BusinessMagazin

Tag: programatori

  • IT-lionarii 2.0: cum a făcut bani noua generaţie de milionari

    SETA, o aplicaţie multiplatformă pentru fermieri destinată comercializării de produse agricole; eHonk, aplicaţia care te anunţă atunci când s-a întors cel al cărui maşină ai blocat-o; o brăţară inteligentă care îţi spune când ai uitat să îţi iei medicamentele; o priză la fel de ageră care să îţi trimită mesaje când ai uitat fierul de călcat în priză; Wabbit, reţeaua socială care să te ajute să îţi înfrângi timiditatea chiar şi în metrou. Am enumerat doar câteva dintre ideile celor 150 de tineri pe care i-am întâlnit în cadrul hackatonului (maratonului de programare) Innovation Labs 2.0 realizat sub coordonarea asociaţiilor care încurajează antreprenoriatul în IT&C TechLounge şi TechSoup.

    O dimineaţă de duminică, în urmă cu două săptămâni, i-a găsit pe tinerii de la hackaton cu laptopurile în braţe, pe canapelele din Biblioteca Centrală a Universităţii Politehnice din Bucureşti, codând pentru ca ideea lor să se transforme într-o afacere. Dintre cele 50 de idei înscrise, 16 au trecut în etapa următoare a proiectului şi, potrivit lui Andrei Pitiş, unul dintre mentorii incluşi în program şi preşedinte al ANIS, doar un număr de trei-patru vor reuşi cu adevărat să devină antreprenori.

    Modul cum se desfăşoară Innovation Labs este o oglindă a distribuţiei programatorilor din ţară: dintre cei circa 100.000 de programatori existenţi în piaţă, un număr extrem de mic au reuşit să îşi construiască o afacere autohtonă de succes. Din punctul de vedere al lui Pitiş, succesul în domeniu se defineşte prin bifarea a patru criterii: ideea propriu-zisă, echipa, conceptul şi planul de execuţie. În prezent, explică Pitiş, există o delimitare clară între cele două lumi, a mediului de afaceri şi a programatorilor: „Fiecare e în cutia lui, fie fac ceva tehnic, nu înţeleg afacerile şi vor să schimbe lumea – cum a fost cazul Twitter de pildă, care nu a făcut niciun ban – , fie sunt cei din mediul de business care au idei şi abilităţi de marketing, dar nu găsesc programatori; cele două tabere vorbesc limbi diferite – pe programatori îi interesează dacă este o «chestie cool», nu dacă este un business cool şi dacă fac ei un business cool”.

    În prezent, după dezvoltarea de site-uri şi de aplicaţii, un nou trend în care se vor dezvolta afacerile din zona IT, chiar şi cele autohtone, este partea de „wearables”, dezvoltarea de hardware. „Dar, fie că sunt site-uri, fie că sunt wearables, piaţa asta de IT are foarte multe bule şi doar puţini reuşesc.”

    Ioana Petrescu, fost consilier al prim-ministrului şi parte a juriului de la hackaton, observa că „din fericire, aceştia nu au nevoie de un capital foarte mare, un SRL-D sau beneficiile oferite pentru studenţii care deschid firme fiind câteva dintre lucrurile care i-ar putea ajuta”.

    De asemenea, Petrescu, în prezent ministrul Finanţelor, a mai observat că, deşi avem nevoie de multinaţionale pentru locurile de muncă pe care le creează, există dezavantajul că acestea direcţionează o parte din impozite şi profituri în afara ţării, de aceea există necesitatea cultivării antreprenoriatului şi a mărcilor româneşti din domeniu.

    Pentru Răzvan Rughiniş, profesor la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Politehnicii din Bucureşti, nu capitalul reprezintă principala problemă, ci locul în care se duce „creativitatea şi unde este designul produsului. Firme precum UberVU, care fac outsourcing pe partea de business în ţări precum Anglia, Statele Unite şi au angajaţi acolo, coodonează construirea produsului, cum acesta se dezvoltă, este stabilit de o echipă din România, iar aceste joburi sunt şi mai bine plătite şi permit o dezvoltare de capital mult mai mare”.

    În plus, odată ce tinerii aceştia îşi fac o firmă, vor dezvolta şi departamente de marketing, vânzări, ajutând astfel şi la dezvoltarea domeniilor conexe. „Când ai un produs aici, ai controlul asupra tuturor etapelor de viaţă ale acestui produs. Spre exemplu, avem o industrie de marketing spectaculoasă pe care o vom pune în valoare în timp ce construim produse româneşti.”

    Ce îi trebuie unei idei din IT ca să se transforme într-o idee de milioane? „Sunt multe ingrediente, dar cei mai importanţi sunt oamenii din spatele lor; noi creăm nişte competenţe pe care nu le cultivăm suficient de mult în învăţământul formal, cum ar fi perseverenţa, curiozitatea şi, foarte important, importanţa eşecului, pentru că, din păcate, în România avem o condamnare radicală a acestuia, iar oamenii ajung să nu mai aibă curajul să încerce, de frica de a nu eşua. Iar în IT, unde nu există un capital atât de mare, un număr de eşecuri te pot pune pe drumul spre ideea de milioane de euro”, apreciază Răzvan Rughiniş.

