BusinessMagazin

Tag: reabilitare

  • Comisia Europeană a aprobat fazarea unor proiecte majore de infrastructură pentru România

    Şapte proiecte majore de infrastructură, care trebuiau finalizate pe vechiul cadru financiar al UE (2007-2013), au primit undă verde de la Bruxelles să îşi continue finanţarea pe noul buget astfel încât să nu se piardă banii. Este vorba despre trei proiecte de drumuri şi patru de apă şi canalizare.

    Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu a aprobat fazarea a şapte proiecte majore pentru România. Cele şapte proiecte sunt cofinanţate prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sau prin Fondul de coeziune, se anunţă într-un comunicat transmis luni de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

    „Prin aceste decizii de eşalonare a unor proiecte majore, România beneficiază de o şansă în plus în utilizarea fondurilor europene ce i-au fost alocate – 147 de milioane de euro pentru infrastructura de transport şi aproximativ 355 de milioane de euro pentru proiecte de infrastructură de apă şi apă uzată. Sper ca aceste proiecte să fie implementate cu succes în termenele prevăzute, iar la finalizarea lor să constatăm că investiţiile cofinanţate cu bani europeni au dus la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a românilor”, a declarat comisarul pentru politică regională Corina Creţu.

    Proiectele de infrastructură de transport sunt:
    – drumul naţional Piteşti-Câmpulung-Braşov: modernizarea DN 73;
    – autostrada Sebeş-Turda: noua autostradă de 70 km va face legătura între autostrăzile A1 (Orăştie–Sibiu) şi A3 (Gilău-Câmpia Turzii);
    – drumul naţional DN 76: reabilitarea drumului naţional între Deva şi Oradea.

    Alte patru proiecte aprobate vizează extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţele Braşov, Hunedoara, Olt şi Tulcea.

    O bună parte din fondurile europene alocate în cadrul vechiului buget al UE (2007-2013) pentru infrastructură riscă să fie pierdute fiindcă lucrările nu vor fi terminate până la sfârşitul acestui an.

    Fazarea acestor proiecte, cu aprobarea primită de la Comisia Europeană, este o metodă prin care autorităţile susţin că încearcă să nu piardă fondurile europene, care mai pot fi cheltuite până la 31 decembrie.

  • Locul unic din România unde poţi admira cinci cascade! Peisajul îţi taie respiraţia

     Consiliul Local Săcele (Braşov) a aprobat proiectul de reabilitare a Cascadei Tamina din masivul Piatra Mare. Costurile se ridică la 1,3 milioane de lei, iar reabilitarea va dura, potrivit proiectului, 12 luni.

    Consilierii speră ca la cascadă să ajungă 55.000 de vizitatori pe an, iar obiectivul turistic să aducă un profit anual de 427.000 de lei. Reabilitatea va fi realizată prin intermediul Regiei Locale a Pădurilor Săcele şi se estimează că investiţia va fi recuperată în doi ani şi jumătate.

    În proiectul de reabilitare este prevăzut că la Cascada Tamina vor fi poduri suspendate cu lanţuri, realizate din oţel zincat, dar şi o zonă de unde turiştii pot admira priveliştea.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Asa se face treabă în România. Sute de mii de lei cheltuiţi pentru fântâni cu apă care nu este potabilă

    Primăria din comuna Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova, a plătit 338.129 de lei pentru reabilitarea a 20 de fântâni aflate pe domeniul public, însă apa poate fi folosită doar pentru irigaţii, pentru că nu este potabilă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

     Lucrările au fost executate anul acesta şi au constat în reabilitarea fântănilor aflate pe marginea străzii principale din comună.

    Edilul spune că, deşi puţurile au fost făcute de localnici, figurau în evidenţele domeniului public, motiv pentru care primăria a şi suportat costurile.

    “Pe raza comunei există foarte multe fântâni, unele construite de către cetăţeni în incinta proprietăţilor lor, iar altele au fost construite tot de către cetăţeni, dar pe domeniul public. Acum şase ani am primit o înştiintare de la Direcţia de Sănătate Publică Prahova conform căreia trebuia să dezafectăm fântânile de pe domeniul public sau să le blindăm pentru că apa nu mai corespundea standarelor impuse de această instituţie”, a precizat Alexandru Cristea, primarul comunei Ariceştii Rahtivani.

