Tag: programatori

  • Fabrica de programatori

    În 2018, Codecool a înregistrat o cifră de afaceri de 3,2 milioane de euro şi pentru anul acesta reprezentanţii businessului se aşteaptă la venituri de 5,1 milioane. Balázs Vinnai, preşedinte şi fondator al Codecool, a fost de asemenea fondator şi CEO al grupului IND, care a devenit principalul dezvoltator şi furnizor de soluţii bancare digitale în Europa şi Orientul Mijlociu. El a făcut apoi unul dintre cele mai mari exituri din regiunea Europei Centrale şi de Est în ultimii cinci ani după ce compania a fost achiziţionată în 2014 de furnizorul de servicii financiare Misys, care mai târziu a devenit Finastra, cea de-a treia companie fintech din lume, unde Balázs era vicepreşedinte şi chief development officer. József Boda, CEO şi cofondator al Codecool, a lucrat împreună cu Balázs Vinnai la grupul IND, apoi a preluat rolul de manager de site al Evosoft. „Am decis să ne unim forţele şi am înfiinţat Codecool”, descrie el începuturile businessului.
    Ideea de a pune bazele unei astfel de companii le-a venit după ce au realizat că devine din ce în ce mai greu să găsească colegi noi talentaţi, şi asta din două motive: „În primul rând, acum, nu doar companiile de IT&C se luptă pentru oameni cu competenţe de digital, ci şi companiile care doresc să avanseze în competiţia digitală. În al doilea rând, rezultatele învăţământului universitar nu au reuşit să facă faţă cererii în continuă creştere. Nici în ceea ce priveşte calitatea şi nici cantitatea. Am crezut că putem avea rezultate mai bune”, explică antreprenorul.
    În 2014 businessul a primit o primă rundă de investiţii de tip angel în valoare de 1,5 milioane de euro, din partea lui Balázs Vinnai, investiţie care „a contribuit la construirea misiunii noastre de a deveni până în 2023 unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii din Europa în domeniul formării forţei de muncă digitale şi al managementului talentelor”. Trei ani mai târziu, PortfoLion s-a alăturat cu încă 2 milioane de euro într-o rundă de investiţii seria A, care a generat încredere imaginii Codecool pe piaţă, povesteşte Boda. În timp, reţeta s-a dovedit a fi reuşită, iar în 2019 compania a adăugat 3,5 milioane de euro din capitalul de risc din seria B, oferit de Lead Ventures şi PortfoLion, pentru a-şi finanţa extinderea europeană.
    Iniţial, cei doi antreprenori s-au concentrat pe deschiderea de birouri în Ungaria, unde cunoşteau piaţa şi au considerat că ar putea fi mai eficienţi în dezvoltarea afacerii. Primele două birouri au fost deschise în 2015, la Miskolc, iar apoi a urmat deschiderea biroului din Budapesta. Polonia a fost următoarea ţară aleasă pentru extindere, aici reprezentanţii businessului deschizând alte două birouri: în Cracovia (2016) şi Varşovia (2017).
    În prezent, businessul este prezent pe două pieţe – Ungaria (unde se află 60% dintre studenţi) şi Polonia (40%) –  şi a crescut de la 42 de studenţi în 2015 la 411 de studenţi în 2018. Planurile reprezentanţilor Codecool nu se opresc însă aici: „Un procent de 77% dintre companiile din UE declară că lipsa competenţelor digitale reprezintă principalul obstacol în calea transformării lor digitale. Modificările provocate de inovaţie şi tehnologie se produc într-un ritm mai rapid decât pot companiile să angajeze forţă de muncă pentru a le adopta, iar 90% dintre directorii de nivel C consideră că recrutarea de talente IT este o provocare de vârf. Deci, piaţa devine din ce în ce mai conştientă de această problemă şi aici intervenim noi. Planificăm să deschidem zece campusuri şi să dezvoltăm o reţea de absolvenţi de aproape 10.000 de oameni până în 2023”, spune Boda. De altfel, compania a demarat deja pregătirile pentru un nou campus est-european.
    Codecool are patru campusuri deschise în momentul de faţă, dar „după o analiză atentă şi o cercetare extinsă, care a implicat discuţii cu principalele companii locale şi parteneri de afaceri din România, am decis să deschidem un campus şi în Bucureşti, care îşi va primi studenţii în septembrie 2019”, spune antreprenorul. Site-ul urmează să fie lansat luna aceasta.
    Pentru primul an de activitate, reprezentanţii companiei se aşteaptă la o primă grupă formată din 60-70 de studenţi, cu începere din luna septembrie, dar speră ca anul viitor numărul acestora să evolueze la 240. Potrivit lui Boda, alegerea pieţei locale pentru o nouă extindere a fost motivată de faptul că „ţările din Europa Centrală şi de Est au nevoie de un nou motor de creştere. Credem că regiunea nu mai este etichetată ca o forţă de muncă ieftină. În ansamblu, există o oportunitate imensă şi potenţial pentru forţa de muncă digitală creată de o piaţă vibrantă, oameni ambiţioşi în domeniul IT, companiile care utilizează dezvoltarea de tip nearshoring şi crearea de noi centre de servicii”.
