BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Ce arată raportul administratorului judiciar CITR despre afacerea Nordis. La cât se ridică valoarea creanţelor şi care sunt cauzele intrării în insolvenţă

    CITR, administrator judiciar în dosarul Nordis, a publicat primul raport privind cauzele care au dus la apariţia insolvenţei companiei, situaţia patrimonială şi alte date financiare.

    ”Cu toate că modelul de business al Nordis Management SRL de a finanţa proiectele imobiliare   prin avansuri încasate de la cumpărători este unul uzual în industrie, compania a ajuns într-un blocaj întrucât nivelul de lichiditate necesar finalizării proiectelor nu a putut fi asigurat din cauza unui cumul de factori specifici şi au generat. În principal vorbim de neîncadrarea în termenele asumate de finalizare, decapitalizarea accelerată datorată scăderii abrupte a volumului de vânzări şi a obligaţiilor de plată generate de nerespectarea termenelor precum şi dezvoltarea în paralel a mai multor proiecte care au avut un efect negativ asupra întregului portofoliu al Nordis Management SRL”, spun reprezentanţii CITR.

    Potrivit raportului, la data deschiderii procedurii de insolvenţă, Nordis Management SRL avea în derulare proiecte în trei locaţii principale: Nordis Mamaia, Nordis Sinaia, Nordis Braşov, cu 1.966 de apartamente, din care 695 apartamente au contracte de vânzare-cumpărare semnate, iar 414 erau disponibile.

    În cazul proiectului Nordis Mamaia, raportul arată că, în 2020, compania a decis transformarea corpurilor nr. 1 şi 2 în hotel de 5 stele. Proiectul a fost reconfigurat integral şi recompartimentat, iar corpurile nr. 3 şi nr. 4 au fost dezvoltate ca proiecte rezidenţiale. Ca urmare a acestor modificări au fost ajustate compartimentările iniţiale ale clădirii. Astfel, o parte din etajul 1 al corpului 2, care era iniţial destinat apartamentelor rezidenţiale, a fost transformată în spaţii de birouri şi locuri de joacă.

    Vedeţi aici raportul CITR integral

    CITR a precizat că aceste modificări au determinat necesitatea adaptării convenţiilor încheiate cu promitenţii-cumpărători, pentru a reflecta noile condiţii. În contextul acestor modificări, administratorul judiciar a constatat, pe baza evidenţelor furnizate de Nordis, că promitenţilor afectaţi de modificări li s-au alocat alte unităţi locative. Cu toate acestea, analiza documentaţiei a relevat că aceste modificări sunt reflectate în convenţiile semnate doar pentru o parte dintre promitenţi.

    În cazul celorlalţi promitenţi, pentru care nu au fost identificate convenţii semnate, administratorul judiciar a concluzionat că Nordis a procedat unilateral la realocarea altor unităţi, fără a informa prealabil promitenţii despre schimbările survenite.

    Totalul creanţelor acceptate la masa credală este de 728,87 milioane lei, din care 422 milioane lei reprezintă creanţe potenţiale, care izvorăsc în principal din obligaţii de a face care sunt în prezent în vigoare. Acestea au fost înscrise sub condiţia suspensivă a încetării contractului şi implicit a obligaţiilor care subzistă astăzi în sarcina Nordis Management SRL. Astfel, creanţele vor deveni efective, iar creditorii vor putea solicita restituirea lor doar în cazul în care compania nu-şi va respecta obligaţiile principal asumate, de transfer al dreptul de proprietate, predare, finisare sau mobilare cu privire la imobilele promise.

    Cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia insolvenţei societăţii:

    1. Decizia de dezvoltare în paralel a mai multor proiecte (Mamaia, Sinaia, Braşov)
    2. Activitatea de dezvoltare nu a fost împărţită pe centre de cost/profit → decizii de management eronate/nefundamentate
    3. Estimări eronate de investiţie
    4. Neîndeplinirea obligaţiilor contractuale şi întârzierile avute în livrarea proiectelor, rezultând în decapitalizarea companiei în urma generării obligaţiei de plată de daune creditorilor
    5. Situaţia generală a pieţei de construcţii

    Potrivit CITR, masa credală a societăţii este alcătuită preponderent din sumele achitate de către promitenţii cumpărători cu titlu de avans/preţ integral pentru achiziţionarea de imobile din proiectele localizate în Năvodari, Braşov şi Sinaia.

    Aceste sume vor trebui restituite de către Nordis Management SRL în cazul în care compania nu reuşeşte să finalizeze proiectele şi să livreze imobilele promise. ”În mod cert, pentru finalizarea proiectelor, este nevoie de o infuzie de capital, având în vedere că la acest moment compania nu dispune de lichidităţi”, se mai arată în raport

     

  • Ce proiecte sunt pe agenda noului minister al Agriculturii: o schemă de ajutor de stat de 1 mld. euro pentru investiţii, 200 mil. euro pentru panificaţie, dar şi creşterea infrastructurii de irigaţii

    – De asemenea, noua guvernare îşi doreşte să continue programul INVESTALIM, prin finanţarea proiectelor aprobate cu un buget de 590 milioane de euro.  – Florin Barbu rămâne în funcţia de ministru al Agriculturii şi în noul Guvern.  