    În ce priveşte cererea acută de programatori de pe piaţă, Rughiniş nu pune problema creşterii numărului acestora, ci a direcţionării lor din zona de produse gândite de altcineva într-o zonă de creativitate, în care conceptul produsului să fie dezvoltat aici. „Nu este neapărat un joc al numerelor, nu ne propunem să atragem milioane de noi angajaţi în zona IT, cât mai ales migrarea interesului spre zona în care să îţi asumi nişte incertitudini, în care îţi pui întrebări, în care experimentezi. Sunt lecţii extrem de importante, pe care, din păcate, nu cred că e uşor să le înveţi.”

  • Este CEA MAI CĂUTATĂ MESERIE DIN ROMÂNIA. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează în secunda doi

    “E frustrant acum să văd că dacă dau anunţ pentru postul de assistant manager primesc 400 de CV-uri, dintre care poate jumătate sunt candidaţi cu doctorat în psihologie, filosofie, economie, management, marketing, oameni extrem de inteligenţi. Nivelul salarial pe care îl pot oferi diferă ca de la cer la pământ faţă de un specialist în IT. E păcat să vezi cum oameni inteligenţi rămân plafonaţi într-o direcţie în care nu există cerere din piaţă.” Declaraţia lui Călin Văduva, fondatorul şi proprietarul Fortech, una dintre companiile de outsourcing IT din Cluj-Napoca, cu circa 300 de angajaţi, descrie clar dezechilibrul produs în prezent pe piaţa muncii între absolvenţii ieşiţi anual de pe băncile facultăţilor şi nevoile angajatorilor. Iar impactul se cuantifică în zeci de contracte refuzate pentru simplul motiv al numărului prea mic de angajaţi care să poată lucra la proiectele respective – „nu pot promite mai mult decât pot să ofer”.

    Afacerea sa ar fi putut ajunge la zece milioane de euro pe an, faţă de nivelul actual de şapte milioane, iar diferenţa vine tocmai din această cauză: „Am fi crescut mult mai mult dacă am fi putut angaja personal suplimentar. Sunt multe proiecte pentru care nu luptăm tocmai din această cauză”. Exemplu lui Văduva se referă chiar la luna martie, când a fost nevoit să spună „nu„ unor parteneri, iar aceştia se văd nevoiţi să se orienteze spre alte ţări pentru a-şi putea gestiona activităţile de outsourcing. Ucraina, Bulgaria, India şi China sunt principalii concurenţi ai României, pe seama volumelor mai mari pe care le pot prelua, dar şi a tarifelor tot mai competitive în raport cu cele de pe piaţa locală.

    Andrei Pitiş este preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Criza de programatori nu este, în viziunea sa, un fenomen specific României, ci un fenomen la nivel global: „Am participat la o discuţie cu şefi de asociaţii de IT de pe tot mapamondul şi toţi se loveau de problema forţei de muncă”.

    Dacă privim înspre cauzele acestei probleme, răspunsurile pe care le-au găsit managerii din industrie se referă strict la atractivitatea unei astfel de slujbe. Concluziile la care au ajuns în urma dezbaterilor conduc la ideea că mulţi oameni fug de joburi în IT deoarece au senzaţia că tot ce trebuie să facă este să stea în faţa calculatorului. „E adevărat că joburile de software engineering aşa sunt, însă sunt slujbe în vânzări, marketing, comunicare, servicii clienţi, care implică şi creativitate sau interacţiune cu alţi oameni„, explică Pitiş. Ce-i drept, nevoia angajatorilor din România este acută tocmai în cazul inginerilor de software, deci exact segmentul care demotivează cel mai tare un potenţial viitor angajat.
    Potrivit estimărilor ANIS, pentru satisfacerea nevoilor companiilor din IT, ar fi nevoie  de un număr dublu de absolvenţi. Facultăţile din Bucureşti aduc anual 1.500 de noi absolvenţi în piaţa muncii, iar la nivelul întregii ţări, numărul ajunge la cel mult zece mii, dacă adăugăm principalele centre universitare din Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca. Pitiş citează datele unui studiu potrivit căruia România este printre ţările fruntaşe la raportul dintre numărul de programatori şi cel al locuitorilor. „În aceste condiţii, nu cred că putem produce mai mulţi absolvenţi care să fie programatori.

