţia din domeniu.

    Astfel, recomandările Consiliului Concurenţei de a poziţiona medicamentul generic şi cel inovativ ieşit de sub brevet, la acelaşi nivel de preţ, au fost preluate în Ordinul (nr. 368/2017) pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman.

    De asemenea, la propunerea Consiliului Concurenţei, s-a introdus obligaţia de a asigura stocuri medicamente atât producătorilor, cât şi distribuitorilor, iar farmaciile au obligaţia de a transmite distribuitorilor comenzi justificate şi de a le onora către pacienţi în termen de 24/48 ore.

    La propunerea Autorităţii de Concurenţă a fost eliminat criteriul geografic care împiedica deschiderea de noi farmacii, fapt care a condus la îmbunătăţirea accesibilităţii pacienţilor la servicii farmaceutice.

    În ceea ce priveşte tranzacţiile din domeniul farmaceutic, Consiliul Concurenţei a impus condiţii în situaţiile în care a avut îngrijorări privind efectele asupra pieţei. De exemplu, Grupul Penta/Dr. Max a trebuit să cesioneze 18 farmacii Arta din Bucureşti şi Timişoara pentru a prelua A&D Pharma Holdings.

    La finalul lunii iunie, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie pe piaţa imunoglobulinelor normale umane. În cadrul investigaţiei ce vizeză posibila limitare a aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobulină umană normală cu scopul eliminării taxei clawback şi obţinerii unui cadru fiscal mai favorabil, au fost efectuate simultan inspecţii inopinate atât în România, cât şi în Belgia şi în Italia.

    De asemenea, Autoritatea de Concurenţă are în derulare două investigaţii privind un posibil abuz de pozitie dominantă al companiei Roche Romania SRL pe piaţa anumitor produse oncologice din România.


    Dureri mari. Producătorul Nurofen are afaceri de 100 mil. € în România

    Reckitt Benckiser, gigantul britanic prezent şi pe piaţa din România încă din 2002, a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 100 de milioane de euro pe piaţa românească în 2017, în creştere cu 11% faţă de anul anterior, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Profitul companiei a scăzut însă cu 10% anul precedent, până la 16 mil. lei, iar compania a încheiat anul cu 178 de angajaţi, mai arată datele publice.

    Din 2010 până în prezent, afacerile companiei aproape s-au dublat, iar Nurofen, unul dintre medicamentele puse pe piaţă de britanici, este cel mai vândut medicament fără reţetă cu o cotă de piaţă de10,7%, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

    Piaţa românească de medicamente a ajuns la 14,1 mi liarde de lei în 2017, în creştere cu 9% faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor Cegedim. Piaţa care a înregistrat o creştere constantă de la an la an a fost cea a produselor fără reţetă, acestea neavând preţul reglementat de autorităţi. În primul trimestru, vânzările la medicamente fără reţetă au ajuns la peste 880 de milioane de lei, în creştere cu 13%.

  • Cum arată „carnea” crescută în laborator. Va fi mult mai ieftină decât cea care se găseşte acum în magazine | FOTO

    Alternativa, mai ieftină, vor fi produsele din carne de laborator „crescută” în cuve speciale folosind un amestec de chimicale în rolul de nutrienţi.
     
    Tehnologia, dezvoltată de compania olandeză Mosa Meat, promite să deschidă o nouă piaţă de carne, care va concura fermele tradiţionale cu produse similare ca aspect, gust şi textură, obţinute însă la preţuri mult mai mici, potrivit Go4it.

    Proiectul, finanţat deja cu o sumă de 8.7 milioane dolari, vizează acoperirea cererii uriaşe de alimente existentă la nivel global, oferind o modalitate mult mai competitivă pentru realizarea preparatelor din carne.

    Având în vedere că primul hamburger creat folosind carne sintetică a fost „testat” încă din anul 2013, este uşor de anticipat că tehnologia se află deja la un stadiu avansat.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • A încercat să îşi vândă reţeta de pui prăjit de 1.009 ori înainte de a fi acceptată. Acum este una dintre cele mai cunoscute francize din lume, cu peste 18.000 de restaurante

    Respingerile pot fi deprimante, dar pentru unii oameni pot reprezenta motivaţia de a excela în anumite domenii. Mulţi dintre cei mai de succes oameni de afaceri ai lumii au eşuat în mod repetat înainte de pune bazele unor companii de milioane de dolari. Colonelul Harland David Sanders, fondatorul KFC, este unul dintre exemple.