    Preţul cursurilor Codecool este de aproximativ 5.000 de euro brut, dar sistemul de plăţi al companiei este, potrivit lui Boda, unul „foarte flexibil, permiţând studentului să plătească aşa cum preferă, în avans sau după ce este angajat, într-un interval de timp convenit (între 18 şi 30 de luni)”. El adaugă că investiţia în cursuri poate fi recuperată, de obicei, în mai puţin de un an, odată cu creşterea salariilor în domeniul IT. „O piaţă nouă reprezintă o investiţie de aproximativ doi până la doi ani şi jumătate, datorită modelului nostru postfinanţare şi garantării locului de muncă, precum şi a spaţiului de închiriere, cheltuielilor pentru activităţi de marketing, instruirii studenţilor. Noi devenim profitabili odată ce plasăm studenţii noştri în companii, după încheierea studiilor şi începerea pregătirii la locul de muncă. Studenţii nu trebuie să plătească pentru nimic în timp ce învaţă şi după terminarea trainingului în cadrul Codecool noi le garantăm un loc de muncă”, explică antreprenorul. Codecool nu oferă o diplomă, nefiind o instituţie de învăţământ acreditată în acest sens, însă studenţii care doresc pot primi un certificat de absolvire, reprezentanţii businessului mizând mai mult pe faptul că un curs în cadrul şcolii poate transforma cunoştinţele acumulate în obţinerea unui job, „care va vorbi de la sine”.
    Împărţite în patru module, cursurile şcolii de codare se întind pe o durată de circa 12 luni, ca urmare a sistemului de învăţare intitulat Mastery Based Learning (MBL), care presupune ca elevii să se afle la acelaşi nivel înainte de a avansa la următorul modul. Va urma apoi o formare de şase luni „la locul de muncă”, explică antreprenorul. „Credem cu tărie – şi asta este confirmat de peste 80 de clienţi corporate – că acesta este timpul necesar pentru a putea face o educaţie de înaltă calitate, care va avea ca rezultat dobândirea competenţelor şi a mentalităţii necesare”, adaugă el. 
    Echipa start-up-ului este formată în prezent din 70 de angajaţi, dintre care jumătate sunt mentori. „Aceştia acţionează ca ghizi care îi încurajează pe studenţi în acest proces şi răspund nevoilor lor, oferind sprijin pentru problemele de programare, şi îi ajută pe cursanţi să-şi şlefuiască abilităţile soft, o parte foarte importantă a curriculumului Codecool. Acest mod de abordare face parte din Mastery Based Learning – filosofia noastră educaţională.” Până la sfârşitul anului, reprezentanţii businessului speră să coopteze în echipa lor încă 30 de persoane. În ceea ce priveşte profilul cursanţilor, vârsta medie a studenţilor Codecool este de aproximativ 28 de ani, dar sunt şi cursanţi de toate vârstele – între 20 şi 39 de ani. Dintre aceştia, 30% sunt femei şi 70% bărbaţi, 85% având „o experienţă educaţională mai înaltă”, potrivit lui Boda. Din cei 500 de alumni, spune că au reuşit să plaseze mai mult de 99% în companii din Ungaria, iar în Polonia în jur de 96 până la 98% lucrează în IT. În prezent, businessul are în portofoliu peste de 80 de companii partenere, cu care colaborează pentru a oferi absolvenţilor locuri de muncă competitive, printre care se numără: Morgan Stanley, NNG, Vodafone, Siemens, Prezi, Capgemini, UniCredit Bank, Generali şi Groupama. De-a lungul cursurilor, reprezentanţii Codecool intermediază mai multe întâlniri cu companiile, care vin să asiste la prezentările de proiecte ale cursanţilor – aceştia fiind necesar să participe la minimum şase întâlniri pentru a putea obţine un job după terminarea pregătirii, pe platformă fiind actualizate în permanenţă diverse roluri noi în companiile partenere, pentru care aceştia pot aplica.
    Ca în orice alt business, nici în dezvoltarea Codecool nu lipsesc provocările. Cea mai mare, spune antreprenorul, este recrutarea echipei potrivite, mai precis a mentorilor care împărtăşesc valorile şi viziunea de bază care pot ajuta la formarea studenţilor, dar şi recrutarea studenţilor şi a potenţialilor parteneri de afaceri. O altă mare provocare este educarea companiilor: „Dacă doresc să rămână în frunte în competiţia digitală, trebuie să-şi schimbe modul în care îşi aleg viitorii angajaţi şi aptitudinile acestora”.
    Despre nivelul pieţei locale, comparându-l cu cea din Ungaria, antreprenorul spune, citând Brainspotting IT Talent Map, 2019-2020, că în Ungaria lipsesc circa 22.000-25.000 de dezvoltatori de pe piaţă, România fiind unul dintre cele mai puternice huburi IT din Europa Centrală şi de Est, cu un număr estimat de 140.000 de profesionişti în IT până în 2020.