     

    Programul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale include, printre altele, crearea unui pact naţional privind sistemul de irigaţii, care are pe lista proiectelor creşterea suprafeţei irigabile de la 1,6 milioane la 2,7 milioane de ha prin investiţii până în 2028, mModernizarea infrastructurii de irigaţii deţinute de OUAI-uri, prin finalizarea proiectelor contractate în valoare de 500 milioane de euro din fonduri europene nerambursabile, dar şi în fiinţarea de amenajări locale de irigaţii în afara sistemului de irigaţii principal cu alocare de 100 milioane de euro din fonduri europene nerambursabile. De asemenea, conducerea viitorului minister are pe lista proiectelor propuse şi finanţarea achiziţiei de echipamente pentru irigaţii cu alocare de 200 milioane de euro din fonduri europene nerambursabile privind gestionarea eficientă a apei dulci din România.

    De asemenea, ministerul vrea să regândească programul AgroInvest prin garantarea de către stat a creditelor de investiţii cu 90% şi acordarea de credite de minimum 20 de ani pentru investiţii cu o dobândă de până la 2% marja fixă plus ROBOR.

    De asemenea, noua guvernare şi-a pus în plan să continue programul INVESTALIM, să susţină finanţarea fermelor, dar şi să susţină procesarea din panificaţie, prin lansarea unui apel prin Programul Naţional Strategic cu o alocare în valoare de 200 milioane de euro.

    Şi pe listă se află şi Implementarea Programului Romaliment adică crearea unei scheme de ajutor de stat 1 miliard de euro pentru investiţii în retehnologizare, modernizare şi extindere pentru unităţile deja existente de procesare a materiilor prime agricole.

    Ce mai include proiectul viitoarei conduceri ai MADR:

    – Instrument de gestionare risc – asigurarea culturilor în România.

    – Sprijinirea sectorului de creştere a suinelor.

    – Finanţarea fermelor, atât de reproducţie cât şi de creştere şi îngrăşare astfel încât să ajungem la un efectiv de 2,4 milioane de capete porcine în zona industrială cu alocare de 1,4 miliarde de lei;

    – Dezvoltarea fermelor de familie, prin adăposturi cu o capacitate între 50 şi 100 de capete cu un plafon de 30 milioane de euro.

    – Sprijinirea sectorului de creştere a păsărilor prin realizarea de ferme cu o capacitate de 10 milioane de locuri, prin alocarea a 100 milioane de euro

    – Sprijinirea sectorului de creştere a bovinelor şi suinelor, prin achiziţionare matcă de reproducţie prin fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltare.

    – Sprijinirea sectorului de creştere a ovinelor prin finanţarea tineretului ovin între 1-12 luni prin creşterea şeptelului în România – finanţare 48 milioane de euro fonduri europene şi buget de stat.

    – Prioritizarea sectorului apicol în vederea creşterii competitivităţii sectorului.

    – Dezvoltarea capacităţilor de procesare în vederea integrării materiilor prime româneşti în lanţurile alimentare.

    – Continuarea programului INVESTALIM, prin finanţarea proiectelor aprobate cu un buget de 590 milioane de euro.

    – Continuarea finanţării proiectelor destinate procesării aprobate prin Programul Naţional Strategic – alocare 600 milioane de euro.

    – Procesare în sectorul de panificaţie, lansare apel de proiecte prin Programul Naţional Strategic cu o alocare în valoare de 200 milioane de euro.

    – Implementarea Programului Romaliment – Schemă de ajutor de stat 1 miliard de euro pentru investiţii în retehnologizare, modernizare şi extindere pentru unităţile deja existente de procesare a materiilor prime agricole.

    – Organizarea şi pregătirea sectorului agricol pentru piaţa desfacerii.

    – Dezvoltarea centrelor de colectare, sortare, ambalare şi depozitare şi punerea la dispoziţia formelor asociative cu rol economic. Finanţarea din PNS a activităţilor de sprijin şi îndrumare a formelor asociative în vederea creării şi dezvoltării de asociaţii Agricole – 1 milion de euro.

    – Reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

     

  • Guvernul nu mai are bani? Premierul Marcel Ciolacu a anunţat la începutul şedinţei de miercuri că aprobă o finanţare de 5 mld. de euro de la BEI, pentru diferite proiecte de infrastructură, sănătate, educaţie şi cultură

    Premierul Marcel Ciolacu a anuntat la începutul şedinţei de govern de miercuri că a aprobat un memorandum pentru o finantare de 5 miliarde euro de la BEI, pentru finantarea mai multor proiecte, inclusiv finalizarea şantierelor de autostrăzi, achizitia a 600 de ambulante şi operationalizarea a 150 de creşe.

    ”Continuarea marilor investiţii publice în infrastructură este prioritatea pe care o urmărim până la finalul mandatului. Aprobăm azi un memorandum pentru o finanţare de 5 miliarde de euro de la Banca Europeană de Investiţii”, a spus Marcel Ciolacu.