    Colonelul Sanders de la Kentucky Fried Chicken a încercat să îşi vândă reţeta de pui de 1.009 ori înainte de a fi acceptată. El a călătorit în Statele Unite ale Americii căutând pe cineva care să îi cumpere reţeta de pui prăjit, iar după ce, în cele din urmă, a obţinut o înţelegere de afaceri în Utah, Kentucky Fried Chicken s-a născut. KFC este în prezent una dintre cele mai cunoscute francize din lume, cu peste 18.000 de restaurante.

    Sanders s-a născut în Henryville, Indiana, în 1890. Şase ani mai târziu, tatăl său a murit, iar mama sa a fost obligată să se angajeze pentru a-şi întreţine familia. La şase ani, Harland a devenit responsabil de fraţii săi mai mici, aspect care includea şi gătitul. În următorii 30 de ani, a avut o serie de locuri de muncă. Înainte de a deveni un colonel renumit la nivel mondial, Sanders a abandonat şcoala, în clasa a şasea, a lucrat la o fermă, a fost îngrijitor de catâri în armată, fochist de locomotivă, lucrător la drumuri, avocat aspirant, vânzător de asigurări,vânzător de cauciucuri, obstetrician amator, candidat politic fără succes, operator de benzinărie, administrator de hotel şi, în cele din urmă, patron de restaurant.

    A realizat că poate să construiască o afacere pe seama reţetelor sale în 1930, când avea 40 de ani şi era angajatul unei benzinării din Corbin, Kentucky. A  început să gătească acolo pentru călătorii înfometaţi care se opreau pentru benzină. Nu avea încă un restaurant, aşa că ei mâncau direct pe o masă pe care o adusese el în benzinărie. A inventat atunci “înlocuitorul pentru masa de acasă” şi a început să vândă sub acest concept mese complete pentru familiile ocupate. Numea afacerea “Masa de duminică, şapte zile pe săptămână.”

    Într-un final, a reuşit să îşi deschidă propriul restaurant, dar când a împlinit 65 de ani, o nouă autostradă i-a “furat” clienţii care tranzitau şoseaua lângă care se afla restaurantul său. Tot ce îi mai rămăsese era o reţetă secretă de pui prăjit

    Sanders a încercat să îşi vândă reţeta de pui de 1.009 ori înainte de a fi acceptată. A reuşit în cele din urmă şi, în 1955, încrezător în calitatea puiului său prăjit, s-a dedicat dezvoltării unui sistem de francize prin care să răspândească reţeta. În mai puţin de zece ani, mai mult de 600 de francize KFC erau răspândite în Statele Unite ale Americii.

    După ce faima lui a crescut, guvernatorul american Ruby Laffoon l-a numit Colonel al statului Kentucky, drept recunoaştere pentru contribuţia adusă bucătăriei statului. În 1964, şi-a vândut partea din companie unui grup de investitori în schimbul a două milioane de dolari. Până la moartea sa din 1980, Colonelul a călătorit în jurul lumii pentru a vizita restaurantele deschise sub brandul KFC.

    În 2013, KFC ajunsese la o cifră de afaceri de 23 de miliarde de dolari.

  • Soţiile ambasadorilor din România au lansat o carte de reţete din 26 de ţări de pe şase continente. Banii strânşi în urma vânzării vor fi donaţi organizaţiilor de caritate

    Ideea pentru o carte de bucate cu reţete din toată lumea a apărut în urmă cu aproape un an de zile când o delegaţie a Asociaţiei soţiilor de ambasadori acreditaţi în România a vizitat Palatul Elisabeta. Acest album-carte ilustrează 26 de reţete de la soţiile ambasadorilor din România şi o reţetă aparţinând Majestăţii Sale Margareta, o supă de usturoi.

    Cartea are un preţ de achiziţie de 90 de lei şi toţi banii vor fi donaţi unei fundaţiilor caritabile  The Duke of Edinburgh International Award Romania şi Association of Our Lady of Mercy in Romania.

    Volumul bilingv prezintă reţete sănătoase şi uşor de preparat provenind din 26 de ţări de pe şase continente: de la aperitive, la feluri principale, garnituri şi deserturi. Cartea este o iniţiativă a soţiilor şi soţilor şefilor de misiuni diplomatice din Bucureşti, printre care şi soţiilor ambasadorilor din Albania, Argentina, Armenia, Belgia, Brazilia, Chile, Croaţia, Egipt, Estonia, Georgia, Germania, India, Italia, Japonia, Regatul Arabiei Saudite, Lituania, Palestina, Polonia, Portugalia, Republica Coreea, Rusia, Africa de Sud, Elveţia, Ucraina, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii. Volumul include o contribuţie specială din partea Majestăţii Sale Margareta, Custode al Coroanei României, care semnează cuvântul înainte şi una dintre reţete.

