BusinessMagazin

Tag: PwC

  • În semestrul 1 2017 piaţa de publicitate online din România a crescut cu 15% faţă de perioada similară din 2016

    Publicitatea în regim Programmatic reprezintă 19% din totalul veniturilor din prima jumătate a anului 2017, iar publicitatea pe mobil, 42%.

    Formatele Display embedded (încadrate în conţinut sau neintruzive ) rămân de departe cel mai utilizat mod de a face reclamă, alături de formatele de Display Social Media şi Publicitate în motoarele de căutare; aceste 3 formate având o pondere de  53% din valoarea totală a pieţei de publicitate digitală.

    Ponderea formatelor intruzive & video a fost de 17% din totalul volumului de publicitate rulat în H1 2017 faţă de 13% în H1 2016.

    Ca referinţe pe industrii se remarcă o creştere semnificativă a bugetelor advertiserilor din industria Food (+52%), sectorul Financiar arata o uşoară creştere +8%, timp în care Telecomul putem spune că îşi menţine bugetele (+1%).

    Segmentele de advertiseri cu o pondere de 25% din totalul veniturilor din publicitate în cadrul H1-17 arata o uşoară creştere de bugete în acest semestru fie înregistrează scădere de bugete ca de exemplu: Cosmetics & toiletries (-15%), Personal Hygiene (-24%), Online retail (+2%) şi Auto-Moto (+4%). Alte industrii cu creşteri semnificative de la semestru la semestru ar fi  Entertainment & the media (+49%), Household appliances (+62%) şi Retail (+84%).

    Valoarea totală raportată în studiul ROADS este calculată pe baza cifrelor facturate de către participanţi – atât site-uri şi publisheri locali cât şi agenţii media (raportând ceea ce facturează atât în reţele internaţionale cât şi în alte site-uri locale decât cele care participă independent).

    Tendinţe şi evoluţii pentru semestrul 1 2017:

    ● În topul industriilor în funcţie de investiţia în publicitatea digitală, categoria Food se remarcă atât din punct de vedere al creşterii bugetelor (52%), dar şi ca pondere din totalul bugetelor investite (+7.7% în H1-17 faţă de 5.8% în H1-16). Pe de altă parte, investiţiile dinspre Entertainment & the Media se afla într-o creştere constantă, iar domeniul Auto-Moto îşi menţine poziţia în Top 5 industrii din punctul de vedere al bugetelor alocate mediului digital.

    ● Programmaticul se afla în tendinţa de creştere de la 14% în semestrul 2 2016 la 19% în semestrul 1 2017.

    ● Investiţia în publicitatea pe Mobile îşi aloca 42% din piaţa locală, fiind aliniată la tendinţele europene (unde mobile-ul reprezintă 41,4% din totalul investiţiilor în publicitate digitală). Pentru prima dată, în acest an, Mobile a fost declarat în studiul ROADS că platformă, nu că format, aşa cum s-a procedat în anii anteriori, generând o imagine mai bună asupra direcţiei de alocare a bugetelor.

    ● La nivel European, creşterea pieţei de publicitate online este bazată în special pe mobile şi Video. Pentru întreg anul 2017 se previzionează o creştere cu aproximativ 10% a industriei Europene – ajungând la o valoare aproximativă de 46 miliarde de euro.
     

  • Managerii români au încredere în companiile pe care le conduc

    În vederea realizării celei de-a VIII-a ediţii a raportului CEO Survey, PwC a realizat în perioada august – noiembrie 2017 aproape 1.300 de interviuri cu directori generali din 85 de ţări; în România au fost efectuate 68 de interviuri cu directori generali din mediul local de business.

    Directorii generali din România sunt foarte încrezători în privinţa perspectivelor economiei mondiale în 2018: aproape jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că avansul economic mondial va accelera. Rezultatele sunt similare şi la nivelul Europei Centrale şi de Est (ECE), unde 45% dintre executivii din regiune cred că economia globală se îndreaptă într-o direcţie bună în acest an.

    Entuziasmul directorilor din România cu privire la mersul economiei mondiale este în linie cu cel al omologilor lor globali, notează studiul PwC, care, în proporţie de 57%, sunt de părere că vom asista la o accelerare a creşterii economiei globale în următoarele 12 luni. Raportat la anul trecut, încrederea executivilor români în mersul economiei globale este cu 11 puncte procentuale mai mare. Lucrurile stau însă puţin diferit atunci când vine vorba de felul în care executivii români văd perspectivele de creştere în următoarele 12 luni a veniturilor companiilor pe care le conduc: 38% se declară foarte încrezători în privinţa evoluţiei acestora, în vreme ce 50% se declară oarecum încrezători.