    Ce proiecte vor fi finantate:

    • marile şantiere de autostrăzi, lucrările de modernizare a principalelor magistrale feroviare şi construcţia magistralei de metrou spre Otopeni.
    • În domeniul sănătăţii, achizitia a 600 de ambulanţe noi pentru dotarea serviciilor medicale de urgenţă din toată ţara. Investiţia este de aproape 540 de milioane de lei, din fonduri europene.
    • În domeniul educaţiei, operaţionalizarea a 150 de centre de educaţie timpurie în trei ani şi asigurarea a aproape 3.000 de posturi plătite de la buget. Ridicarea acestor centre, finanţarea cu bani din PNRR va duce la creşterea accesului copiilor până la şase ani la educaţia timpurie.
    • suplimentarea cu aproape 230 de milioane de lei a schemei de ajutor de stat pentru dezvoltare regională prin stimularea investiţiilor.
    • Alocarea a încă 100 de milioane de lei pentru programul Start-Up Nation, pentru a acoperi plata dosarelor de decont, pentru a primi acord până la 1 iunie 2024.
    • Asigurarea fondurilor pentru a finanţa serviciile sociale de protecţie a copilului, a persoanelor cu dizabilităţi şi a persoanelor vârstnice.
    • 200 de milioane de lei pentru autorităţile locale din 36 de judeţe.
    • În domeniul culturii pregătim un proiect major, finanţat în proporţii egale cu un împrumut de 140 de milioane de euro, de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi o sumă egală de la bugetul de stat. ”Cu aceşti bani, finanţăm 14 obiective culturale şi istorice de importanţă naţională şi europeană. Construim noi săli de spectacole, ridicăm noi corpuri de clădiri muzeale, restaurăm şi modernizăm clădiri emblematice precum Ateneul Român şi Vila Reginei Maria din Mamaia”.


     

     

  • Cele 1.000 de şantiere verzi: unde sunt cele mai multe proiecte eoliene sau solare care au trecut de etapa hârtiilor? În ciuda numerelor mari, implementarea a fost problema anului 2024 în regenerabile

    ♦ Lansarea schemei de Contracte pentru Diferenţă (CfD) ar putea accelera realizarea investiţiilor în proiecte de energie verde ♦ Implementarea rămâne cea mai mare provocare pentru sectorul energiei verzi după mai bine de doi ani  în care boom-ul de investiţii a rămas mai mult pe hârtie.

    „Deşi implementarea rămâne o provocare, schemele de suport cum este cazul Contractelor pentru Diferenţă sunt de aşteptat să accelereze tranziţia României spre energia regenerabilă“,  spun reprezentanţii RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association) pe contul oficial de LinkedIn. În linii mari, astfel de contracte pentru diferenţă (CfD) prevăd ca producătorului de energie să-i fie garantat un preţ minim de vânzare. Practic, investiţia devine astfel lipsită de riscuri şi apetisantă pentru bănci. În prima rundă de licitaţie, aflată acum în desfăşurare, vor fi alo­cate capacităţi de 500 MW în proiecte de energie solară şi 1.000 MW pentru proiecte de energie eoliană. Preţul maxim care va fi garantat este de 78 de euro/MWh pentru energia solară şi 82 de euro pe MWh pentru energia eoliană, totul pe o perioadă de 15 ani. Până la finalul acestui an, România ar trebui să aibă lista de proiecte care vor beneficia de această schemă de sprijin, pentru care a fost obţinut un nivel de finanţare de 3 miliarde de euro din Fondul de Modernizare astfel încât schema să nu se descarce în facturi. Deocamdată.

    Potrivit datelor prezentate de RPIA, anul acesta au primit avize de racordare circa 11.000 MW de parcuri solare şi 4.000 MW în proiecte de energie eoliană.

    Din păcate, doar aici a fost o efervescenţă în contextul în care implementările nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor.

    „898 MW de capacitate în proiecte de energie eoliană şi solară ar putea deveni operaţionale până la finalul acestui an, o creştere de 58% faţă de anul 2023, potrivit celor mai recente date ale ANRE“, mai precizează RPIA. Tot asociaţia, care citează date colectate de VICTA IBC Focus, un tool realizat de IBC Focus, com­panie de monitorizare a şan­tie­relor în construcţii, spune că la acest moment sunt peste 1.200 de şantiere de eoliene şi solare la nivel naţional, judeţele precum Dolj, Giurgiu şi  Constanţa ieşind în evidenţă prin numărul mare de proiecte.

    Trecerea de la hârtii la şantiere este esenţială pentru România dacă se ţine cont de obiectivele asumate pe zona de energie verde. De exemplu, Ministerul Energiei a publicat recent a doua versiune actualizată a Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2025-2030. Această actualizare reflectă angajamentele României în direcţia atingerii obiectivelor ambiţioase ale Uniunii Europene privind tranziţia energetică şi combaterea schimbărilor climatice, arată un comunicat al instituţiei publicat ieri. Penultima variantă a PNIESC-ului, care poate fi considerată adevărata strategie ener­getică a României, este de la finalul anului trecut.

    „Obiectivul României este de a atinge o pondere a SRE (surse regenerabile de energie) în consumul final brut de energie de cel puţin 38,3% până în 2030. Proiecţiile indică faptul că până în 2025 ponderea SRE va ajunge la 31,0%. Ţintele vor fi îndeplinite, în principal prin creşterea capacităţii instalate de producere a energiei din surse eoliene şi solare şi prin folosirea tehnologiilor bazate pe pompe de căldură pentru procesul de încălzire şi răcire“, se arată în noua variantă a PNIESC-ului.

    Obiectivul este mai ambiţios faţă de cel din varianta anterioară a PNIESC-ului în care România îşi asumase doar 36,2%. În prezent, ponderea SRE în consumul final brut de energie este de circa 29%.