    Asta după ce testele de laborator au stabilit că apa are un conţinut mare de nitraţi şi nitriţi, fiind un pericol pentru sănătatea celor care o consumă. În loc să fie dezafectate, fântânile au fost reabilitate.

    “Fântânile trebuiau reabilitate. Am făcut totul din inox, am pus acoperiş, sunt făcute tuburi de beton. Înainte erau pline de gunoaie. Oamenii au crezut că prin reabilitare schimbăm şi caracteristicile apei. Noi nu am oprit fântânile până nu am primit avertisment de la DSV”, a mai precizat edilul comunei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Asa se face treabă în România. Sute de mii de lei cheltuiţi pentru fântâni cu apă care nu este potabilă

    Primăria din comuna Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova, a plătit 338.129 de lei pentru reabilitarea a 20 de fântâni aflate pe domeniul public, însă apa poate fi folosită doar pentru irigaţii, pentru că nu este potabilă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

     Lucrările au fost executate anul acesta şi au constat în reabilitarea fântănilor aflate pe marginea străzii principale din comună.

    Edilul spune că, deşi puţurile au fost făcute de localnici, figurau în evidenţele domeniului public, motiv pentru care primăria a şi suportat costurile.

    “Pe raza comunei există foarte multe fântâni, unele construite de către cetăţeni în incinta proprietăţilor lor, iar altele au fost construite tot de către cetăţeni, dar pe domeniul public. Acum şase ani am primit o înştiintare de la Direcţia de Sănătate Publică Prahova conform căreia trebuia să dezafectăm fântânile de pe domeniul public sau să le blindăm pentru că apa nu mai corespundea standarelor impuse de această instituţie”, a precizat Alexandru Cristea, primarul comunei Ariceştii Rahtivani.

    Asta după ce testele de laborator au stabilit că apa are un conţinut mare de nitraţi şi nitriţi, fiind un pericol pentru sănătatea celor care o consumă. În loc să fie dezafectate, fântânile au fost reabilitate.

    “Fântânile trebuiau reabilitate. Am făcut totul din inox, am pus acoperiş, sunt făcute tuburi de beton. Înainte erau pline de gunoaie. Oamenii au crezut că prin reabilitare schimbăm şi caracteristicile apei. Noi nu am oprit fântânile până nu am primit avertisment de la DSV”, a mai precizat edilul comunei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locul unic din România unde poţi admira cinci cascade! Peisajul îţi taie respiraţia

     Consiliul Local Săcele (Braşov) a aprobat proiectul de reabilitare a Cascadei Tamina din masivul Piatra Mare. Costurile se ridică la 1,3 milioane de lei, iar reabilitarea va dura, potrivit proiectului, 12 luni.

    Consilierii speră ca la cascadă să ajungă 55.000 de vizitatori pe an, iar obiectivul turistic să aducă un profit anual de 427.000 de lei. Reabilitatea va fi realizată prin intermediul Regiei Locale a Pădurilor Săcele şi se estimează că investiţia va fi recuperată în doi ani şi jumătate.

    În proiectul de reabilitare este prevăzut că la Cascada Tamina vor fi poduri suspendate cu lanţuri, realizate din oţel zincat, dar şi o zonă de unde turiştii pot admira priveliştea.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Preşedinţia repară sistemul de apă şi inelul de incendiu de la Cotroceni cu 1,5 milioane de lei

    Potrivit cererii de oferte, din suma totală estimativă de 1.482.540 lei, fără TVA, cheltuielile pentru investiţia de bază sunt estimate la 1.199.160 lei, fără TVA, cheltuielile pentru proiectare şi asistenţă tehnică se ridică la 97620 lei, fără TVA, în timp ce cheltuielile pentru amenajare teren vor fi de 10.000 lei, fără TVA. În suma totală comisioanele, cotele şi taxele sunt estimate la 22.200 lei, fără TVA, organizarea de şantier 30.230 lei, fără TVA, iar cheltuielile diverse şi neprevăzute sunt estimate la 123.330 lei, fără TVA.