    Pe termen mediu, 44% dintre executivii români sunt foarte încrezători în perspectivele de dezvoltare ale companiilor lor, 43% declarându-se oarecum încrezători. Interesant este faptul că directorii generali români sunt mai încrezători decât omologii lor din regiune pe termen mediu, în condiţiile în care doar 32% dintre aceştia se declară foarte încrezători în perspectivele de creştere ale organizaţiilor pe care le conduc în următorii trei ani.

    Care sunt însă preocupările managerilor din România? Primul loc din acest punct de vedere e ocupat de infrastructura inadecvată (63%), secondată de modificările demografice ale forţei de muncă (54%). Oarecum surprinzător, povara fiscală tot mai mare ocupă doar locul al treilea, cu 51%. Ultimele două poziţii sunt ocupate de nemulţumirile privind ”disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie“ (47%) şi ”reglementarea excesivă“ (43%).

    În ultimele ediţii ale raportului a apărut de fiecare dată menţionată problema disponibilităţii talentelor cu abilităţi cheie. Această provocare s-a menţinut pe primul loc în fiecare an – 86% dintre respondenţii ediţiei curente se declară oarecum preocupaţi sau extrem de preocupaţi de disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie. Privind mai atent la competenţele care îi interesează, 62% dintre directorii generali din Europa Centrală şi de Est consideră că este oarecum dificil sau foarte dificil să recruteze angajaţi talentaţi cu aptitudini în domeniul digital, comparativ cu 50% la nivel global.

    Lipsa personalului cu abilităţi cheie a determinat companiile să facă un pas înainte în domeniul educaţiei; în acest sens, circa trei din patru lideri de companii afirmă că organizaţiile lor colaborează cu instituţiile de învăţământ. Iar pentru a se asigura că atrag cele mai bune resurse de pe piaţă în materie de personal, circa nouă din zece companii recurg la diverse strategii şi tactici cum ar fi modernizarea mediului de lucru sau implementarea programelor de dezvoltare continuă. Tot în ideea securizării persoanelor cu abilităţi cheie, 45% dintre companiile din România ar fi dispuse să-şi mute unităţile operaţionale mai aproape de zonele în care sunt disponibile persoane cu abilităţi cheie, şi asta în ciuda infrastructurii deficitare pe care o semnalează cei mai mulţi lideri de afaceri.

    Un aspect interesant al studiului se referă la perspectivele de creştere a propriei organizaţii în următoarele 12 luni în alte ţări decât cea în care îşi desfăşoară activitatea. La această întrebare, directorii generali din Europa Centrală şi de Est menţionează SUA (37%), Germania (35%) şi China (22%) ca primele state ce oferă şansa de a creşte afacerile. Aceleaşi ţări ocupă primele trei locuri şi în opinia omologilor români, dar în altă ordine: Germania (43%), SUA (41%) şi China (19%). Acest lucru reflectă importanţa majoră a relaţiei economice bilaterale cu Germania, principalul partener comercial al ţării noastre, notează autorii raportului.

    Ca ultim punct, 65% dintre directorii generali din România consideră că fac eforturi pentru a evalua gradul de încredere dintre personalul propriu şi managementul companiei. Deşi mare, procentajul este uşor mai scăzut decât cel la nivel regional (69%) şi cel la nivel global (71%). Trei sferturi dintre executivii locali pun accent pe măsurarea nivelului de încredere dintre organizaţie şi clienţii acesteia, similar cu procentajul înregistrat la nivel global.

  • Schimbări radicale pe piaţa cu patru roţi

    În schimb, China este aşteptată să-şi dezvolte parcul auto şi să atingă 280 de milioane de autoturisme, de la 180 de milioane, cât are în prezent. PwC menţionează că până în 2030, unul din trei kilometri parcurşi va fi în regim shared.