    Pentru a atinge acest obiectiv, capacitatea unităţilor de producere a energiei regenerabile ar trebui să ajungă la nivelul anului 2030 la 22,7 GW de la 11,7 GW în prezent, capacitate care include tehnologiile solar, eolian, biomasă, dar mai ales hidro, unde România deja are o capacitate de 6,6 GW, neschimbată de ani de zile. Estimările sunt foarte optimiste mai ales ţinând cont de faptul că în ultimii patru ani nu s-a pus mare lucru în funcţiune. Dincolo de declaraţii, în realitate piaţa de proiecte regenerabile nu a produs nici anul acesta schimbarea mult aşteptată.

     

     

  • Joaca de-a finanţarea. Statul le permite celor care au câştigat ajutoare de stat sau bani din PNRR să vândă proiectele. Roxana Mircea, REI: Marea majoritate a proiectelor fotovoltaice din Componenta 6 PNRR s-au tranzacţionat

    ♦ Posibilitatea de a schimba structura acţionariatului unei companii chiar şi în proporţie de 100% după câştigarea unui ajutor de stat lasă loc pentru investitori speculativi şi poate duce la proiecte neimplementate.

    Marea majoritate a proiec­te­lor de energie regenerabilă finanţa­te prin Componenta 6 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) au fost scoase la vânzare de cei care le-au câştigat, în contextul în care statul nu ar interzice în mod ex­plicit schimbarea acţionariatului unui beneficiar, a explicat Roxana Mircea, managing partner, REI Grup, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

    „Pe ajutoare de stat noi nu am avut astfel de situaţii, dar am avut pe proiectele pe fotovoltaice din Com­po­nenta C6 din PNRR, din 2022. Pot să spun că marea majoritate s-au tran­zacţionat, vorbim de companii tur­ceşti, companii portugheze, mulţi in­vestitori. Au fost doar câteva grupuri de români care le-au şi executat până la urmă“.

    Tranzacţionarea proiectelor a fost posibilă pentru că schimbarea ac­ţio­nariatului unei companii câştigă­toa­re nu este interzisă. În piaţa de energie regenerabilă este o practică larg răspândită ca un dezvoltator să înfiinţeze câte o companie pentru fiecare proiect în parte, ceea ce face cu atât mai uşoară vânzarea unui singur proiect care a primit finanţare.

    „În cazul unora a fost o formulă de a-şi atrage capital, dar alţii recu­nosc că le-au făcut speculativ. Statul pu­tea să interzică, pentru că o să vedem până la urmă câte proiecte se mai realizează. Noi vedem deja o stagnare majoră a acestor proiecte în România“.

    Componenta C6 din PNRR coordonată de Ministerul Energiei a avut iniţial un buget total de peste 1,6 miliarde de euro pentru investiţii în pro­ducţia de energie din surse rege­ne­rabile, eficienţă energetică, capaci­tăţi de stocare, hidrogen verde, coge­nerare şi lanţ de producţie pentru baterii şi fotovoltaice.

    Posibilitatea de a schimba acţio­na­riatul unei companii care a câştigat finanţarea unui astfel de proiect lasă loc pentru investitori speculativi. Ano­malia se extinde şi în cazul pro­gramelor cu ajutor de stat coordonate de Ministerul de Finanţe sau de Mi­nis­terul Economiei, inclusiv Investa­lim sau Construct Plus.

    „Poţi să faci cesionare de părţi sociale. Nu este ilegal, dar autorităţile şi ministerele ar putea să aibă în vedere să dea mai mult companiilor existente, care ţin 300-500 de angajaţi. Hai să finanţăm acele companii care au istoric, care au activitate, nu o companie startup abia înfiinţată, care după aceea vinde şi până la urmă nici nu se mai implementează. Ne jucăm de-a proiectele“.

    Lipsa unui filtru de istoric, mărime, capacitate de implementare când vine vorba de acordarea unei finanţări sau a unui ajutor de stat către o companie a generat în ultimii ani situaţii în care firme „de apartament“, cu 1-2 angajaţi, au câştigat ajutoare de stat de milioane sau zeci de milioane de euro.

    „Nu se cere istoric pe domeniu şi nu se corelează grantul cerut cu cifra de afaceri, cum a fost de pildă pe Programul Tranziţie Justă sau pe anumite măsuri din programul regional, unde nu puteai să ceri mai mult de 5 sau 10 ori raportat la cifra ta de afaceri. Poate asta ar trebui să ia în calcul şi schemele“.

    ZF a întrebat Ministerul de Finanţe, Ministerul Energiei şi Ministerul Economiei dacă există restricţii în ceea ce priveşte schimbarea de acţionariat a unei companii beneficiare de ajutor de stat sau bani din PNRR, dacă există vreo corelare între nivelul de ajutor de stat acordat şi istoricul unei companii, respectiv număr de angajaţi şi cifră de afaceri şi cum se asigură ministerele că nu acordă ajutor de stat sau finanţări investitorilor speculativi. Reprezentanţii Ministerelor nu au răspuns până la redactarea articolului.

     

  • Arabia Saudită îşi redefineşte strategia globală: Fondul Suveran îşi reduce dramatic investiţiile externe pentru a stimula proiectele strategice din ţară

    Fondul Suveran de Investiţii al Arabiei Saudite îşi propune să reducă cu aproximativ o treime ponderea investiţiilor internaţionale, renunţând astfel la cheltuielile masive din afara ţării din ultimul deceniu şi orientându-se mai intens asupra economiei interne, raportează Financial Times.

    Fondul Public de Investiţii (PIF), care deţine active de aproximativ 930 de miliarde de dolari, a anunţat că intenţionează să scadă proporţia fondurilor investite în străinătate de la 30% la 18-20%.