    Cei care vor şi pot să fie sunt, indiferent dacă merg la o facultate sau nu. Programarea este o meserie direct productivă – un angajator vede destul de repede cât de bun este un angajat de acest tip, nu se ia neapărat după facultatea absolvită„, spune Pitiş. În cifre, după restructurarea masivă din 2009, piaţa muncii din IT s-a stabilizat în 2010 şi ulterior chiar a crescut în 2011 şi 2012. 120.000 de angajaţi lucrează în prezent în piaţa de IT&C, în creştere cu 1.000 de angajaţi faţă de nivelul record din 2009, pe seama dezvoltării sectoarelor de hardware şi software, care au compensat pierderile de personal din companiile telecom. Datele pentru anul 2011 arată că numărul de angajaţi din companiile care furnizează servicii software a crescut cu 2.100, până la nivelul de 58.500 de angajaţi, potrivit Institului de Tehnică de Calcul. Oracle, IBM, HP, Ubisoft, Gameloft sau Computaris sunt doar câteva dintre companiile care şi-au mărit semnificativ echipele în ultimii ani. Cu toate acestea, volumul angajaţilor din piaţa muncii este mai consistent decât numărul menţionat, dat fiind că nu include şi angajaţii temporari plasaţi de agenţii de recrutare precum Lugera & Makler sau Trankwalder pentru joburile bazate pe proiecte.

    „Cred că angajatorii din domeniul IT îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă competitivă în toate centrele IT mari din România, iar efortul în procesul de recrutare este direct influenţat de ce tip de competenţe tehnice se caută într-un anumit loc şi care e planul de creştere în locul respectiv„, declară Valentin Metzger, delivery director în cadrul Endava.

  • Metode inedite de a atrage IT-işti

    1. În 2011, compania americană Amicus, care ajută organizaţiile non-profit să strângă fomduri, căuta programatori. Pachetul de beneficii oferit cuprindea 2.000 de dolari, un an de provizii de cafea Counter Culter, un abonament pe un an la sala de sport, un iPad 2, o cască Iron Man 2 Deluxe, provizii nelimitate din berea preferată, o bicicletă şi o vacă. Vaca ar fi trebuit donată în numele programatorului unei organizaţii care asigură hrana ţărilor sărace.


    2. Airbnb, o platformă prin care oamenii îşi închiriază camerele nefolosite, îşi atrage angajaţii prin vacanţe plătite. Ei plătesc cel puţin unul dintre concediile anuale ale acestora cu o sumă de 2.000 de dolari.


    3. Site-ul de filesharing Dorobox oferă angajaţilor ceva unic: capacitatea de a stocare în cloud în funcţie de cât mănâncă. Această opţiune vine în codniţiile în care angajaţii lor primesc şi trei mese zilnice gratuit, un studio muzical echipat cu tobe şi jocuri,  tunsori gratuite, mâncare gourmet, doctori şi toalete hi-tech. Unul dintre beneficii este cu totul ieşit din comun: în cazul în care angajatul mare, partenerul lui de viaţă primeşte 50% din salariu în fiecare an pentru următorul deceniu.


    4. Munchery, o companie americană cu sediul în San Francisco care se ocupă cu livrările de mâncare căuta un specialist IT pentru dezvoltarea de aplicaţii iOS. Avantajul pe care compania a ales să îl ofere este previzibil: mâncare gourmet în cantităţi nelimitate.


    5. Startup-ul în domeniul transporturilo Uber oferă angajaţilor transport nelimitat…cu limuzina.

    Sursa: Business Insider

  • Cea mai căutată meserie din România, unde nu există şomeri

    “E frustrant acum să văd că dacă dau anunţ pentru postul de assistant manager primesc 400 de CV-uri, dintre care poate jumătate sunt candidaţi cu doctorat în psihologie, filosofie, economie, management, marketing, oameni extrem de inteligenţi. Nivelul salarial pe care îl pot oferi diferă ca de la cer la pământ faţă de un specialist în IT. E păcat să vezi cum oameni inteligenţi rămân plafonaţi într-o direcţie în care nu există cerere din piaţă.” Declaraţia lui Călin Văduva, fondatorul şi proprietarul Fortech, una dintre companiile de outsourcing IT din Cluj-Napoca, cu circa 300 de angajaţi, descrie clar dezechilibrul produs în prezent pe piaţa muncii între absolvenţii ieşiţi anual de pe băncile facultăţilor şi nevoile angajatorilor. Iar impactul se cuantifică în zeci de contracte refuzate pentru simplul motiv al numărului prea mic de angajaţi care să poată lucra la proiectele respective – „nu pot promite mai mult decât pot să ofer”.

    Afacerea sa ar fi putut ajunge la zece milioane de euro pe an, faţă de nivelul actual de şapte milioane, iar diferenţa vine tocmai din această cauză: „Am fi crescut mult mai mult dacă am fi putut angaja personal suplimentar. Sunt multe proiecte pentru care nu luptăm tocmai din această cauză”. Exemplu lui Văduva se referă chiar la luna martie, când a fost nevoit să spună „nu„ unor parteneri, iar aceştia se văd nevoiţi să se orienteze spre alte ţări pentru a-şi putea gestiona activităţile de outsourcing. Ucraina, Bulgaria, India şi China sunt principalii concurenţi ai României, pe seama volumelor mai mari pe care le pot prelua, dar şi a tarifelor tot mai competitive în raport cu cele de pe piaţa locală.