    ”Într-o foarte scurtă perioadă de timp, condusul propriei maşini va deveni tot mai puţin practicat, în vreme ce vom asista la dezvoltarea unor concepte de mobilitate urbană de tip low-cost sharing. Acest nou concept de mobilitate va fi stimulat şi de extinderea aglomerărilor urbane şi de incapacitatea reţelelor publice de transport de a ţine pasul cu ritmul acestei extinderi“, este de părere Daniel Anghel, partener, lider al echipei de servicii pentru sectorul automotive din cadrul PwC România.

    În scenariul PwC, până în 2030, 55% din totalul de maşini noi ar putea fi electrice, în timp ce motoarele convenţionale, cu combustie internă, vor ieşi încet-încet de pe piaţă. 

    Aceste evoluţii ale pieţei auto sunt prevăzute să se petreacă, în mare parte, în paralel în Europa şi Statele Unite. În China, pe de altă parte, adoptarea mobilităţii autonome şi a celei în regim ride share se va petrece mult mai rapid, comparat cu ţările din vest. Acest lucru ar putea face din China principala ţară pentru transformarea industriei auto.

    Totuşi, deşi numărul maşinilor va scădea, traficul auto de pe străzi se va intensifica. Distanţele parcurse în interes personal, la nivelul Europei, ar putea creşte cu 23% până în 2030 şi vor atinge 5,88 miliarde de kilometri. Predicţiile întrevăd o creştere de 24% în Statele Unite ale Americii şi 183% în China.

    Pe lângă creşterea populaţiei, unul dintre motivele pentru aceste evoluţii este că, pe viitor, maşinile autonome vor fi folosite de oamenii care astăzi, din diferite motive, nu pot şofa. Un alt factor pentru aceste creşteri este faptul că dezvoltarea maşinilor complet autonome va genera aşa-zisele ”călătorii de transfer“, pentru că ”taxiurile robot“ va trebui să meargă din punctul A în punctul B pentru a prelua pasageri.

    ”Şoselele vor fi mai aglomerate, dar aglomerarea va forţa un marcaj mai bun al drumurilor care vor facilita condusul autonom, care este un mod de utilizare mult mai eficient a căilor de rulare. Pe de altă parte, conectivitatea ridicată va ajuta la o mai bună eficientizare a traficului individual“, spune Kenneth Spiteri, assurance services leader în cadrul Pwc România.

  • În ce tranzacţii au fost implicaţi jucătorii din BIG 4 în 2017. PwC a consiliat circa 30 de achiziţii şi fuziuni din care cel puţin cinci de peste 100 mil. euro

    PwC a lucrat anul trecut la circa 30 de achiziţii şi fuziuni din care cel puţin cinci de peste 100 mil. euro, potrivit datelor ZF. Au existat însă şi mutări de zeci de mi­lioane de euro, dar şi altele mai mici, do­me­niile fiind şi ele variate, de la sectorul ban­car, la FMCG şi de la farma la imobiliare.

    Valorile tranzacţiilor nu au fost comu­nicate de compania de audit şi consultanţă PwC, ci au fost estimate de ZF acolo unde nu existau date publice.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Tot mai multe companii aleg listarea la bursă. Valoarea IPO-urilor din Europa a crescut cu 57% faţă de 2016

    FTSE 100, indicele primelor 100 de companii cu cea mai mare capitalizare de piaţă de pe bursa de valori din Londra, a încheiat anul 2017 cu rezultate record şi a continuat şi în 2018. De asemenea, DAX şi alte indicatoare bursiere europene au atins şi bătut recorduri în 2017 şi toate semnele arată către un an bun pentru bursele de pe bătrânul continent.

    Volatilitatea indicilor europeni a scăzut la un nivel istoric, iar acest lucru a contribuit la crearea unei pieţe favorabile pentru listările la bursă.
    Cele mai mari nouă listări la bursă au fost de peste 1 miliard de euro. Locul 10 a fost ocupat de Gestamp Automocion din Spania, care a strâns fonduri de 870 milioane de euro.

    Bursa de Valori de la Londra a fost cea mai activă pe piaţă, reuşind să strângă 12,5 miliarde de dolari în urma a 103 listări. De asemenea, bursele din Londra şi Dublin au găzduit împreună cea mai mare listare europeană – Allied Irish Banks plc, strângând 3 miliarde de dolari.
    După Londra, cea mai importantă bursă a fost cea italiană, unde 32 de IPO-uri au strâns 5,2 miliarde de dolari, din care aproape jumătate a fost asigurată de listarea Pirelli (2,2 miliarde de euro).