    Ofertanţii vor constitui o garanţie pentru participare în valoare de 20.000 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cetatea Devei va fi deschisa pentru turisti in luna aprilie, dupa trei ani de lucrari

    Cetatea Devei va fi deschisa oficial la inceputul lunii aprilie pentru vizitatori, receptia lucrarilor fiind facuta, joi, cand au fost deschise doua incinte, care au fost reabilitate mai bine de trei ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.

  • Drumurile din România făcute de mântuială. Şoferi sunt în pericol chiar daca ele abia ce au fost terminate şi sunt încă în garanţie

    Viaductul de un kilometru de la Aciliu, parte din autostrada  Sebeş-Sibiu, a intrat în reparaţii la mai puţin de un an de la inaugurare. Nu este vorba de o simplă întâmplare. În România, există nenumărate cazuri în care drumuri noi sunt închise ori intră într-un regim de trafic restricţionat când sunt încă în perioada de garanţie, potrivit TirMagazin

    Trebuie spus că autostrăzile au termene de garanţie care variază între 2 şi 4 ani, potrivit contractelor existente la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

    Sursa citată a realizat clasamentul celor mai de mântuială lucrări din infrastructura rutieră a României. 

    1. Autostada Sebeş-Sibiu, unde  lucrările de consolidare au început la 9 luni de la inaugurare. Lucrările sunt estimate să dureze 60 de zile, iar măsura a fost luată după ce, luni de zile, presa şi specialiştii au arătat că bucata de autostradă este un pericol pentru şoferi, având numeroase probleme de construcţie.

    2. Podul Calafat–Vidin, unde s-au făcut lucrări de consolidare după doar 15 luni de la inaugurare. La doar un an şi trei luni de la inaugurarea podului Calafat-Vidin, suprafaţa de asfalt de pe o parte a podului a trebuit să fie înlocuită în întregime

    3. Autostrada Arad-Timişoara, lucrări de reabilitare, cu un an înainte de finalizarea lucrărilor.  În stilul pompieristic foarte cunoscut, cei 32 de kilometri de autostradă au fost daţi în folosinţă în luna decembrie a anului 2011. Din lipsă de parapeţi, spaţii parcare, garduri etc, autostrada nu a putut fi recepţionată decât în luna august 2013.

    Citiţi mai multe pe www.tirmagazin.ro

  • Cetatea Medievală necunoscută din Transilvania care ascunde secrete unice. Reabilitarea ei a costat milioane de euro

    Cetatea Medievală din Târgu Mureş s-a aflat, vara aceasta, într-un amplu proces de restaurare şi valorificare, în valoare de aproape 30 de milioane de lei. Chiar dacă lucrările nu au fost finalizate complet, Cetatea Medievală a fost deschisă publicului la mijlocul lunii septembrie, cu ocazia unui concert inedit, în care Filarmonica a interpretat muzica din mai multe filme celebre.

    Nu la fel de celebră ca şi alte fortificaţii din Transilvania, Cetatea Medievală din Târgu Mureş ascunde însă o adevărată comoară arheologică. Aici au fost descoperite un atelier de prelucrare a bronzului din secolul al XV-lea, despre care specialiştii spun că este prima structură industrială de acest fel din Transilvania şi pivniţa unei case din secolul al XV-lea, cu o adăugire din secolul al XVI-lea. Mai mult, aici a fost descoperită şi o fabrică de cărămidă din perioada secolelor XVI-XVII, iar arheologii au stabilit că este primul monument industrial din România, dar şi o bucătărie aproape completă din secolul al XVII-lea, scrie Vocea Transilvaniei.

    De asemenea, în zona bastionului măcelarilor, a fost descoperită poarta de Nord a cetăţii medievale, dar şi un sistem de captare a apei folosite ca drenaj. Arheologii spun că asta dovedeşte existenţa unui sistem complex de infrastructură.