  • Ce meserii cere piaţa: programatori, medici, ingineri sau şoferi, categoriile de joburi care au explodat în zece ani. Educaţia încă nu ştie ce face economia

    Datele solicitate de ZF la Re­gistrul Comerţului a­rată o schimbare de pro­por­ţii a economiei româ­neşti în ultimii zece ani, dincolo de sectorul IT&C, care a avut o evoluţie peste aşteptări, alte domenii bifând creşteri spectaculoase, atât ca număr de companii înfiinţate, cât şi ca formare de noi joburi.

    Tocmai aceste sectoare vedetă ar putea reprezenta oportunităţile de in­vestiţii pe termen lung, zone în care ar tre­bui să se concentreze oferta edu­caţio­nală, dar şi atenţia statului pentru a crea reformele fiscale necesare pentru sprijinirea acestor domenii.

    În perioada 2008-2017, transportul rutier de mărfuri a devenit vedeta economiei locale în ceea ce priveşte numărul de firme înfiinţate, cât şi numărul de anagajaţi noi.

    Astfel, în ultimii zece ani, doar acest sector a creat peste 40.000 de locuri de muncă, numărul de persoane juridice noi care şi-au depus bilanţul şi care sunt active în acest domeniu crescând cu aproape 9.400 de entităţi. Mai departe, sectoarele care au generat cea mai mare cerere de forţă de muncă gravitează în jurul domeniului IT&C. Dezvoltatorii de soft, cei care prelucrează datele, care pot administra pagini web sau chiar şi firmele care dezvoltă activităţi de comerţ electronic au generat zeci de mii de locuri de muncă în ultimii zece ani. Potenţialul rămâne încă imens, dar deocamdată oferta educaţională nu este bine calibrată pe această cerere.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Companiile din IT vor să aducă programatori din Vietnam, care să fie detaşaţi în România pe perioade definite de timp

    Până acum, vietnamezii, nepalezii şi filipinezii au fost recrutaţi de angajatorii români pentru poziţii de muncitori în industria ospitalităţii, producţie sau în agricultură.
     
    „În ultimele luni am început să evaluăm tot mai serios selecţia şi recrutarea unor specialişti în domeniul IT din Asia, Vietnam, care să fie detaşaţi în România pe perioa­de definite de timp“, a spus pentru ZF Răzvan Rada, general manager în cadrul Head Hunting IT.
     
    În prezent, în sectorul IT&C lucrează 178.700 de salariaţi, dintre care 84.000 în sectorul serviciilor informa­ti­ce. Anual, de pe băncile facultăţilor cu profil IT ies circa 6.000 – 7.000 de absolvenţi, însă nevoia de pe piaţa muncii este dublă, spun angajatorii. Astfel, recrutarea de forţă de muncă în domeniul IT din ţări precum Vietnam a devenit o necesitate şi pentru industria IT, care deşi oferă pachete salariale avantajoase şi peste media naţională nu reuşeşte să atragă români specialişti în domeniul IT înapoi în ţară. 
     
  • Publicarea salariilor din companiile private, contra sau pro?