    Cele mai multe listări la bursă au venit din domeniul financiar, apoi din industrie, urmată de industria bunurilor de consum. Cele mai puţine IPO-uri au venit din domeniul energiei (petrol şi gaze), al utilităţilor şi al telecomunicaţiilor.

    De notat este faptul că numărul de listări ale companiilor prin plasament privat a scăzut anul trecut. Numărul acestora (39% din totalul IPO-urilor europene) s-a redus în 2017, de la 51%, cât a fost în 2016. Plasamentul privat este o ofertă de acţiuni care nu se adresează publicului larg şi poate fi utilizată de companiile care vor să se listeze la bursă mai târziu.

    Pe plan local, patru companii private şi-au listat acţiunile şi s-a înregistrat cea mai mare IPO (ofertă publică iniţială) a unei companii private din istoria pieţei locale de capital.

    Digi Communications a dat startul listărilor anul trecut, odată cu vânzarea unui pachet de 25,6% din acţiuni, în valoare de 944 de milioane de lei (207 milioane de euro), ceea ce a reprezentat cea mai mare ofertă publică iniţială realizată de o companie privată pe Bursa de Valori Bucureşti.

    Listările au continuat, şi alte companii alegând să se finanţeze astfel: AAGES (a vândut 15% din acţiuni pentru 5,5 milioane de lei sau 1,2 milioane de euro), Transilvania Broker de Asigurare (25% din acţiuni pentru 9 milioane de lei sau 2 milioane de euro) şi Sphera Franchise Group (25% din acţiuni pentru 285 milioane de lei sau 62 milioane de euro).

    ”Piaţa de capital locală a fost marcată în 2017 de numărul ridicat de IPO-uri, toate cele patru listări venind din sectorul privat, şi de randamente ale dividendelor printre cele mai mari din lume, conform analiştilor. Sperăm ca aceste tendinţe să continue în acest an. |ntr-un context în care costul finanţării este aşteptat să crească în 2018, tot mai multe companii pot lua în considerare listarea la bursă pentru dezvoltarea afacerilor lor“, a declarat Lucian Anghel, preşedintele BVB.

    Capitalizarea bursieră a companiilor româneşti listate la BVB a crescut anul trecut cu 20% faţă de 2016 şi a ajuns la aproape 20 de miliarde de euro. Un record istoric de peste 35 de miliarde de euro a fost consemnat şi la nivelul capitalizării tuturor companiilor listate pe piaţa principală a BVB. Valoarea totală a tranzacţiilor realizate în 2017 la bursa de la Bucureşti a depăşit 3 miliarde de euro, cu 24% peste nivelul din 2016 sau cu 28% peste media ultimilor 10 ani.

    Media zilnică a valorilor tranzacţionate pe toate tipurile de instrumente financiare a ajuns în 2017 la 12,1 milioane de euro, în creştere cu 25% faţă de 2016. Pe segmentul de acţiuni, valoarea medie zilnică de tranzacţionare a crescut cu 32% faţă de 2016 şi a ajuns, astfel, la maximul ultimilor trei ani.

    ”Creşterea lichidităţii bursei este în vârful listei mandatului meu. Nu putem vorbi despre obiective exacte – putem vorbi despre aşteptările investitorilor, iar acestea vizează o dublare a lichidităţii bursei; însă, ca potenţial şi interval de timp pentru atingerea acestui potenţial, nu pot înainta nicio predicţie„, a spus pentru Business Magazin Adrian Tănase, semnalând astfel principala misiune asumată a mandatului de patru ani la conducerea Bursei de Valori Bucureşti, unde a preluat recent rolul ocupat anterior de polonezul Ludwik Sobolweski.

    La nivel global, cel mai mare IPO a fost al Snap Inc, compania din spatele Snapchat, care a adunat fonduri de 3,2 miliarde de dolari în urma listări la New York Stock Exchange.

    Şi numărul ofertelor publice iniţiale de tip cross-border (listarea unei companii în altă ţară decât în cea în care are sediul central) a crescut anul trecut. |n 2017 au fost înregistrate 106 IPO-uri cross-border, cu o valoare de 12,3 miliarde de euro, faţă de 73 de listări, cu o valoare de 6,2 miliarde de euro, în 2016. Aproape jumătate din aceste listări au avut loc la bursele americane deoarece un număr seminificativ de companii chinezeşti, precum Rise Education Cayman Ltd sau China Internet Nationwide Financial, au ales să se listeze în SUA. Pe locul doi a fost Londra, listările de acest tip atrăgând 3 miliarde de euro. Una dintre ofertele publice iniţiale de acest fel a fost a companiei ruseşti EN+Group, care a strâns 1,3 miliarde de euro, primul IPO al unei companii din Rusia din 2014 până în prezent.