    Andrei Pitiş este preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Criza de programatori nu este, în viziunea sa, un fenomen specific României, ci un fenomen la nivel global: „Am participat la o discuţie cu şefi de asociaţii de IT de pe tot mapamondul şi toţi se loveau de problema forţei de muncă”.

    Dacă privim înspre cauzele acestei probleme, răspunsurile pe care le-au găsit managerii din industrie se referă strict la atractivitatea unei astfel de slujbe. Concluziile la care au ajuns în urma dezbaterilor conduc la ideea că mulţi oameni fug de joburi în IT deoarece au senzaţia că tot ce trebuie să facă este să stea în faţa calculatorului. „E adevărat că joburile de software engineering aşa sunt, însă sunt slujbe în vânzări, marketing, comunicare, servicii clienţi, care implică şi creativitate sau interacţiune cu alţi oameni„, explică Pitiş. Ce-i drept, nevoia angajatorilor din România este acută tocmai în cazul inginerilor de software, deci exact segmentul care demotivează cel mai tare un potenţial viitor angajat.
    Potrivit estimărilor ANIS, pentru satisfacerea nevoilor companiilor din IT, ar fi nevoie  de un număr dublu de absolvenţi. Facultăţile din Bucureşti aduc anual 1.500 de noi absolvenţi în piaţa muncii, iar la nivelul întregii ţări, numărul ajunge la cel mult zece mii, dacă adăugăm principalele centre universitare din Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca. Pitiş citează datele unui studiu potrivit căruia România este printre ţările fruntaşe la raportul dintre numărul de programatori şi cel al locuitorilor. „În aceste condiţii, nu cred că putem produce mai mulţi absolvenţi care să fie programatori.

    Cei care vor şi pot să fie sunt, indiferent dacă merg la o facultate sau nu. Programarea este o meserie direct productivă – un angajator vede destul de repede cât de bun este un angajat de acest tip, nu se ia neapărat după facultatea absolvită„, spune Pitiş. În cifre, după restructurarea masivă din 2009, piaţa muncii din IT s-a stabilizat în 2010 şi ulterior chiar a crescut în 2011 şi 2012. 120.000 de angajaţi lucrează în prezent în piaţa de IT&C, în creştere cu 1.000 de angajaţi faţă de nivelul record din 2009, pe seama dezvoltării sectoarelor de hardware şi software, care au compensat pierderile de personal din companiile telecom. Datele pentru anul 2011 arată că numărul de angajaţi din companiile care furnizează servicii software a crescut cu 2.100, până la nivelul de 58.500 de angajaţi, potrivit Institului de Tehnică de Calcul. Oracle, IBM, HP, Ubisoft, Gameloft sau Computaris sunt doar câteva dintre companiile care şi-au mărit semnificativ echipele în ultimii ani. Cu toate acestea, volumul angajaţilor din piaţa muncii este mai consistent decât numărul menţionat, dat fiind că nu include şi angajaţii temporari plasaţi de agenţii de recrutare precum Lugera & Makler sau Trankwalder pentru joburile bazate pe proiecte.

    „Cred că angajatorii din domeniul IT îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă competitivă în toate centrele IT mari din România, iar efortul în procesul de recrutare este direct influenţat de ce tip de competenţe tehnice se caută într-un anumit loc şi care e planul de creştere în locul respectiv„, declară Valentin Metzger, delivery director în cadrul Endava.

  • Cum a schimbat recesiunea viaţa programatorilor

    “Dacă am zece mii de lei, pot să văd criza în două feluri: ce-aş putea face ca după ce se termină criza să devină o sută de mii de lei sau ce mă fac să am la finalul crizei măcar zece mii.” Cam aşa rezumă Florin Talpeş, fondatorul companiei Softwin, cele două moduri în care gândeşte programatorul în 2011. Omul care a pus bazele furnizorului de soluţii de securitate IT Bitdefender, cu o cotă de piaţă de peste 30% în România şi circa 2% la nivel mondial, remarcă faptul că până în octombrie 2008 exista un dezechilibru între cererea de programatori din partea companiilor şi oferta din piaţă. Astăzi, spune creatorul Bitdefender, situaţia este similară. Criza economică a avut totuşi un efect asupra vieţii de zi cu zi a IT-istului român, dar unul mai mult psihologic. Mai exact, în momente de criză, unii o abordează ca pe o oportunitate şi deci îşi asumă riscuri, alţii privesc criza ca pe o ameninţare şi devin mai prudenţi.