    În cadrul conferinţei Future Investment Initiative, desfăşurată marţi la Riad, guvernatorul PIF, Yasir al-Rumayyan, a menţionat că, iniţial, cea mai mare parte a investiţiilor fondului se concentra pe proiecte din Arabia Saudită.

    „Ulterior, proporţia investiţiilor internaţionale a crescut de la 2% la 30%”, a adăugat el. „Acum, ne propunem să o reducem la un interval de 18-20%.”

    Pe măsură ce PIF se confruntă cu presiunea de a genera profituri şi de a-şi onora o gamă extinsă de angajamente interne, fondul a impus noi condiţii administratorilor de fonduri, solicitându-le să prioritizeze investiţiile în Arabia Saudită pentru a obţine noi mandate.

    Deja, PIF şi-a vândut participaţia la BlackRock şi a renunţat la acţiunile deţinute în compania de croaziere Carnival şi în grupul de divertisment Live Nation.

    Potrivit documentelor depuse la US Securities and Exchange Commission, valoarea de piaţă a acţiunilor americane deţinute de PIF a scăzut de la aproximativ 35 de miliarde de dolari la sfârşitul lui 2023 la 20,5 miliarde de dolari la 31 martie, stabilizându-se în al doilea trimestru la 20,6 miliarde de dolari.

    PIF joacă un rol central în planul amplu al prinţului moştenitor saudit, Mohammed bin Salman, de a diversifica economia regatului şi de a reduce dependenţa acesteia de veniturile din petrol.

    Anterior, PIF s-a remarcat prin investiţii semnificative, inclusiv 45 de miliarde de dolari în Fondul Vision al SoftBank în 2016 şi 20 de miliarde de dolari într-un fond de infrastructură al Blackstone în anul următor.

    Fondul a făcut şi achiziţii notabile, precum clubul de fotbal Newcastle United, şi a susţinut iniţiative precum turneul profesionist LIV Golf.

  • Ce spun dezvoltatorii: Pot exista soluţii mai eficiente la limitarea avansului la 10%. Dacă intră acum în vigoare, există riscul de blocare a unor proiecte demarate

    ♦ Controlul băncilor asupra proiectelor, chiar dacă acestea nu finanţează direct, ci doar să controleze fluxul de bani către dezvoltare, şi înscrierea imobilelor într-o carte funciară provizorie sunt printre soluţiile propuse de dezvoltatori, ca alternativă la limitarea avansului de zece procente.

    Ca urmare a publicării investigaţiei Recorder cu privire la proiectul imobiliar Nordis, parlamentarii PSD au depus în senat un proiect de lege pentru completarea Legii nr. 10/1995 care să limiteze avansul pe care un dezvoltator îl poate cere clienţilor la un maxim de 10% sau până la 40% dacă acesta este asigurat. De partea cealaltă, dezvoltatorii spun că această asigurare de avans nu există în acest moment, iar riscurile de a bloca şi mai mult piaţa sunt mari, pentru că o astfel de schimbare trebuie anunţată dinainte, nu peste noapte.

    „Blocajul va fi unul pe timp scurt dar şi cu un risc de faliment pentru cei care deja au început proiectele şi sunt într-o fază incipientă şi nu au deja încasate avansuri de la clienţi pentru a finaliza lucrarea. Dacă îi obligi să încaseze doar 10%, nu vor avea cum să termine proiectul şi vor suferi şi cei care au plătit avansul. Acum nu există în România acest produs, asigurare de avans. El există în alte ţări – am fost în discuţii cu asiguratorii acum 3-4 ani, când Gran Via oferea scrisori de garanţie bancară pentru avansurile clienţilor, dar nu era obligatorie şi numărul celor care voiau să încheie era mic şi îi împiedica atunci să ofere acest produs. O  astfel de asigurare nu apare peste noapte“, spune Antoanela Comşa, director general adjunct pentru Meta Estate şi preşedinte al dezvoltatorului Gran Via. Ea explică faptul că în forma propusă, legea ar bloca micile investiţii care sunt finanţate cu banii clienţilor.

    „Eu nu sunt de acord ca un proiect să fie realizat pe banii clienţilor. Un investitor trebuie să aibă şi fonduri proprii. Dar pe de altă parte, nici nu îi poţi împiedica să facă o dezvoltare. Mai mult, dacă eşti un dezvoltator mic, cu proiect mic, fără istoric, banca nu te finanţează. Şi atunci dezvoltatorul se poate finanţa prin avansurile clienţilor. În Franţa există produsul de garantare, dar avansul nu este limitat – promisiunea este de 5%, dar când ai fundaţia ajungi la 35% şi poţi lăsa plata pe măsură ce este construit proiectul“, spune Antoanela Comşa.

    Ea explică însă că un proiect imobiliar este construit pe etape, iar un dezvoltator nu are niciun motiv întemeiat să ceară toţi banii înainte ca acesta să aibă măcar autorizaţia de construire.