    Fiecare reţetă este insoţită de imagini, realizate de fotografii profesionişti Alina Miron şi Bogdan Popescu, de o descriere, care include elemente de istorie sau mărturii personale şi de o prefaţa semnată de Master Chef Adi Hădean. 

     

  • Cum să transformi 114 dolari în 400.000 de dolari: reţeta simplă a lui Warren Buffet

    Sunt mulţi cei care au simţit pe pielea lor “magia” bursei – să investeşti banii şi să te uiţi la ei cum se înmulţesc. Cu toate acestea, puţini au reuşit să obţină performanţe comparabile cu cele ale lui Warren Buffett, cel mai mare investitor pe care bursa l-a cunoscut vreodată.
     
    În cadrul unui interviu acordat celor de la Yahoo Finance, el a povestit o întâmplare menită să îi încurajeze şi pe cei mai sceptici dintre noi.
     
    La momentul intrării Statelor Unite în cel de-al doilea război mondial, Franklin Roosevelt era preşedinte iar Warren Buffett era copil. În vreme ce alţii de vârsta sa erau preocupaţi de jocuri sau sport, tânărul Warren era fascinat de bursă. Acel moment negru din istoria Statelor Unite avea să fie momentul în care Buffett şi-a făcut intrarea în lumea investiţiilor.
     
    “O să vă dau câteva cifre care o să vă impresioneze: am cumpărat prima acţiune când aveam 11 ani”, povesteşte Buffett. “Era primul trimestru al anului 1942, la scurt timp după Pearl Harbour. Am plătit 114,75 dolari pe pachet. Dacă aş fi investit 114 dolari în companii din S&P 500 (indexul celor mai valoaroase companii din Statele Unite – n.red.) şi apoi aş fi reinvestit dividentele, cât credeţi că ar fi valorat astăzi?”
     
    Răspunsul este unul impresionant: 400.000 de dolari.
     
    Buffett recunoaşte însă că nu e uşor să ţii o investiţie pentru un timp atât de îndelungat. “Bursa are căderi şi reveniri de-a lungul timpului, dar sistemul îşi revine întotdeauna. Sigur, eu nu ştiam asta atunci, dar dacă cumperi de 10 sau 20 de dolari acţiuni din S&P şi uiţi de alte variante, vă garantez că veţi câştiga foarte mulţi bani.”

  • Când dispar echipele de la EXATLON: momentul e MAI APROAPE decât v-aţi închipui

    Deşi organizatorii nu au anunţat oficial când se va renunţa la sistemul pe echipe pentru a se trece la competiţii individuale, un indiciu vine de la modul în care emisiunea s-a desfăşurat în Brazilia.
     
    Acolo, echipele au fost “dizolvate” în momentul în care rămăseseră doar 7 atleţi, iar aceştia s-au întrecut în meciuri individuale. Momentan, la Exatlon România se mai înfruntă 9 atleţi; este prin urmare posibil ca formula pe echipe să mai reziste doar 2 săptămâni.
     

    Creat şi distribuit de compania turcă de producţie Acun Medya, Exatlon a debutat în Mexic şi Brazilia în ultima parte a anului 2017. Show-ul cuprinde un număr de concurenţi, atât vedete, cât şi oameni obişnuiţi, care vor trece prin probe dificile, ce le vor pune la încercare pregătirea fizică, viteza de reacţie şi rezistenţa psihicǎ. Va exista un singur mare câştigător, care va intra în posesia premiului de 100.000 de euro; filmările emisiunii au loc în Republica Dominicană.

    Grecia este singura ţară în care se mai difuzează Exatlon, în afara celor menţionate mai sus. Este totuşi de aşteptat ca mai multe state să preia formatul, având în vedere succesul uriaş de care se bucură emisiunea în ţările în care rulează.

    Compania Acun Medya este deţinută de Acun Ilıcalı, un fost comentator sportiv pe care fanii Exatlon România l-au putut vedea în timpul meciurilor internaţionale. Acun Ilıcalı este cel care prezintă ediţia din Turcia şi a fost prezent, alături de Cosmin Cernat, la ediţiile internaţionale.

    În România, Exatlon a debutat cu o audienţă de peste 1 milion de spectatori, iar numărul acestora a continuat să crească. În prezent, emisiunea este urmărită de peste 2 milioane de spectatori şi deţine primul sau al doilea loc în mai multe categorii demografice.