    În două săptămâni de la lansarea aplicaţiei, 26.000 de angajaţi cu studii superioare din oraşele mari ale României şi-au introdus salariile şi poziţiile pentru a afla unde se situează versus piaţa. Pentru a aduce rezultatul cât mai aproape de realitate, eJobs a introdus 150.000 de date referitoare la salariile din România, colectate din studii.
    Cele mai multe salarii introduse în aplicaţie au fost din industria IT, softiştii, programatorii şi cei care lucrează în această industrie încercând să afle dacă mai au marjă de creştere salarială acolo unde lucrează în prezent sau ce salariu să ceară în cazul unei negocieri cu alte firme.
    Cel mai mare salariu introdus a fost de 31.000 de lei pentru o poziţie de software development manager.
    În sectorul bancar, cel mai mare salariu introdus a fost de 28.000 de lei pentru o poziţie de management.
    Bogdan Badea, cel care conduce eJobs, spune că această aplicaţie va echilibra cererea cu oferta, adică în orice moment angajaţii vor şti unde este piaţa, cât trebuie să ceară şi nu vor mai veni cu cereri de 1.000 de euro la prima strigare. Într-un call center, prima opţiune pentru cei care vor să câştige un ban fără experienţă într-un domeniu, media este de 2.500 de lei net pe lună.
    Întrebarea este dacă firmele, angajatorii sunt fericiţi de această aplicaţie, având în vedere că poate deveni referinţa, un fel de ROBOR sau EURIBOR, atunci când se negociază salarii şi se cer majorări.
    România şi Bulgaria sunt printre pieţele cel mai puţin transparente din regiune în privinţa salariilor oferite şi plătite, spune eJobs. Cea mai transparentă piaţă este Slovacia.
    Firmele private îşi protejează organigramele şi salariile, pentru a extrage cel mai mult din negocierile cu angajaţii. Atâta timp cât nu ştii cât este piaţa, cât câştigă colegul de bancă sau de birou, cât câştigă şeful, ci doar bănuieşti, firma are un avantaj în negocieri.
    Odată ce a apărut această referinţă, marja de negociere se mută în favoarea angajatului, iar companiile vor deveni din ce în ce mai nervoase, mai ales pe piaţa muncii din România, unde cererea este mai mare decât oferta.
    Pe lângă faptul că nu se găsesc oameni, odată ce a apărut această aplicaţie, Paylab, care are potenţial pentru a deveni referinţă, vor apărea şi discuţiile, de data aceasta concrete, în privinţa salariilor din companiile private. Deşi firmele private reclamă tot timpul transparenţa, în realitate este exact opusul.
    Asta îmi aminteşte de discuţiile legate de preţul produselor din supermarket şi de realizarea unui indice care să urmărească evoluţia acestor preţuri în timp.
    Marile reţele s-au împotrivit tot timpul realizării şi publicării unui indice de acest tip, pentru a nu fi arătate cu degetul când majorează preţurile. Aceste majorări sunt îmbrăcate prin campanii de marketing menite să confuzeze clienţii.
    În capitalism, câştigă cel care reuşeşte să îşi construiască o poziţie de monopol, să controleze piaţa prin achiziţia rivalilor şi să îşi impună în final preţurile, fără să aibă parte de concurenţă. În capitalism nimeni nu vrea concurenţă. Aşa cum nicio companie privată nu vrea să se ştie care sunt salariile plătite şi cum se situează ele faţă de piaţă.
    Întrebarea este şi dacă angajaţii vor să se ştie care sunt salariile pe care le primesc. Toată lumea vrea să ştie cât are colegul, cât are şeful, cât plăteşte concurenţa, dar nu cred că ar vrea să se afle cât câştigă el. Asta este adevărata luptă de clasă. 

  • Oraşul din România care ar putea ajunge o capitală europeană a IT-iştilor. Numărul de programatori a explodat

    Mai mulţi bucu­reş­teni încep să se mute în­spre Iaşi, pentru calitatea vie­ţii şi pentru costul redus al traiului de zi cu zi.
     
    „La începutul anului, Iaşiul a primit titlul de ora­şul emergent al anului, un titlu pen­tru oraşele în as­cen­­siu­ne în afara Polo­niei, care este în altă ligă. În acest mo­ment Iaşiul devine avan­tajos. În ju­mătate de oră eşti şi la mun­că şi ai lăsat şi copilul la grădiniţă. Mulţi bu­cu­reş­teni se mută în Iaşi pentru calitatea vie­ţii. Deşi salariile IT-iştilor sunt mai mici decât în Capitală, între 500 şi 4.000 de euro, şi costurile precum chiria sunt mult mai mici decât în Bucureşti“, a ex­pli­cat Dan Zaharia, con­­sultant de imo­biliare şi proiecte de inves­tiţii pentru Iaşi în cadrul com­paniei Extind.
     
