BusinessMagazin

Tag: profil

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 23 aprilie 2018

    COVER STORY: Jocurile corporatiştilor

    În plină era a tehnologiei, apare şi pe plan local fenomenul board game, care echivalează cu un nou tip de distracţie, în care socializarea este un element cheie. De board game-uri se leagă şi înflorirea unor afaceri.

    ARHITECTURĂ: Capitala cu o mie de chipuri

    ANTREPRENORIAT: Tony to go, nou-venitul din piaţa cafenelelor

    STUDIU: Directorii financiari devin esenţiali în organigramă

    SPECIAL: Într-o ţară obsedată de control, companii evaluate la miliarde de dolari te urmăresc la tot pasul

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 16 aprilie 2018

    COVER STORY: Upgrade de viaţă 2.0

    În 2006, sub titlul Upgrade de viaţă, Business Magazin descria o schimbare în comportamentul de achiziţie al consumatorilor români: trecerea de la franzelă la pâinea feliată, de la hainele turceşti la ale retailerilor de fashion internaţionali sau de la automobilul neechipat la unul căruia nu-i lipsesc aerul condiţionat şi airbagul. La mai bine de un deceniu distanţă şi după ce încrederea le-a fost zdruncinată de criză, românii încep din nou, încet, dar sigur, să facă un „uptrade” al produselor şi serviciilor cumpărate şi, în consecinţă, un nou „upgrade” al stilului de viaţă.

    ARTĂ: Între pasiune şi investiţie

    STUDIU: Optimismul noii generaţii

    IMOBILIARE: Airbnb vs. chirie

    SPECIAL: Bursele rămân fără companii americane

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 11 aprilie 2018

    COVER STORY:Din Alba Iulia în toată lumea

    Rodica Vasin a transformat producătorul de porţelan Apulum din Alba Iulia dintr-o societate cu probleme în cea mai mare companie europeană de profil, iar 90% din producţie merge la export.

    ENERGIE: Corul pe care nu-l mai aude nimeni

    RESURSE UMANE: Galopul salariilor din IT

    CINEMA: Între cinematografe, Netflix şi piraterie

    SPECIAL: Lupta lui Trump cu caii verzi ai globalizării

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Profilul celui mai fericit român/ 7 din 10 angajaţi spun că sunt mai fericiţi la muncă decât acasă

    „Fericirea la locul de muncă se explică prin faptul că evaluarea fericirii în cazul jobului ia in considerare un număr limitat de elemente şi beneficii raţionale pe care o persoană le bifează ca fiind sau nu îndeplinite: nivelul salarial, relaţia cu colegii şi relaţia cu angajatorul. Bifarea acestor elementele contribuie la un grad ridicat al satisfacţiei personale”, explică autorii studiului.

    „La polul opus, în momentul în care fericirea ţine de viaţa în afara orelor de program, lista devine mai lungă, mai emoţională, conţinând atât elemente de evaluare a interacţiunii cu alte persoane, cu familia, identitatea personală şi spiritualitatea, precum şi raportul muncă / timp liber. Din acest motiv, nivelul de fericire scade pe măsură ce individul îşi extinde lista nevoilor şi realizează dificultatea cu care reuşeşte să o parcurgă”, au precizat cercetătorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste un sfert din populaţia României trăieşte în oraşe cu proiecte Smart City

     
    Pe baza surselor publice care au acoperit subiectul pe parcursul ultimului an, informaţiilor furnizate de primării, companii şi interviurilor efectuate, 38 de oraşe mari, medii şi mici din ţară au, în faza de plan, în derulare sau deja finalizate, peste 200 de proiecte tip Smart City.

    “Suntem prezenţi în piaţa soluţiilor şi serviciilor Smart City şi am simţit, ca parte activă a acestui ecosistem, nevoia unui studiu complex şi a unei raportări actualizate în ceea ce priveşte evoluţia şi adopţia Smart City la nivelul României. Am centralizat şi identificat atât soluţii cu un mare nivel de replicabilitate, cât şi proiecte personalizate unor nevoi unice. Pe lista noastră am reunit nu doar Alba Iulia şi Oradea, adevărate motoare ale industriei, alături de Bucureşti, ci şi oraşe mici, cu proiecte ambiţioase, precum Balş, Mizil, Seini sau Târnăveni”, declară Cornel Bărbuţ, CEO al Vegacomp Consulting.