    “În lumea programatorilor am constatat că sentimentul de incertitudine a creat o ancorare mai mare.” Astfel, până acum trei ani programatorii erau mai dispuşi să se disloce dintr-un loc în altul, însă acum fenomenul migraţiei a scăzut. “Dacă le dădeai ceva apetisant în 2008 şi le dai acelaşi lucru acum, şansele de reuşită în a-i recruta sunt mai mici.” Motivul: mulţi programatori au devenit mai conservatori pentru că sentimentul de incertitudine privind viitorul companiei la care s-ar angaja îi face mai vulnerabili. “Este un efect pur psihologic pentru că realitatea e construită de fapt din percepţii”, spune Talpeş. Tocmai nesiguranţa i-a determinat pe cei mai mulţi să rămână la locul de muncă în care i-a surprins recesiunea şi să nu mai rişte nimic, chiar dacă nevoia de programatori este în continuare la fel de mare. Deşi afectate de vremurile economice mai dificile, industria IT a fost mai rezistentă decât alte pieţe care s-au prăbuşit la jumătate sau chiar la un sfert faţă de anii 2007-2008. Afacerile din tehnologie au crescut constant, iar prestigiul României – de loc cu oameni de foarte bună calitate şi de două-trei ori mai ieftini – s-a apreciat. Investiţiile străine în noi centre de dezvoltare au fost chiar accelerate de avantajul costurilor mai mici.

    Întrebat dacă unui programator i-ar fi mai bine în România sau nu, creatorul Bitdefender spune că emigraţia în IT a fost mai degrabă un fenomen specific sfârşitului anilor ’90, când 40% dintre absolvenţii de automatică lucrau, în doar doi ani de la absolvire, în afara ţării. Criza dot.com din 2001 a oprit fenomenul, iar alături de investiţiile din IT de după anul 2000, a creat alternativa locală. “Dacă eşti un programator foarte bun, după nici un an de zile ajungi să câştigi 1.000 de euro pe lună. În câte domenii se mai întâmplă asta?”, se întreabă Talpeş.

    Una peste alta, avantajul slujbei de programator e că poate să lucreze oriunde. În viziunea sa, atuul principal al României e că oferă totuşi un mediu cultural pe care îl cunoaştem. “Dacă simţi că în jurul tău e multă minciună, dacă simţi că în jurul tău corupţia curge pe pereţi, dacă simţi că atunci când vrei să faci ceva, o iei peste faţă, dacă performanţa nu e gratificată, poate decizia e că vrei să trăieşti în altă parte”, explică Talpeş. Circa 8-10.000 de absolvenţi de ştiinţe asemănătoare informaticii ies anual de pe băncile universităţilor, iar cererea e în medie cu 20-30% mai mare. Ritmul este însă extrem de dinamic. Intrarea unei companii pe piaţa din România poate debalansa rapid raportul dintre cerere şi ofertă, dat fiind că nevoia de sute sau mii de angajaţi poate apărea peste noapte. Fenomenul se întâmplă în continuare, imun la problemele economice ale României, ba chiar stimulat de faptul că numărul de oportunităţi a crescut. Talpeş spune că programatorii pot avea chiar în România un microclimat de lucru extrem de competitiv, dar în afara orelor de serviciu contează şi ce se întâmplă la nivel de societate – “dacă acele lucruri te otrăvesc, atunci eşti practic împins să părăseşti ţara”.

  • Cum a schimbat recesiunea viaţa programatorilor

    “Dacă am zece mii de lei, pot să văd criza în două feluri: ce-aş putea face ca după ce se termină criza să devină o sută de mii de lei sau ce mă fac să am la finalul crizei măcar zece mii.” Cam aşa rezumă Florin Talpeş, fondatorul companiei Softwin, cele două moduri în care gândeşte programatorul în 2011. Omul care a pus bazele furnizorului de soluţii de securitate IT Bitdefender, cu o cotă de piaţă de peste 30% în România şi circa 2% la nivel mondial, remarcă faptul că până în octombrie 2008 exista un dezechilibru între cererea de programatori din partea companiilor şi oferta din piaţă. Astăzi, spune creatorul Bitdefender, situaţia este similară. Criza economică a avut totuşi un efect asupra vieţii de zi cu zi a IT-istului român, dar unul mai mult psihologic. Mai exact, în momente de criză, unii o abordează ca pe o oportunitate şi deci îşi asumă riscuri, alţii privesc criza ca pe o ameninţare şi devin mai prudenţi.

    “În lumea programatorilor am constatat că sentimentul de incertitudine a creat o ancorare mai mare.” Astfel, până acum trei ani programatorii erau mai dispuşi să se disloce dintr-un loc în altul, însă acum fenomenul migraţiei a scăzut. “Dacă le dădeai ceva apetisant în 2008 şi le dai acelaşi lucru acum, şansele de reuşită în a-i recruta sunt mai mici.” Motivul: mulţi programatori au devenit mai conservatori pentru că sentimentul de incertitudine privind viitorul companiei la care s-ar angaja îi face mai vulnerabili. “Este un efect pur psihologic pentru că realitatea e construită de fapt din percepţii”, spune Talpeş. Tocmai nesiguranţa i-a determinat pe cei mai mulţi să rămână la locul de muncă în care i-a surprins recesiunea şi să nu mai rişte nimic, chiar dacă nevoia de programatori este în continuare la fel de mare. Deşi afectate de vremurile economice mai dificile, industria IT a fost mai rezistentă decât alte pieţe care s-au prăbuşit la jumătate sau chiar la un sfert faţă de anii 2007-2008. Afacerile din tehnologie au crescut constant, iar prestigiul României – de loc cu oameni de foarte bună calitate şi de două-trei ori mai ieftini – s-a apreciat. Investiţiile străine în noi centre de dezvoltare au fost chiar accelerate de avantajul costurilor mai mici.