    Cel puţin doi am­ba­sa­dori vizitează Ia­şiul în fiecare lună, înso­ţiţi de in­vestitori, pen­tru a pre­zen­­ta opor­tunităţile de in­vestiţii.
     
  • România din 1998 versus România din 2016: trăim, consumăm şi călătorim mai mult

    Se nasc cu 47.000 de copii mai puţin

    Numărul de născuţi-vii a scăzut cu aproape 47.000 faţă de situaţia de acum 19 ani, pe fondul amânării naşterii primului copil şi al migraţiei externe a populaţiei. În 2016 s-au născut numai 190.000 de copii în România, în timp ce alţi 20.000 – 25.000 de copii au fost născuţi de mamele românce din străinătate. Specialiştii în demografie spun că nu se poate opri acest fenomen al scăderii natalităţii, însă statul poate crea o strategie naţională pe termen lung pentru încurajarea natalităţii. În Franţa, de exemplu, s-a dus o astfel de politică, iar natalitatea a crescut, una dintre măsurile din această strategie fiind stabilirea impozitului pe salariu în funcţie de numărul de copii născuţi.

    Traficul de pasageri pe aeroporturi a crescut de opt ori

    Traficul de pasageri pe aeroporturile din România a ajuns anul trecut la circa 16 milioane de oameni, fiind de opt ori mai mare decât în urmă cu 19 ani.

    Creşterea numărului de pasageri a fost generată atât de creşterea numărului de turişti, dar şi pe fondul majorării numărului de zboruri de tip low-cost şi a unor investiţii în modernizarea aeroporturilor. Totodată, pe fondul deficitului de infrastructură rutieră, a crescut foarte mult şi al numărul de pasageri de pe cursele interne. Operatorii aerieni Tarom, Blue Air, Wizz Air şi Ryanair conectează în prezent Bucureştiul de cele mai importante oraşe de ţară, iar Blue Air a pariat chiar pe zborurile regionale care leagă oraşe precum Constanţa, Timişoara, Iaşi sau Cluj.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ca să apară dintre români un Bill Gates, ar trebui ca Microsoft, Oracle şi IBM să închidă operaţiunile din România şi să dea toţi programatorii afară

    ”Piaţa din România nu este antreprenorială, aceasta este cea mai mare diferenţă faţă de Turcia. Aici, în Turcia, nu găsim oameni pentru că toată lumea vrea să fie următorul Bill Gates. În România nu este aşa şi acest lucru este în favoarea noastră, pentru că putem găsi oameni buni; nimeni nu vrea să fie Bill Gates“.
     
    El a spus într-o discuţie cu Ziarul Financiar că românii sunt mai bine pregătiţi, dar nu îşi asumă mai multe riscuri. ”Calitatea resurselor umane din România este foarte bună; în medie, calitatea absolvenţilor este mai bună decât cea din Turcia. Oamenii nu îşi asumă însă mai multe riscuri, este o diferenţă culturală, cred.“
     
    Este un adevăr care poate să doară: românii vor să lucreze pentru Bill Gates, nu să fie Bill Gates.
     
    România are peste 100.000 de IT-işti, cea mai mare parte dintre ei lucrând pentru Bill Gates (Microsoft), Larry Ellison (Oracle), IBM, Deutsche Bank, ING etc. Avem prea puţine cazuri în care programatori români, IT-işti, antreprenori români au vrut să facă ceva mare, s-au gândit la un produs scalabil din prima care să cucerească lumea. Aici am putea să includem familia Talpeş, cu Bitdefender, care reuşesc să controleze compania după 27 de ani (cu 60% din acţiuni), Netopia, compania de plăţi controlată de Antonio Eram, sau UiPath, controlat de Daniel Dines, considerat cel mai de viitor start-up românesc, care ar putea să valoreze un miliard de dolari (optimizează prin roboţi procesele repetitive).
     
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
  • Toţi IT-iştii români vor să lucreze pentru Bill Gates, nu să fie Bill Gates

    Nu cred că cineva a putut să rezume cel mai bine situaţia IT-ului din România, domeniul cu care ne mândrim peste tot, decât Tugrul Tekbulut, cofondator al grupului Logo din Turcia, care a cumpărat firma românească TotalSoft.