    Piaţa IPO-urilor din 2017 a fost efervescentă şi va continua să fie una sănătoasă de-a lungul întregii Europe şi în 2018, potrivit PwC. |n acelaşi raport, consultanţii menţionează că efectele adverse ale instabilităţii politice şi tensiunile dintre SUA şi Coreea de Nord nu au afectat pieţele de capital.

    |n vara lui 2018 Saudi Aramco, cea mai mare companie de energie din lume, se pregăteşte de listare, atât în Arabia Saudită, cât şi la una dintre bursele internaţionale, Londra, New York sau Hong Kong. Se aşteaptă ca vânzarea a doar 5% din acţiunile Aramco să atragă fonduri cuprinse între 1 şi 2.000 de miliarde de dolari, devenind astfel cea mai mare ofertă publică iniţială din istorie, potrivit CNBC.

  • Creşterea economică în 2018 la nivel global ar putea fi cea mai rapidă de după 2011. Anul acesta este previzionat a fi un an foarte bun pentru sectorul energetic

    Principalele motoare de creştere ale economiei globale – Statele Unite ale Americii, ţările emergente din Asia şi Zona Euro –  vor contribui cu aproape 70% la creşterea economică globală în 2018, comparativ cu media de aproape 60% înregistrată după anul 2000.

    Economia Zonei Euro va creşte cu peste 2% în 2018. PwC se aşteaptă ca economiile periferice ale Zonei Euro să le depăşească pe cele din nucleu în ceea ce priveşte ritmul de creştere pentru al cincilea an consecutiv. Dintre economiile mari ale Zonei Euro, Olanda este de aşteptat să înregistreze cea mai accelerată creştere, cu aproape 2,5%. La polul opus, nesiguranţa legată de Brexit va afecta ritmul de creştere al Regatului Unit care va ajunge la 1,4% în 2018.

    ”Ne aşteptăm ca în 2018 economia mondială să aibă cea mai mare rată de creştere din 2011 încoace, cu cele trei motoare principale – SUA, Zona Euro şi Asia – raportând creşteri în tandem. Cu toate acestea, există câteva dezavantaje şi riscuri pe care business-urile trebuie să le monitorizeze, inclusiv progresul negocierilor pe tema Brexit, alegerile generale programate în ţările cu economii puternice şi tendinţele protecţioniste în câteva sectoare de nişă ale economiei”, a declarat Barret Kupelian, economist senior al PwC.

    ”Vedem în 2018 un trend similar al dezvoltării economice a României. Pentru o creştere economică sustenabilă pe termen lung este nevoie de predictibilitate, stabilitate financiară, fiscală şi consens politic asupra unor proiecte majore. Este nevoie ca mediul de afaceri să poată conta pe termen lung pe aceleaşi reguli ale jocului astfel încât să-şi poată planifica mai bine investiţiile. În acelaşi timp, este nevoie de o majorare a investiţiilor publice şi de creşterea eficienţei acestora”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC România.

    China, cea mai mare economie a lumii în termeni PPP, ar putea creşte cu 6-7% în 2018, mai lent, comparativ cu anii precedenţi, dar în linie cu aşteptările. Printre cele 17 economii care vor creşte mai puternic decât China sunt India, Ghana, Etiopia şi Filipine, indicând o creştere mai mare venită dinspre economiile din Africa şi Asia. Conform analiştilor PwC, în 2018, opt din zece ţări cu cele mai mari creşteri vor fi din Africa. 

    Cu cel mai rapid nivel de creştere de câţiva ani încoace, 2018 este previzionat de PwC a fi cel mai bun an, de asemenea şi pentru sectorul energetic. Din totalul energiei consumate la nivel global anul acesta,  India şi China vor consuma aproximativ 30% din total.

    EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ ÎN 2018

    În ciuda acestor creşteri, PwC se aşteaptă ca preţul petrolului să rămână stabil în termeni reali, OPEC şi aliaţii săi menţinând reducerea de 1,8 milioane de barili pe zi a producţiei până la finalul anului viitor.
    Banca Centrală Europeană ar putea reduce achiziţiile lunare de active în 2018, dar o schimbare dramatică a politicii monetare a Japoniei este puţin probabilă.

    În ţările G7, rata şomajului este previzionată a ajunge la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani, în jur de 5% sau 19 milioane de lucrători.

    Salariile vor înregistra o creştere modestă în câteva economii mai dezvoltate unde există spaţiu limitat de creştere, dar şi aşa nivelul lor va fi sub cel din anii dinaintea crizei.

    Populaţia globului va creşte cu aproximativ 80 de milioane în 2018, dar ca nivel procentual, acesta este cel mai scăzut nivel din 1950 şi până astăzi. Pentru fiecare 10 oameni noi adăugaţi la populaţia lumii, PwC previzionează 9 vor fi localizaţi fie în Africa, fie în Asia.

  • Sfaturi pentru tineri manageri de la Ionuţ Simion, country managing partner PwC

    Şeful PwC spune că norocul, deşi important în viaţă, reprezintă doar locul în care pregătirea şi oportunitatea se întâlnesc.

  • Important e ce laşi în urmă

    Aş vrea să încep prin a spune că numele meu complet este Simion Ioan şi nu Simion Ionuţ; am ales această variantă – Ionuţ – pentru că aşa m-a strigat mama mea, deşi eu sunt foarte mândru de Ioan”, spune şeful PwC, prezent în cadrul celui mai recent eveniment Meet the CEO. „Dar chiar dacă preţuiesc foarte mult numele de Ioan, îl folosesc foarte rar şi asta din cauza faptului că de-a lungul carierei mele profesionale, cu mici excepţii, am lucrat numai în companii americane şi am ţinut foarte mult la numele meu român. Or Ioan are imediat conotaţie de John şi detest să fiu numit John. Am încercat să le spun Ionuţ – Johnny era şi mai rău – şi de atunci, în toate companiile în care am lucrat – indiferent că s-au numit Colgate, Amway sau PwC – am avut privilegiul de a fi întotdeauna strigat «sir» de către colegii mei sau partenerii mei de afaceri.”

    Ionuţ Simion s-a născut în satul Goruna (Prahova) şi face parte dintr-o familie cu trei fraţi – de aici a şi plecat nevoia de autodepăşire, spune el, pentru că trăia într-o familie în care numai tatăl său avea un venit, fiind cofetar. „Dacă cineva se duce în satul meu şi întreabă: «Îl ştiţi pe Ionuţ Simion?»,  după nume n-ar şti niciunul, poate doar după poză. Dar dacă ai întreba: «Îl ştiţi pe Ionuţ, băiatul lui cofetaru’?», nu cred că există cineva în toate comunele alea din jur să nu ştie unde stau sau ce fac şi cum sunt. De ce? Pentru că tata era un foarte bun profesionist şi el întotdeauna ne-a transmis acest exemplu al lucrului bine făcut.”

    Simion a intrat la Academia de Studii Economice în 1987, deşi spune că visul lui era să urmeze şcoala militară. „Toată viaţa mea mi-am dorit să fac şcoala militară, dar nu am putut din cauza accidentului la ochi pe care l-am avut la 8 ani. Dacă stau să mă gândesc, treaba asta mi-a schimbat viaţa în bine şi nu în rău, pentru că probabil aş fi ajuns cine ştie ce ofiţer.”

    Când pregătirea şi oportunitatea se întâlnesc

    10.000 de candidaţi, aşa că s-a dus la Facultatea de Finanţe pentru că erau cele mai multe locuri, alegând într-un mod „cât se poate de pragmatic” să îşi maximizeze şansele. „A fost, să zic, prima mea judecată de valoare: nu-mi propun să fiu mai bun decât alţi 500, eu îmi propun să fiu în ăia 200.” 