    Întrebat dacă unui programator i-ar fi mai bine în România sau nu, creatorul Bitdefender spune că emigraţia în IT a fost mai degrabă un fenomen specific sfârşitului anilor ’90, când 40% dintre absolvenţii de automatică lucrau, în doar doi ani de la absolvire, în afara ţării. Criza dot.com din 2001 a oprit fenomenul, iar alături de investiţiile din IT de după anul 2000, a creat alternativa locală. “Dacă eşti un programator foarte bun, după nici un an de zile ajungi să câştigi 1.000 de euro pe lună. În câte domenii se mai întâmplă asta?”, se întreabă Talpeş.

    Una peste alta, avantajul slujbei de programator e că poate să lucreze oriunde. În viziunea sa, atuul principal al României e că oferă totuşi un mediu cultural pe care îl cunoaştem. “Dacă simţi că în jurul tău e multă minciună, dacă simţi că în jurul tău corupţia curge pe pereţi, dacă simţi că atunci când vrei să faci ceva, o iei peste faţă, dacă performanţa nu e gratificată, poate decizia e că vrei să trăieşti în altă parte”, explică Talpeş. Circa 8-10.000 de absolvenţi de ştiinţe asemănătoare informaticii ies anual de pe băncile universităţilor, iar cererea e în medie cu 20-30% mai mare. Ritmul este însă extrem de dinamic. Intrarea unei companii pe piaţa din România poate debalansa rapid raportul dintre cerere şi ofertă, dat fiind că nevoia de sute sau mii de angajaţi poate apărea peste noapte. Fenomenul se întâmplă în continuare, imun la problemele economice ale României, ba chiar stimulat de faptul că numărul de oportunităţi a crescut. Talpeş spune că programatorii pot avea chiar în România un microclimat de lucru extrem de competitiv, dar în afara orelor de serviciu contează şi ce se întâmplă la nivel de societate – “dacă acele lucruri te otrăvesc, atunci eşti practic împins să părăseşti ţara”.

  • Programarea si banda de montaj

    In primele luni in care am lucrat ca programator am avut parte
    de un test interesant. Se punea problema lansarii unui proiect
    software, iar conducatorul de proiect venit de la “centru” (CTCE,
    pentru cine-si mai aminteste) si seful meu direct (in calitate de
    beneficiar) s-au retras intr-un birou si au discutat vreme de vreo
    doua ore cerintele pe care aplicatia trebuia sa le satisfaca.
    Probabil s-a ajuns la o neintelegere cu privire la termene, pentru
    ca seful m-a chemat, mi-a expus pe scurt problema, dupa care m-a
    intrebat in cat timp apreciez eu ca se poate realiza. Aplicatia imi
    parea simpla, mi-am facut o socoteala si am dat verdictul: o
    saptamana. Stupoare. Pana la urma s-a convenit la sase luni si a
    fost randul meu sa raman mirat.

    Diferenta de estimare venea din abordare: in vreme ce eu
    consideram dezvoltarea de software mai degraba un mestesug, oamenii
    de la “centru” il considerau un soi de industrie. Adica un proces
    cu o metodologie stricta, cu o planificare riguroasa, cu etape care
    se succedau si toate celelalte detalii care ma duceau cu gandul la
    banda de montaj din “Timpuri noi” (Chaplin, 1936). Pentru a-mi
    confirma mie insumi ca n-am facut o gafa majora, am realizat in
    cinci zile un prototip functional pe cerintele date, dupa care am
    colaborat la procesul standard care, intr-adevar, a durat ceva mai
    mult de o jumatate de an.

    Partea buna a procesului de tip industrial este ca lasa in urma
    lui multa documentatie si se poate realiza cu programatori
    mediocri, care primesc specificatii detaliate, fara sa aiba nevoie
    de imaginea de ansamblu. In felul acesta, oricine poate fi inlocuit
    oricand, de pilda pentru a ajuta la un alt proiect. Insa nici acum,
    dupa atatia ani si proiecte, nu stiu cine a avut dreptate. Este
    dezvoltarea de software un proces de tip industrial sau este un soi
    de mestesug high-tech? E mai rentabil sa lucrezi cu programatori
    foarte buni sau sa “depersonalizezi” munca?

    Mi-am pus din nou aceasta problema dupa ce am regasit blogul
    “Joel on Software”, unde aceste intrebari sunt mereu discutate.
    Joel Spolsky a lucrat cativa ani la Microsoft si a condus echipa
    care a realizat programul Excel, asadar cunoaste la modul practic
    cum functioneaza marea industrie de software. Cu toate acestea,
    cand a parasit Microsoft si a fondat firma Fog Creek Software,
    formula pe care a adoptat-o s-a rezumat la patru obiective, ce
    decurg unele din altele: sa creeze cele mai bune conditii de munca,
    astfel incat sa atraga cei mai buni programatori, care sa realizeze
    cel mai bun software, iar de aici sa vina profitul. Convingerea sa
    este ca programatorii foarte buni sunt cheia intregului edificiu,
    fiindca cinci programatori mediocri nu vor realiza niciodata (iar
    Joel accentueaza acest “niciodata”) un soft de calitatea celui
    realizat de un programator foarte bun, asa cum cinci Salieri nu vor
    produce Recviemul lui Mozart nici daca ar lucra 100 de ani.