    ”Piaţa din România nu este antreprenorială, aceasta este cea mai mare diferenţă faţă de Turcia. Aici, în Turcia, nu găsim oameni pentru că toată lumea vrea să fie următorul Bill Gates. În România nu este aşa şi acest lucru este în favoarea noastră, pentru că putem găsi oameni buni; nimeni nu vrea să fie Bill Gates“.

    El a spus într-o discuţie cu Ziarul Financiar că românii sunt mai bine pregătiţi, dar nu îşi asumă mai multe riscuri. ”Calitatea resurselor umane din România este foarte bună; în medie, calitatea absolvenţilor este mai bună decât cea din Turcia. Oamenii nu îşi asumă însă mai multe riscuri, este o diferenţă culturală, cred.“

    Este un adevăr care poate să doară: românii vor să lucreze pentru Bill Gates, nu să fie Bill Gates.

    România are peste 100.000 de IT-işti, cea mai mare parte dintre ei lucrând pentru Bill Gates (Microsoft), Larry Ellison (Oracle), IBM, Deutsche Bank, ING etc. Avem prea puţine cazuri în care programatori români, IT-işti, antreprenori români au vrut să facă ceva mare, s-au gândit la un produs scalabil din prima care să cucerească lumea. Aici am putea să includem familia Talpeş, cu Bitdefender, care reuşesc să controleze compania după 27 de ani (cu 60% din acţiuni), Netopia, compania de plăţi controlată de Antonio Eram, sau UiPath, controlat de Daniel Dines, considerat cel mai de viitor start-up românesc, care ar putea să valoreze un miliard de dolari (optimizează prin roboţi procesele repetitive).

    Radu Georgescu a avut antivirusul RAV, pe care l-a vândut către Microsoft la începutul anilor 2000, iar băieţii de la Cluj, Sergiu Biriş, care a ieşit pe parcurs din afacere, şi Andrei Dunca, s-au predat iniţial unor investitori de la Londra, după care au mers în Silicon Valley pentru a ajunge cu LiveRail în curtea lui Facebook pentru 500 de milioane de dolari (bineînţeles că din toată suma Andrei Dunca a luat doar o mică parte). După doi ani, Facebook i-a închis, iar echipa, în principal formată din români, s-a împrăştiat în întreaga lume.

    Totuşi, de ce IT-iştii români nu ţintesc mai sus decât a lucra pentru un gigant extern?

    O explicaţie este legată de faptul că au salarii prea mari pe poziţiile actuale şi, în consecinţă, nu sunt muritori de foame. Când Bill Gates te plăteşte cu 2.000-4.000 de dolari net în România, nu ştiu dacă mai ai energie şi determinare să laşi poziţia deţinută ca să te apuci de un start-up care nu ştii unde va ajunge.

    Când companiile din IT nu ştiu ce să mai facă pentru a îşi mai ţine programatorii – şeful BMW România spune că firmele din această industrie au ajuns să ofere bonusuri câte un BMW angajaţilor de top, nu numai directorilor din prima linie – nimeni nu se mai gândeşte să o ia pe cont propriu, să caute el angajaţi, să tremure pentru încasarea facturilor. Asta dacă găseşte de lucru; sau să consume mii de euro lunar din banii lui de acasă pentru a plăti salariile, chiar dacă nu vede un viitor promiţător.

    Câţi dintre voi, care sunteţi IT-işti şi credeţi că aveţi o idee care poate să ajungă în lumea întreagă, lăsaţi jobul din mână, unde salariul intră la timp, pentru o aventură unde falimentul este mai probabil decât succesul?

    Câţi dintre voi sunteţi în stare să vă convingeţi prietenii să vină alături de voi, fără să fie plătiţi, ci doar cu o promisiune deşartă de a încasa ”câteva milioane“ dacă produsul sau serviciul creat va avea succes? Mai mult decât atât, cine ar accepta să lucreze pentru voi în aceste condiţii? (Apropo, articole despre Microsoft povestesc că secretara lui Bill Gates a fost plătită mulţi ani de zile în acţiuni, pentru că firma nu avea bani, şi a ajuns milionară când s-a listat la bursă.)

    În aceste condiţii, este mai bine să lucrezi pentru Bill Gates, pentru că nu rişti nimic.