    „Dezvoltatorul nu are de ce să ceară toţi banii la începutul proiectului. Dacă încasează 10-30% de la fiecare şi primeşte bani pe parcurs, poate construi cu un ritm sănătos. La început singurele costuri sunt legate de taxe şi proiectare, nu ai aşa costuri mari înainte de autorizaţie de construire. Mai mult, trebuie educată şi piaţa. Nu poţi plăti de la bun început peste 90% din bani cuiva care nu a mai dezvoltat niciodată, să semnezi un astfel de promisiune de vânzare-cumpărare, unde eşti prizonier şi nu ai nicio şansă reală de a recupera banii. Sperăm ca ce s-a întâmplat cu Nordis să fie un semnal de alarmă. Problema a fost acutizată pentru că mulţi vând off-plan şi înainte de a avea autorizaţia de construire. Şi nu ştii când şi dacă o obţin. Problema este că vând off-plan cu 1000 euro/mp util să zicem, dar pentru că întârzie autorizaţia, peste 2-3 ani vei avea costuri de 1300 euro/mp şi nu mai poţi construi. Poţi face cu rezervări de 500-2000 de euro pentru a testa interesul“, a spus Antoanela Comşa.

    Soluţia agreată de mai mulţi dezvoltatori este aceea prin care băncile să controleze cash-flow-ul de bani către dezvoltare, astfel încât să existe o evidenţă a banilor intraţi în proiect şi să fie direcţionaţi către investiţii în construcţia acelui proiect şi nu către terţe părţi.

    „Cea mai mare garanţie pentru clienţi sunt proiectele finanţate de bănci. Eu aş sfătui clientul să se uite la profilul dezvoltatorului – risc va exista oricum, pentru că depinzi şi de macroeconomie – ca exemplu, când se va termina războiul în Ucraina şi va începe reconstrucţia, preţurile materialelor de construcţii vor exploda, materialele vor merge spre Ucraina. Băncile lucrează cu manageri de proiect care confirmă fiecare pas al investiţiei. Ei cel mult se pot păcăli cu banii de pe o lună, pentru că analizează tot, de la profil, la investiţii, la lucrări“, a spus Antoanela Comşa.

    Andrei Diaconescu, cofondator One United Properties: Trebuie înfiinţată o carte funciară provizorie, în care să fie înscrise apartamentele odată cu obţinerea autorizaţiei de construire. Orice tranzacţie sau avans încasat vor fi scrise în acea carte funciară şi implicit orice vânzare sau înasare este monitorizată

     

    Acest punct de vedere este susţinut şi de căte fondatorii One United Properties, unul dintre cei mai activi dezvoltatori de pe piaţa locală.

    „Băncile au serviciu de monitorizare a lucrărilor de construcţie a unui proiect, ei lucrează cu ingineri şi evaluatori. Banii din avans trebuie folosiţi exclusiv pentru finanţarea construcţiei. Băncile monitorizând lucrarea, ei dau mai departe drumul la bani către furnizori. Astfel de servicii pot fi extinse spre exemplu şi către proiecte care nu sunt finanţate de bănci, dar să existe o monitorizare a construcţiei“, a explicat Andrei Diaconescu, co-fondator One United Properties.

    Dezvoltatorul mai vine cu o propunere, pentru a împiedica vânzarea unui imobil către mai multe părţi, înainte ca acesta să fie construit.

    „Trebuie înfiinţată o carte funciară provizorie, în care să fie înscrise apartamentele odată cu obţinerea autorizaţiei de construire. Orice tranzacţie sau avans încasat, va fi scris în acea carte funciară şi implicit orice vânzare sau înasare este monitorizată“, a subliniat Andrei Diaconescu.

     

  • Compania de inginerie şi tehnologie Simtel Team şi grupul Monsson, dezvoltator de proiecte de energie regenerabilă din România şi Europa de Sud-Est, vor să construiască împreună proiecte fotovoltaice sau mixte de 150 MWp şi facilităti de stocare a energiei

    Compania de inginerie şi tehnologie Simtel Team a încheiat un parteneriat cu grupul Monsson, dezvoltator de proiecte de energie regenerabilă din România şi Europa de Sud-Est, pentru construirea şi vânzarea de proiecte fotovoltaice sau mixte şi a unor facilităti de stocare a energiei.

    Cele două companii vor să dezvolte parcuri cu o capacitate totală instalată de aproximativ 150 MWp şi facilităţi de stocare a energiei electrice cu o capacitate de până la 120 MWh.

    Proiectele vor fi finantate din surse proprii, finanţare bancară, dar şi alte surse de finanţare, precum obligaţiuni verzi şi fonduri europene.

    Simtel Team şi Monsson vor dezvolta proiecte de energie regenerabilă folosind un model integrat, care acoperă întregul ciclu de viaţă al proiectelor – de la planificare şi dezvoltare, până la construcţie, vânzare şi, în cazuri excepţionale, operarea pe termen lung.

    Parteneriatul va explora şi implementarea de soluţii de stocare a energiei, care să sprijine echilibrarea şi optimizarea reţelelor electrice, răspunzând astfel cerinţelor tot mai mari la nivel naţional pentru stabilitate şi securitate energetică.

    Simtel a raportat pe 10 septembrie rezultatele financiare aferente primelor şase luni din an, din care reiese că veniturile operaţionale s-au redus cu 20% faţă de S1/2023, ajungând la 98,1 milioane de lei. Profitul net a atins 6 milioane de lei, minus 9%.

     Din acţionariat fac parte cofondatorii Iulian Nedea (23,4% din capitalul social), Sergiu Bazarciuc (23,2%) şi Radu Vilău (23,2%).

    Grupul Monsson, controlat de omul de afaceri Emanuel Muntmark, detine mai multe parcuri eoliene şi fotovoltaice în România şi are în continuare planuri de a investi în baterii pentru stocarea energiei, în proiecte de hidrogen şi proiecte integrate.