    „Am ajuns la concluzia că îţi trebuie şi puţin noroc în viaţă, deşi norocul este acel loc în care pregătirea şi oportunitatea se întâlnesc”, spune Ionuţ Simion. Crede astfel că a avut noroc pentru că a intrat la facultate cu o medie foarte mare, în condiţiile în care s-au întâmplat pentru prima dată în istoria ASE-ului două lucruri: la economie politică nu s-au mai dat subiecte de economie socialistă, ci unele legate de teoria capitalismului, iar la geografie s-a dat un subiect legat de lacurile din România. „Învăţasem eu câteva lucruri, dar lecţia aceea cu teoria capitalistă chiar o ştiam, pentru că visam cum o să combat socialismul ştiinţific cu noi teorii care să facă lumea mai bună; iar la geografie, care era punctul meu slab, chiar ştiam lacurile din România – nu pentru că le învăţasem, dar pentru că atunci când m-am dus să-mi depun dosarul să mă înscriu, doi colegi de-ai mei discutau ce-ar fi dacă ne pică peştii. Când am auzit că e posibil să pice peştii la un examen, am lăsat-o pe mama în Bucureşti, m-am întors la mine la ţară şi am început să citesc tot ce am putut despre peşti din manualul de geografie. Şi nu era nimic, erau numai lacuri… lacuri şi râuri. Şi atât am apucat şi eu să învăţ.”

    „La facultate vorbeau despre debit, despre credit, iar eu făcusem tractoare şi ce mai învăţasem la şcoală, care nu avea nicio legătură cu informaţiile lor foarte elaborate sau foarte educate… Iar asta nu a făcut decât să îmi stârnească ambiţia că trebuie să învăţ şi eu, să îi prind din urmă”, povesteşte Simion. Un 4 la matematică, în primul an, este motivul pentru care nu a devenit membru de partid. În anii 1988-1989, membri deveneau cei care nu aveau restanţe. „Şi cum chestia asta te putea ajuta în carieră, toţi acceptau. Imediat după revoluţie toată lumea a alergat după ei pe şinele de tramvai strigându-le: «Băi comunistule», «Băi nu ştiu ce»; eu n-am devenit membru de partid deşi aveam o medie de 9,30-9,50. A fost o întâmplare şi în niciun caz o alegere personală.”

    A terminat facultatea în 1993, fiind prima generaţie care a urmat cinci ani de cursuri, iar prima slujbă a obţinut-o în acelaşi an, la Ana Electronic, firma pe care o descrie ca „emblematică” pentru acele vremuri. „Era o companie care aduna foarte mulţi oameni de valoare, iar eu am ajuns să lucrez acolo doar printr-o decizie foarte rapidă luată de domnul Copos”, povesteşte el. „Am participat în ziua aceea la patru interviuri, le-am luat pe toate, dar întorcându-mă înapoi spre ASE, pe strada Roma, am dat peste Ana Electronic; o aveam pe o listă care mi se dăduse de la şcoală, aşa că am intrat şi domnul Copos m-a vazut şi m-a intervievat. Cred că întrebarea a fost: «Cu ce notă ai terminat la şcoală?». Şi i-am răspuns: «Am terminat cu 10», iar el mi-a zis că încep de a doua zi.”

  • Câtă cafea se consumă în România

    Conform Euromonitor, 60% din valoarea cafelei consumate este cafea naturală (din care 90% măcinată şi 10% boabe), restul fiind consumat ca şi cafea instant. Potrivit aceleiaşi surse, brandurile de cafea cel mai cumpărate de români sunt Jacobs (Jacobs Douwe Egberts) – cu o cotă de piaţă în retail de 27,1%, Doncafé (Strauss Group) – 23,6%, Nescafé (Nestlé) – 10%, Tchibo (Tchibo) – 6,8%, Amigo – 4,4%. Cafeaua ocupă de departe cea mai mare felie din rândul băuturilor calde în România, iar specialiştii organizaţiei spun că, întrucât această băutură este cel mai des consumată în context de socializare şi relaxare, vânzările domeniului (deopotrivă ca volum şi valoare) au fost stimulate de revenirea economiei şi de creşterea încrederii consumatorilor români. Totuşi, consumul de 2 kg per capita este scăzut, prin comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeană; şi creşterea puterii de cumpărare a rămas în urma avansului economic.

     

    „Consumul de cafea per capita în România este cu aproximativ 60% mai mic decât media UE. Dacă în trecut consumul de cafea a fost afectat de perioada crizei, în viitor creşterea relativă a puterii de cumpărare în România, sentimentul de încredere în rândul consumatorilor, educarea consumatorilor, dezvoltarea cafenelelor specializate şi a segmentului “to go” sunt aşteptate să antreneze o creştere anuală medie a consumului per capita de aproximativ 2% în anii următori”, descrie tendinţele observate pe piaţa cafelei Diana Ionescu, manager în departamentul de consultanţă pentru management al PwC România.