    O altă explicaţie este legată de faptul că mediul din România nu încurajează start-up-urile în general, nu numai pe cele din IT. Probabil că dacă statul ar face trei parcuri de IT, în care doar să vii, să lucrezi acolo pe baza unei promisiuni că peste 10 ani, dacă produsul tău va avea succes, vei da înapoi o parte din bani statului, am mai avea o şansă să iasă un Bill Gates.

    Israelul a găsit o soluţie în urmă cu 30 de ani iar acum culege roadele, firmele israeliene ajungând pe Wall Street cu evaluări de miliarde de dolari, fiind cele mai bune în soluţii de securitate. Pericolul războiului şi atentatelor i-a mânat pe israelieni să facă performanţă în acest sector.

    Atât timp cât IT-iştii români nu vor muri de foame, nu va ieşi un Bill Gates dintre ei.

    Cinic vorbind, ca să se întâmple acest lucru ar trebui ca Oracle, IBM, Microsoft să plece din România şi să îi lase fără job. De foame, unii dintre ei vor încerca să devină antreprenori, să cucerească lumea şi să fie ca Bill Gates.

  • Această tânără a venit din Moldova şi a vrut să se angajeze într-o firmă din Bucureşti ca programator. Când a ajuns a avut parte de ŞOCUL vieţii ei. Primul lucru pe care l-au făcut când au văzut-o a fost…

    Bucureşti, Cluj, Timiş, Braşov şi Iaşi concentrează aproape 47.000 de angajaţi în sectorul serviciilor informatice, adică 75% din efectivul total de salariaţi din IT (de 61.600 de persoane în 2015), arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    Numărul total de salariaţi din domeniul „activităţi de servicii în tehnologia in­­formaţiei; activităţi de servicii informatice“ a a­juns la 61.627 de per­soa­ne în 2015 (cel mai re­­cent an pentru care există infor­maţii centra­lizate la nivel de judeţe), fiind dublu faţă de anul 2008.

    Cei mai mulţi angajajaţi din sectorul IT lucrează în Bucureşti, unde numărul acestora a ajuns la circa 27.000 în 2015, re­pre­­zentând 44% din totalul an­gajaţilor din IT din România. Statis­ticile ara­tă că numărul programatorilor din Ca­pitală a crescut cu aproape 11.000 de persoane în perioada 2008- 2015, mar­când astfel cea mai mare creştere a efec­ti­vului de angajaţi din IT la nivel de oraş/ judeţ.

    Pe locul doi în top se află Clujul, unde lucrează peste 8.200 de angajaţi în domeniul IT, număr de şase ori mai mare faţă de anul 2008. Efectivul de personal în IT din Cluj a crescut sem­ni­ficativ în ultimii ani ca urmare a busine­ssurilor dezvoltate acolo de companii precum Endava, Softvision, NTT Data sau Fortech care şi-au extins echipele, ajungând la sute sau chiar peste 1.000 de angajaţi la Cluj.

    Timişul se află pe locul 3 în topul jude­ţelor cu cei mai mulţi angajaţi în IT, având aproape 5.200 de programatori în 2015, cu aproape 1.600 mai mulţi faţă de anul 2008.

    Efective semnificative de progra­matori există şi în judeţele Braşov şi Iaşi, care au fiecare câte aproximativ 3.000 de angajaţi în IT, faţă de circa 1.000, cât aveau în 2008. De altfel, Iaşiul a devenit noua „vedetă“ în sectorul IT, atrăgând în ultima perioadă tot mai multe investiţii în zona de cercetare-dezvoltare în domeniul IT. Companii precum Alten, Autoliv, Preh, Pentalog, Centric IT sau Amazon sunt doar o parte dintre angajatorii care au anunţat planuri de noi recrutări în industria IT în Iaşi.

    Datele INS mai arată că în nouă ju­deţe din ţară (Călăraşi, Ialomiţa, Caraş-Se­verin, Vrancea, Sălaj, Tulcea, Teleor­man, Mehedinţi şi Vaslui) există în fiecare mai puţin de 100 de salariaţi în domeniul IT, a­ces­tea fiind re­giuni „evitate“ nu doar de investitorii din IT, ci şi din celelalte in­dus­trii.