     

  • Austeritatea bate la poarta Europei de Est şi sparge uşa Ungariei, unde loveşte şantiere, transportul, sănătatea, cercetarea şi cultura

    Chiar dacă economia Cehiei este în stagnare, fiind considerată bol­navul Europei de Est, guvernul ţării este printre primele din Europa care au aplicat măsuri de austeritate pentru a preveni ca deficitul bugetar şi datoriile umflate de pandemie să scape de sub control. Creşterea taxelor a scos în toamna anului trecut oamenii în stradă în ceea ce au fost considerate atunci cele mai mari proteste din istorie, însă ministrul de finanţe a explicat lumii că se merită îndurată durerea austerităţii.

    Inundaţiile de anul acesta, din cauza cărora guvernul trebuie să cheltuiească mai mult, dau peste cap planurile. Să vină noi creşteri de taxe? Şi guvernul maghiar este printre primele din Europa care au aplicat, mascat, măsuri de aus­te­ritate. Acestea au luat mai mult forma redu­cerilor cheltuielilor publice cu diverse proiecte, inclusiv îngheţarea unor şantiere.

    Sunt inundaţii şi în Ungaria, iar de la Budapesta, un oraş care rezistă asediului apelor Dunării, executivul şi-a anunţat acum fără oco­lişuri cetăţenii că vine un nou val de auste­ritate, unul mare, cu 130 de puncte în care este tăiată total sau doar parţial finanţarea pentru proiecte dintre cele mai variate, cum ar fi îmbunătăţirea rutei feroviare Budapesta-Bel­grad, achi­zi­ţionarea de ambulanţe, con­strui­rea Oraşului Studenţilor, pro­movarea culturii şi renovarea unui pod istoric.

    Modernizarea liniei de tren Budapesta-Belgrad pen­tru a permite circulaţia cu ma­re viteză părea proiectul de suflet al guvernului maghiar, reprezentând un simbol al coope­rării chino-sârbo-maghiare.

    Ungaria are o bună parte din fon­du­ri­le UE îngheţate deoarece nu res­pectă princi­piile europene, partea sa din bani i se diminuea­ză din cauza unor amenzi impuse de Comisia Europeană, are o datorie de 10 mi­li­arde euro la Rusia pentru construirea unei centrale ato­mice şi s-a împrumutat re­cent de la China pentru a putea fi­nanţa câteva proiecte de infra­structură considerate strate­gice.

    Pe lângă vestea despre aus­te­ritate, maghiarii au mai aflat şi că din octombrie mâncarea se va scumpi semnificativ din cauza secetei prelungite de anul acesta. În Cehia, planul de austeritate adoptat în toamna trecută i-a forţat pe cehi să plătească mai mult pe alcool şi medi­camente. Au fost majorate TVA şi impo­zitul pe profit. Cehii au răspuns acestor măsuri cu ieşirea în stradă la protest şi închiderea a trei sferturi dintre creşele, grădiniţele şi şcolile primare ale ţării.

    Muncitorii de la sute de companii, inclusiv Škoda, producăror mare de maşini, şi angajaţi ai instituţiilor publice au întrerupt lucrul în semn de protest. Adoptarea planului a fost a­mâ­nată câteva luni, dar guvernul l-a considerat absolul necesar pentru reducerea datoriei şi deficitului bugetar. Cheltuielile necesare com­baterii efectelor inundaţiilor de luna aceasta vor umfla deficitul cu echivalentul a 1,2 miliar­de euro (30 miliarde coroane) în 2024, de la nivelul planificat de 252 miliarde coroane la 282 miliarde coroane. Anul viitor, la aceste costuri se vor adăuga încă 10 miliarde coroane.

    În aceste condiţii, ministrul de finanţe şi-a îndemnat colegii din guvern să taie din cheltu­ieli de unde pot pentru a ajuta la efortul de austeritate şi menţine stabilitatea fiscală a ţării. Resurse financiare adiţionale vor fi aduse prin emiterea de obligaţiuni guvernamentale şi prin accesarea de fonduri europene. Economia cehă încă nu şi-a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie. Ministerul de finanţe a propus o austeritate şi mai adâncă încă dinainte de inundaţii, deşi 2025 va fi an electoral.

    În Ungaria vor fi alegeri generale în 2026. În ultimele zile prin presa maghiară şi interna­ţio­nală s-a zvonit că guvernul va uita de chel­tu­ieli pentru a-şi păstra puterea prin cadouri elec­torale. Însă recent premierul Viktor Orban a sem­nat un decret de austeritate în 130 de puncte care va afecta mai multe sectoare. Mă­su­rile implică în primul rând oprirea sau redu­cerea sprijinului suplimentar de stat pentru pro­iecte majore în derulare, relatează Népszava.

    O frază recurentă de-a lungul documentului care spune că „Nu este necesară nicio finanţare suplimentară de la bugetul central“ semnalează în mod clar intenţia guvernului de a strânge sforile pungii.

    Unele iniţiative mai vechi au fost abandonate cu totul, în timp ce altele vor primi mult mai puţină finanţare decât era planificat iniţial. Printre proiectele afectate se numără dezvoltarea Oraşului Studenţilor din Budapesta, pentru care guvernul a decis să nu aloce mai multe fonduri pentru achiziţionarea proprietăţilor necesare. Opera de Stat Maghiară este o altă victimă, fondurile sale operaţionale fiind, de asemenea, reduse.