    Ionescu observă cum cantitatea de cafea consumată a scăzut după anul 2009 pe fondul crizei economice, s-a stabilizat începând cu anul 2012 şi şi-a reluat tendinţa crescătoare începând cu anul 2015. Creşterea volumului de cafea consumat în România în 2016 a fost estimată la mai mult de 2% faţă de anul anterior.

    „Creşterea consumului a fost influenţată de creşterea puterii de cumpărare, scăderea TVA şi eliminarea accizei, de îmbunătăţirea încrederii consumatorilor şi de aparitia cafenelelor de tip nişă care oferă o mai bună educaţie clienţilor prin produsele şi experienţa oferite”, explică Ionescu.

    Ea sesizează cum piaţa se bazează în continuare pe consumul de cafea acasă, pe când cea “out of home” este marcată de preţurile relativ mari. „Cu toate acestea, în viitor creşterea pieţei cafelei este aşteptată să vină din segmentul “out of home” care prinde amploare, atât în privinţa numărului de locaţii, cât şi în varietatea ofertei de produse”, explică Diana Ionescu.

    De asemenea, specialista de la PwC observă că segmentul capsulelor a început sa fie explorat de consumatori, acest segment fiind marcat de existenţa unui număr din ce în ce mai mare de competitori şi de produse. Această tendinţă contribuie într-un mod activ la stabilirea unui standard mai înalt de calitate pentru consumator prin porţionarea şi metoda de preparare a acestui produs. Deşi volumul acestui segment rămâne încă mic relativ la volumul întregii pieţe (sub 1%), creşterea lui este de aproximativ 20% anual, potrivit PwC.

     

  • PwC: Unele măsuri fiscale vor avea un impact pozitiv

    Aceasta s-ar aplica atât la veniturile salariale, precum şi la veniturile din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole, venituri independente şi drepturi de autor. Alte măsuri benefice le reprezintă menţinerea plafonului la plata CAS pentru persoanele fizice autorizate, precum şi creşterea deducerilor personale pentru cei cu venituri mici.

    „Desigur, astfel de măsuri sunt de salutat, însă mediul de afaceri are semne de întrebare în privinţa sustenabilităţii bugetare a unor astfel de iniţiative, având în vedere faptul că, în expunerea de motive privind acest pachet legislativ, se menţionează fapul că acestea vor genera o scădere a veniturilor bugetare cu până la 5 miliarde de lei în 2018. România are deja una dintre cele mai mici ponderi a veniturilor fiscale în PIB dintre statele membre UE, iar încasările bugetare sunt dependente în mod disproporţionat de veniturile din impozite şi taxe indirecte – TVA şi accize, care sunt până la urmă taxe pe consum şi deci puternic pro-ciclice.”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    Se are în vedere şi aplicarea unui impozit pe cifra de afaceri necesită pentru companiile cu cifră de afaceri sub 1 milion de Euro.

    „Aplicarea unui astfel de impozit pe cifra de afaceri de 1% va afecta îndeosebi companiile cu profitabilitate scăzută sau care înregistrează pierderi. Practic, companiile care au o rată de profit mai mică de 6,25% raportată la cifra de afaceri, vor fi nevoite să plătească un impozit mai mare decât în prezent. Şi să nu uităm că în această categorie de companii cu cifra de afaceri de sub 1 milion de Euro intră aproximativ 80% din companiile înregistrate în România”, a declarat Mihaela Mitroi.

    În privinţa trecerii contribuţiilor sociale în sarcina angajatului, este de remarcat faptul că actul normativ nu prevede caracterul obligatoriu al majorării salariilor brute pentru toţi angajaţii pentru a menţine actualul cuantum al salariului net (ceea ce PwC a semnalat deja că nu este posibil din punct de vedere juridic). Prin urmare, este posibil ca aplicarea acestei măsuri în mod neunitar la nivel naţional să ducă la dezechilibre pe piaţa muncii.  

    Se are în vedere totodată şi majorarea salariului minim pe economie de la 1450 de lei cât este în prezent la 1900 de lei. Luând în calcul şi trecerea contribuţiilor sociale în sarcina angajatului, aceasta presupune un cost suplimentar pentru angajatori de aproximativ 120 lei.