    „România are o industrie high-tech care a înregistrat creşteri an de an în ultimul deceniu, atât în ceea ce priveşte numărul de angajaţi, cât şi cifra de afaceri. Pentru 2017, estimările noastre indică venituri de peste 4 mld. euro şi peste 90.000 de angajaţi (înregis­traţi cu con­tract de muncă full-time), con­form datelor din studiul ANIS «Software and IT Services in Ro­mania»“, a spus Vale­rica Dragomir, di­rec­tor executiv, ANIS – Asociaţia Pa­tro­nală a Industriei de Software şi Servicii.

    Studiul ANIS arată că, pentru anul 2015, numărul de angajaţi din sectorul IT a fost de peste 77.000 de persoane, cu circa 15.000 de salariaţi mai mulţi faţă de situaţia înregistrată la Statistică. O explicaţie pentru această diferenţă o reprezintă faptul că în studiul ANIS sunt cuprinşi angajaţii din IT cu contracte de muncă în regim full-time, în timp ce datele INS se referă la numărul mediu de angajaţi din companiile IT cu mai mult de 4 salariaţi.

    „În ceea ce priveşte resursa umană poate fi depăşit chiar şi pragul de 110.000 de persoane, dacă sunt luate în considerare şi cele care prestează activităţi în industrie ocazional / tem­porar, atât în forma activităţilor inde­pen­­dente, cât şi a serviciilor de consul­tanţă, leasing de personal etc.“, a mai spus Valerica Dragomir de la ANIS.

    Cu toate că numărul de angajaţi din sectorul IT a crescut semnificativ în ultimii ani, angajatorii se confruntă cu un deficit mare de candidaţi, având în vedere că facultăţile cu profil IT livrează anual câte circa 7.000 de absolvenţi, iar nevoia de pe piaţă este cel puţin dublă. În plus, de multe ori oficialii din companii spun că sunt nevoiţi să refuze proiecte noi pentru că nu au suficient de mulţi oameni pentru a le livra.Iar criza de personal din domeniul IT a pus presiune şi pe majorările de salarii, astfel că salariul mediu în domeniul IT a ajuns în prezent la aproape 6.000 de lei net pe lună, de 2,7 ori mai mare ca în anul 2008.

    Spre comparaţie, salariul mediu pe economie este de aproximativ 2.300 de lei net pe lună, de 1,7 ori mai mare ca în 2008.

    La finalul anului 2016, potrivit celor mai recente informaţii ale INS, numărul mediu de salariaţi din sectorul IT a ajuns la circa 67.600 de persoane, fiind cu peste 5.000 de angajaţi mai mare ca în anul 2017.

    În total, la finalul anului 2016, în sectorul IT&C lucrau circa 160.000 de persoane, cei mai mulţi în sectorul IT (67.600 de angajaţi) şi în cel al telecomunicaţiilor (45.700 de angajaţi), urmate de serctorul activităţi de editare (30.000 de oameni) şi producţie cinematografică şi TV (cca. 15.000 de angajaţi).

    Scutirea impozitului pe venit pentru programatori, ajutoarele de stat acordate pentru crearea de locuri de muncă în IT şi, mai nou, scutirea impozitelor pe veniturilor angajaţilor din cercetare-dezvoltare sunt doar câteva dintre măsurile care au contribuit la creşterea sectorului IT în România. Astfel, în 2016, sectorul informaţii şi comunicaţii – cu 160.000 de angajaţI (adică mai puşin de 4% din total) a avut o contribuţie de 5,6% la formarea PIB-ului României, peste nivelul contribuţiei realizate de sectorul agriculturii (care a avut o contribuţie de numai 3,9% la formarea PIB cu 2 milioane de persoane ocupate în acest sector).

     

     

     

  • Cum puteţi câştiga 3.000 de euro fără să faceţi NIMIC. Companiile sunt ATÂT de disperate, încât vă dau 3.000 de euro pentru o simplă RECOMANDARE!

    Deficitul mare de personal de pe piaţa muncii şi ne­voia companiilor de noi angajaţi i-au impulsionat pe anga­ja­tori şi din alte domenii să transforme propriii angajaţi într-un fel de headhunteri, care „vânează“ candidaţi care să le devină colegi în schimbul unor sume importante de bani.

    Astfel, angajatorii au ajuns să dea sume de 3.000 de euro pentru persoane, dacă fac acest simplu gest, care nu îi costă nimic. 

    Cum puteţi câştiga 3.000 de euro fără să faceţi NIMIC. Companiile sunt ATÂT de disperate, încât vă dau 3.000 de euro pentru o simplă RECOMANDARE!