    Tăierile s-au extins şi asupra iniţiativelor de memorie culturală din Ungaria. Angajamentul anterior al guvernului de a deschide Memorialul Holocaustului „Casa Destinelor pentru Copiii Victime“ a fost retras, la fel ca şi finanţarea pentru Muzeul Victimelor Comunismului. Chiar şi proiectele legate de cercetarea genealogică şi istoria familiei şi-au văzut bugetele micşorându-se. Pentru căile ferate naţionale din Ungaria (MÁV), decretul aduce mai multe veşti proaste.

    O decizie anterioară de finanţare a evaluării terenurilor feroviare neesenţiale a fost acum anulată. Proiectele de transport în zona Városliget au fost, de asemenea, oprite, fără alte investiţii planificate pentru regiune. Nici sectorul sănătăţii nu a fost cruţat. Guvernul a renunţat la strategia pentru industria sănătăţii şi a retras fondurile alocate pentru cercetarea medicală şi studiile clinice. Achiziţiile de ambulanţe şi producţia locală de ambulanţe vor avea, de asemenea, reduceri majore, guvernul anulând o alocare anterioară de peste 2,2 miliarde forinţi (5,6 milioane euro).

     

     

  • Segmentul de lux captează tot mai mult din segmentul hotelier local. Crosspoint Real Estate: „Există o schimbare evidentă pe piaţa internă către produse de lux, atât în ceea ce priveşte cererea, cât şi oferta“

    ♦ Hotelurile moderne performează peste medie, înregistrând un grad de ocupare de 59% şi un venit pe cameră disponibilă de 53 de euro la nivel naţional.

    Cu proiecte abia finalizate şi altele în proces de construcţie sau renovare, piaţa hotelieră locală adaugă tot mai multe unităţi din categoria celor de lux. Nu doar oferta este în creştere, dar şi cererea pentru serviciile de ospita­litate de lux, potrivit raportului Romania Hotel Market al Crosspoint Real Estate.

    România este în urma standar­de­lor globale în ceea ce priveşte piaţa ho­t­elieră de lux, cu o pondere mult mai mică de facilităţi high-end. Piaţa locală are sub 5% unităţi de cazare sub un brand internaţional, iar procentul sca­de dramatic în cazul proprietăţilor de lux.

    Totuşi, începând din pandemie, mulţi proprietari şi investitori au început să investească în acest segment, ceea ce face ca piaţa hotelieră de lux să crească uşor, uşor. „Există o schimbare evidentă pe piaţa internă către produse de lux, atât în ceea ce priveşte cererea, cât şi oferta. Această tendinţă se extinde de la hoteluri tip boutique la proiecte mai mari în zonele urbane, inclusiv reno­varea unor conace şi monumente isto­rice din zonele rurale ale României. Drept urmare, piaţa de lux captează o cotă din ce în ce mai mare din industrie“, spune Ilinca Timofte , head of research la Crosspoint Real Estate.

    O bună parte din hotelurile de lux se află în Bucureşti, zonă care rămâne în continuare atractivă pentru investitori şi marile branduri internaţionale.

    În următorii doi ani vor fi livrate 27 de hoteluri sub branduri inter­naţionale şi locale, iar multe dintre acestea vor avea o clasificare de 4 şi 5 stele. Deşi piaţa hotelieră locală a fost atractivă pentru brandurile me­dium, cele mai multe hoteluri făcând parte din această categorie, România a intrat şi pe harta brandurilor de lux.

    Piaţa locală a atras atenţia operatorilor de hoteluri de lux, Kempinski, Mondrian, The Crest Collection şi Hyatt sunt aşteptate să intre pe piaţă în următorii cinci ani. Acest aflux de branduri hoteliere high-end este de aşteptat să ridice standardele industriei ospitalităţii din România şi să atragă mai mulţi turişti internaţionali, susţin specialiştii de la Crosspoint Real Estate.

    În prima jumătate a acestui an, volumul investiţiilor hoteliere a depăşit deja volumul total al investiţiilor din 2023, din acest sector, ajungând la o valoare estimată de 29 de milioane de euro, respectiv 7% din volumul total al investiţiilor din perioada menţionată.

    „Pe piaţa investiţiilor hoteliere din România, ultimele 18 luni au înregistrat o creştere a tranzacţiilor de dimensiuni mai mici (sub 5 milioane de euro). Este de remarcat faptul că, chiar şi în cazul tranzacţiilor mai mari, investitorii s-au concentrat pe active destinate renovărilor şi rebranduirilor, mai degrabă decât pe proprietăţi moderne. Aceasta indică atât o abordare precaută din partea investitorilor, cât şi o lipsă de produse high-end disponibile pentru vânzare. În prezent, pe piaţa hotelieră din România, investitorii prioritizează proprietăţile de tip value-add în detrimentul proprietăţilor premium, de tip turnkey, care sunt de obicei tranzacţionate la nivel european“, mai spune Ilinca Timofte.

    Investiţiile în modernizarea unităţilor de cazare devin tot mai necesare în contextul în care cererea pentru astfel de hoteluri este mai mare faţă de restul cazărilor.

    Raportul Romania Hotel Market mai arată faptul că hotelurile moderne performează peste medie, înregistrând un grad de ocupare de 59% şi un venit pe cameră disponibilă (RevPAR) de 53 de euro la nivel naţional, în timp ce, în Bucureşti, hotelurile au un grad de ocupare de 67% şi un RevPAR de 69 de euro.