  • O familie din Fundu Moldovei a făcut de la zero o afacere de 1.000.000 de euro învăţată de la bătrânii satului

    „Între pereţii abatorului cu iz habsburgic construit încă din timpul Împăratului Franz Iosef în anul 1815 am adus la viaţă reţetele moştenite de la Moş Toader şi am dat gust bucăţilor de carne“, descriu într-un mod pitoresc fondatorii afacerii La Baciu începuturile firmei ANDELVERO (după numele celor trei fiice ale lui Ioan Baciu, fondatorul afacerii: Ana, Delia şi Veronica), în anul 1997, ca o continuare a tradiţiei de măcelari transmise din strămoşi. De la măcelăria din comuna Fundu Moldovei afacerea s-a extins la o unitate de producţie, trei magazine La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Bucureşti, pe calea Floreasca, cât şi o pensiune axată pe promovarea tradiţiilor bucovinene, care au totalizat anul trecut venituri de aproximativ un milion de euro. în 2015, afacerea a avut o cifra de afaceri de 1,3 milioane de euro cu un profit de peste 83.000 de euro, potrivit informaţiilor de pe siteul Ministerului de Finanţe.

    De la unitatea de producţie de preparate din carne, familia Baciu s-a extins în 1998 cu primul magazin La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, iar în perioada următoare s-a concentrat pe dezvoltarea gamei de produse, după reţete bucovinene vechi. A urmat o serie de participări la târguri tradiţionale organizate în Bucureşti şi în străinătate care le-au confirmat faptul că există cerere pentru produsele lor, chiar şi în Capitală.

    „Succesul a venit după ce am invitat bucureştenii să ne guste produsele. La târgurile din Piaţa Amzei şi Muzeul Ţăranului Român am fost primiţi cu braţele deschise şi ni s-a oferit ideea deschiderii magazinului din Capitală“, explică Delia Baciu, fiica lui Ion Baciu, fondatorul afacerii, modul cum au decis să se extindă în Bucureşti. În 2008 au lansat primul magazin de produse tradiţionale din ţară, în care se găsesc costiţa hătuită, chişca tradiţională şi cârnaţii din busuioc, dar şi zacusca de hribi, dulceţuri de afine şi merişoare şi alte specialităţi din „cămara bunicii“. „Am căutat o zonă centrală, aproape de clienţii pe care i-am avut în planuri“, explică Delia Baciu modul cum produsele tradiţionale şi-au găsit locul în zona Floreasca, caracterizată de locuitori cu venituri peste medie şi clădiri de birouri.

    Delia Baciu vorbeşte despre clienţii lor ca despre oameni care vor să ştie ce mănâncă, sunt curioşi să afle reţeta şi povestea ingredientelor, cât şi modul cum au fost crescute animalele. Ca efect al acestei curiozităţi, s-au extins în 2012 şi în zona serviciilor cu un concept de pensiune care îmbină tradiţia bucovineană cu atracţiile moderne precum piscina, sauna sau terenul de tenis pe un domeniu întins pe 10.000 de metri pătraţi. „Oaspeţii de la pensiune sunt în mare parte clienţii de la magazin care vor să se bucure de tradiţie, de natură şi de alimentaţie sănătoasă.“

    Baciu a observat deja o schimbare importantă: dacă la început clienţii lor din Câmpulung Moldovenesc alegeau produsele în funcţie de preţ şi făceau comparaţii cu marfa producătorilor industriali, cu preţuri mai mici şi termen de valabilitate mai mare, acum au început să se îndrepte şi spre produsele tradiţionale, înţelegând diferenţele. Spune că numeroasele campanii derulate în mass-media referitoare la alimentaţia sănătoasă au fost principalele ajutoare în popularizarea alimentelor „de altădată“.

    Iar în ce priveşte efervescenţa afacerilor construite în jurul produselor alimentare tradiţionale, a observat că în intervalul 2008-2013 a existat o febră a deschiderii de magazine axate pe vânzarea de produse tradiţionale, iar această nişă aproape devenise un segment. „În Capitală veniseră mai mulţi producători din toate zonele ţării care mizau pe tradiţie în vânzarea produselor lor, realizate nu întotdeauna în mod tradiţional. Ordinul Ministerului Agriculturii privind atestarea produselor tradiţionale a redus semnificativ numărul acestora, iar reatestarea se face prin îndeplinirea unui cumul de condiţii punctuale care îngreunează obţinerea atestatului“, explică Baciu, care mai spune şi că au fost primii producători de carne ce au obţinut acest atestat.