    Pe lângă valoarea inestimabilă a descoperirilor arheologice, acestea au dus, din păcate, la întârzierea lucrărilor de reabilitare, care oricum erau în urmă din cauza unor probleme de proiectare.

    Proiectul de reabilitare a vizat lucrări de consolidare, reamenajare şi reabilitare a clădirilor, aleilor, sistemelor de apă, canalizare şi drenaj, precum şi restaurarea componentelor artistice din incintă. Mai mult, toate cele patru corpuri de clădire din cetate au intrat într-un proces de restaurare, alături de cele şapte bastioane ale Cetăţii Medievale: Tăbăcarilor, Dogarilor, Mic, Croitorilor, Porţii, Măcelarilor şi Blănarilor. Toate cele şapte bastioane vor funcţiona ca săli de expoziţii, ateliere, săli de spectacole, centre de conferinţe sau muzee, scrie sursa citată.

    Pe lângă lucrările de reabilitare a cetăţii, proiectul a prevăzut şi restaurarea picturilor, frescelor, a elementelor decorative exterioare şi a lucrărilor de tâmplărie. De asemenea, s-a avut în vedere amenajarea căilor de acces pietonale,a instalaţiei electrice exterioare, restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor, dar şi amenajări peisagistice şi realizarea unui parc arheologic pentru evidenţierea obiectivului.

  • Cetatea Medievală necunoscută din Transilvania care ascunde secrete unice. Reabilitarea ei a costat milioane de euro

    Cetatea Medievală din Târgu Mureş s-a aflat, vara aceasta, într-un amplu proces de restaurare şi valorificare, în valoare de aproape 30 de milioane de lei. Chiar dacă lucrările nu au fost finalizate complet, Cetatea Medievală a fost deschisă publicului la mijlocul lunii septembrie, cu ocazia unui concert inedit, în care Filarmonica a interpretat muzica din mai multe filme celebre.

    Nu la fel de celebră ca şi alte fortificaţii din Transilvania, Cetatea Medievală din Târgu Mureş ascunde însă o adevărată comoară arheologică. Aici au fost descoperite un atelier de prelucrare a bronzului din secolul al XV-lea, despre care specialiştii spun că este prima structură industrială de acest fel din Transilvania şi pivniţa unei case din secolul al XV-lea, cu o adăugire din secolul al XVI-lea. Mai mult, aici a fost descoperită şi o fabrică de cărămidă din perioada secolelor XVI-XVII, iar arheologii au stabilit că este primul monument industrial din România, dar şi o bucătărie aproape completă din secolul al XVII-lea, scrie Vocea Transilvaniei.

    De asemenea, în zona bastionului măcelarilor, a fost descoperită poarta de Nord a cetăţii medievale, dar şi un sistem de captare a apei folosite ca drenaj. Arheologii spun că asta dovedeşte existenţa unui sistem complex de infrastructură.

    Pe lângă valoarea inestimabilă a descoperirilor arheologice, acestea au dus, din păcate, la întârzierea lucrărilor de reabilitare, care oricum erau în urmă din cauza unor probleme de proiectare.

    Proiectul de reabilitare a vizat lucrări de consolidare, reamenajare şi reabilitare a clădirilor, aleilor, sistemelor de apă, canalizare şi drenaj, precum şi restaurarea componentelor artistice din incintă. Mai mult, toate cele patru corpuri de clădire din cetate au intrat într-un proces de restaurare, alături de cele şapte bastioane ale Cetăţii Medievale: Tăbăcarilor, Dogarilor, Mic, Croitorilor, Porţii, Măcelarilor şi Blănarilor. Toate cele şapte bastioane vor funcţiona ca săli de expoziţii, ateliere, săli de spectacole, centre de conferinţe sau muzee, scrie sursa citată.

    Pe lângă lucrările de reabilitare a cetăţii, proiectul a prevăzut şi restaurarea picturilor, frescelor, a elementelor decorative exterioare şi a lucrărilor de tâmplărie. De asemenea, s-a avut în vedere amenajarea căilor de acces pietonale,a instalaţiei electrice exterioare, restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor, dar şi amenajări peisagistice şi realizarea unui parc arheologic pentru evidenţierea obiectivului.