    Comparatia ii apartine si nu este intamplator ca se refera la
    arta, care implica viziune, inspiratie, dar si mestesug stapanit la
    perfectie. Exista insa si explicatii mai pragmatice, cum ar fi
    “Legea lui Brooks”, care spune ca adaugand mai multi programatori
    la un proiect intarziat nu vei obtine decat o intarziere si mai
    mare. Evident, un singur proiectant cu mare productivitate nu va
    avea problemele de coordonare si de comunicare pe care le are o
    echipa, mai ales cand se adauga oameni noi. Pana la urma, Joel
    considera ca programatorul bun este mai degraba un designer, ceea
    ce aduce si putina arta in ecuatie, deci implicit si mestesug.

    Daca acceptam varianta mestesugului, cum se explica faptul ca
    exista o industrie de software (si exista cu adevarat), in vreme ce
    dezvoltarea de software nu este un proces industrial? Mitul
    eficientei metodologiilor riguroase, de tip banda de montaj, a fost
    spulberat de modelul de dezvoltare practicat in multe proiecte open
    source (“bazarul”), care abandoneaza orice rigoare cu exceptia
    celei privind calitatea codului. La fel de haotice par la prima
    vedere noile metode de dezvoltare reunite sub numele de “programare
    agila”, in care mai important este raspunsul rapid la schimbari
    decat urmarea unui plan, iar programul trebuie sa fie functional
    cat mai repede.

    Pana la urma, cred ca am avut dreptate cand am estimat la o
    saptamana un proiect care avea sa dureze o jumatate de an. Daca
    primesti feedback foarte devreme nu risti sa dezvolti doua luni
    intr-o directie gresita. Este un principiu al bazarului: “Release
    early, release often”.

  • Guvernul a promis CE ca va elimina gradual scutirile la impozitul pe venit pentru programatorii IT

    Angajamentele au fost prezentate de MEDIAFAX in luna mai si se
    regasesc in forma finala a Memorandumului suplimentar de intelegere
    convenit cu UE, aprobata, miercuri, de Executiv.

    Documentul releva ca pentru a primi a treia transa a
    imprumutului acordat Romaniei de catre UE, Guvernul va
    “rationaliza” in continuare numarul de salariati din sectorul
    public in lunile urmatoare, ca va extinde baza de impunere pentru
    impozitul pe venit, pentru a include si tichetele de masa,
    veniturile din castigurile de capital, inclusiv dobanzile la
    depozitele bancare si platile compensatorii, dar si ca va elimina
    gradual scutirile de la impozitul pe venit acordate programatorilor
    din domeniul IT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Programatorii amenintati de concedieri

    Raportul de forte dintre angajatorii si angajatii din IT incepe sa se schimbe”, observa Alexandru Costin, directorul general al Adobe Systems Romania, obisnuit in ultimii ani, la fel ca multi alti manageri din domeniu, cu o putere mare de negociere a angajatilor in ce priveste conditiile si pachetul salarial. “Acum, angajatorul si viitorul angajat au un cuvant de spus la negocierea contractului de munca. Dictatura candidatului pare sa se incheie”, continua Costin. Seful Adobe Romania vrea sa sugereze ca piata se va normaliza anul acesta, in conditiile situatiei economice dificile, care este asteptata sa franeze cresterea industriei de software si servicii de la 25% in 2008 la numai 5% anul acesta. Pana acum, multe companii au fost nevoite sa accepte sau sa angajeze oameni fara experienta, pe care sa-i pregateasca pe banii firmei, ori sa atraga specialisti punand la bataie pachete salariale considerabile si o gama larga de beneficii. De cealalta parte, lipsa resurselor umane suficiente le-a permis specialistilor IT sa devina un soi de “mercenari” dispusi sa schimbe frecvent locul de munca in schimbul unor recompense mai mari, dupa cum spunea recent Radu Georgescu, presedintele Gecad.

    “Salariile din IT au avut cea mai mare crestere din ultimii ani, iar in Romania se inregistreaza una dintre cele mai mari diferente intre salariul mediu din IT si cel pe economie”, sustine Liviu Dan Dragan, directorul general al TotalSoft si presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Software (ANIS) – desi, comparativ cu salariile din cea mai mare parte a tarilor europene, nivelul veniturilor din IT in Romania este mai redus.

    Un programator cu o vechime cuprinsa intre trei si cinci ani, care lucreaza la o companie de software din Bucuresti, castiga in medie in jur de 1.100 de euro pe luna, in timp ce pentru programatorii din provincie, media se situeaza in jurul sumei de 850 de euro, conform unui studiu realizat de GhidulSalariilor.ro privind nivelul de salarizare din domeniul IT anul trecut. Pentru comparatie, salariul mediu pe economie este de 350 de euro, inregistrand o crestere de aproape 23% anul trecut, conform datelor Institutului National de Statistica (INS).

    Anul acesta, salariile nu numai ca nu vor mai creste, dar exista posibilitatea de a fi reduse in cazul anumitor companii. Deocamdata, la scaderea salariilor se gandesc momentan putine firme, mai ales ca angajatii din majoritatea domeniilor au oricum de suferit din cauza deprecierii monedei nationale. “Majoritatea companiilor mari dau salarii brute in lei, desi negocierea initiala se face in euro, ceea ce inseamna ca, in lumina recentelor ale cursului de schimb, puterea de cumparare a angajatilor oricum a scazut”, spune Alexandru Costin, care adauga ca posibilitatea ajustarii salariilor la aceste fluctuatii de curs este oricum destul de mica. In aceste conditii, daca reducerile de salarii pentru personal existent sunt greu de operat, in schimb cheltuielile suplimentare, bonusurile si primele sunt sacrificate in tot mai multe firme. Liviu Dan Dragan crede ca impactul negativ ar putea fi resimtit mai degraba de programatorii juniori, fata de care exigentele vor fi mai mari si recompensele mai putin generoase. “Companiile nu mai sunt dispuse sa faca angajari in graba si nu mai accepta sa inchida ochii la anumite minusuri ale viitorilor angajati”, este de parere Anca Tapai, country staffing lead in cadrul HP Romania.

    In Romania au avut si au loc in continuare disponibilizari pe fondul crizei, dar piata de IT a fost in cea mai mare parte ferita pana acum de acest fenomen. Este insa previzibil ca din cauza crizei, companiile fie vor decide sa nu mai angajeze, fie sa renunte la o parte din personal, ceea ce va duce la o supraoferta de forta de munca. Bogdan Putinica, directorul executiv al Enea Romania, a sesizat deja ca numarul celor care vin la interviuri de angajare este mai mare, o situatie de altfel benefica pentru o companie cu peste 140 de angajati si care are in plan sa recruteze inca 40 anul acesta. “Nu pot spune ca e coada, dar crestere este. Instabilitatea locului de munca ii impinge pe multi sa-si caute alt job”, spune Putinica, adaugand ca stilul de a lua decizii al candidatilor s-a schimbat, spre deosebire de perioada anterioara, cand decizia de a schimba locul de munca era luata aproape imediat.

    Alexandru Costin, directorul Adobe Romania: “Chiar daca oferta de specialisti din domeniul IT a crescut in ultima perioada, aceasta nu inseamna insa ca a crescut si calitatea fortei de munca”
     

  • Se cauta programatori

    Joobs.ro, portal de recrutare pentru domeniul IT, a fost lansat la jumatatea anului trecut. De la momentul lansarii si pana in prezent, pe site au fost publicate peste 750 de anunturi de posturi, de la consultanti, programatori asp.net sau junior designeri si pana la manageri de proiect sau de filiale. In fiecare luna sunt publicate in medie 100 de anunturi noi, iar media de afisari pe intreg site-ul este de 40.000, timpul petrecut pe paginile Joobs.ro de un utilizator fiind de aproximativ 7 minute, potrivit statisticilor citate de Silviu Savin, proprietarul site-ului.

    Savin spune ca a pornit de la ideea ca nevoia de programatori este in crestere, iar companiile intampina dificultati in gasirea de forta de munca. Vizitatorii pot accesa anunturile noi publicate pe site si prin telefonul mobil, prin intermediul unei aplicatii software sau prin SMS, cu ajutorul serviciului Twitter. Modelul de business al Joobs.ro presupune o taxa de 9 euro, “care nu este un pret final, ci doar promotional”, dupa cum spune Silviu Savin, pentru afisarea unui anunt pe site timp de 30 de zile. La un calcul simplu, rezulta ca pana in acest moment, incasarile site-ului se ridica la aproximativ 6.750 de euro, daca nu sunt luate in considerare si campaniile de recrutare derulate pe site. Pentru cei aflati in cautarea unui loc de munca nu exista niciun fel de cost.

    Pana acum, pe site au publicat anunturi de locuri de munca mai bine de 200 de companii din Romania. “Daca urmarim evolutia statisticilor, putem estima ca numarul clientilor nostri se va dubla in scurt timp”, sustine Savin. Printre clientii site-ului se numara in prezent companii precum Microsoft, TotalSoft, Softwin, Gecad, eMag, Vodanet sau Softpedia. In ce priveste planurile de dezvoltare a Joobs.ro, Savin precizeaza ca va fi adoptat un standard pentru publicarea unui anunt, utilizatorii vor putea primi sau face recomandari altor persoane la sectiunea “Profil de angajat” si va fi introdusa si o alternativa la metoda de plata online. Calendarul introducerii acestor noutati este insa incert.