    Lista oraşelor înscrise în cursa Smart City este într-o continua evoluţie şi include, în prezent, municipalităţi precum Alba Iulia, Arad, Bacău, Balş, Botoşani, Braşov, Bucureşti, Bumbeşti-Jiu, Călăraşi, Cernavodă, Comăneşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Deva, Fălticeni, Galaţi, Giurgiu, Gura Humorului, Iaşi, Mangalia, Mioveni, Mizil, Moineşti, Oradea, Piatra Neamţ, Reşiţa, Seini, Sibiu, Slatina, Suceava, Târgovişte, Târgu Jiu, Târgu Mureş, Târgu Neamţ, Târnăveni, Timişoara, Tîrgu Bujor şi Tulcea.
    “Oraşele din listă însumează, conform ultimului recensământ, o populaţie de 5.631.788, iar faptul că peste un sfert din populaţia României trăieşte într-un oraş ce deja păşeşte în epoca Smart City ne bucură. Pe de altă parte, vedem şi potenţialul uriaş al acestor soluţii, dacă luăm în calcul atât populaţia totală, cât şi populaţia urbană rămasă neacoperită, ori locuitorii din oraşele cu proiecte Smart City ce încă nu se află în raza imediată a acestor beneficii”, spune Bărbuţ.

    Proiectele Smart City identificate au fost segmentate în şase categorii – Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living şi Smart Governance, clasificate în concordanţă cu raportările recente ale Uniunii Europene.
    Vegacomp Consulting a realizat, în funcţie de categoria sau categoriile bifate de către fiecare proiect în parte, un clasament naţional al verticalelor. Lideră este categoria Smart Governance, acoperită de 49 de proiecte, urmată îndeaproape, pe poziţia secundă, de Smart Living, cu 48 de proiecte. Locul al treilea este împărţit, la egalitate, de Smart Economy şi de Smart Mobility, fiecare cu 46 de proiecte în plan, în curs de implementare sau deja livrate. La distanţă urmează Smart Environment, cu 19 proiecte, şi Smart People, cu 13 iniţiative.

    Solutiile Smart City identificate şi în România şi, în acelaşi timp, scalabile la nivel mondial includ: iluminatul stradal, smart parking, monitorizarea video si furnizarea de servicii publice de WiFi, urmate, pe termen mediu, de sisteme de management al traficului, management al deşeurilor şi diferiti senzori, cum ar fi cei de mediu, folosiţi pentru monitorizarea calitatii aerului.

    Printre oraşele care îmbrăţişează soluţiile Smart City atât într-un mod inovator, cât şi acoperitor la nivelul locuitorilor, putem menţiona: Seini, singurul oraş independent energetic din România, Târgu Neamţ, care a amplasat pe întreaga sa suprafaţă iluminatul public cu LED, dar şi Gura Humorului, cu acoperire integrală cu servicii publice WiFi.

  • Branduri româneşti învinse de timp. „Ar fi putut concura cu nume internaţionale de profil“

    De ce au pierdut brandurile româneşti lupta cu mărcile internaţionale în timp ce alte nume cu vechime au reuşit să se recalibreze şi să rămână în joc?

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Incendiul izbucnit la sonda de gaz din Satu Mare rămâne nestins după aproape 60 de ore

    Echipa de specialişti ai IGSU, condusă de inspectorul general, împreună cu autorităţile locale şi experţi ai unor companii de profil din Canada, a mers la sonda de gaze din Moftinu, judeţul Satu Mare, unde are loc incendiul, ca să găsească soluţii tehnice pentru stingerea focului.

    “Acţiunile de stingere a incendiului produs la sondă trebuie precedate, în mod obligatoriu, de măsuri tehnice speciale pentru captarea fluxului de gaze care să reducă presiunea la capătul sondei”, detaliază IGSU, precizând că “stingerea imediată a incendiului creează riscul producerii unor acumulări de gaze care să conducă la o explozie”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procurori şi judecători, explicaţii pe Facebook privind consecinţele modificării codurilor penale

    Cei mai mulţi dintre magistraţii care au postat astfel de mesaje şi-au schimbat fotografia de profil, punând una care reprezintă justiţia înghenunchiată şi înjunghiată.

    Printre primii care au postat mesaje pentru cetăţeni a fost Alexandra Lăncrănjan, procurorul care îl anchetează pe preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania IT Datagroup închiriază 1.200 de metri pătraţi în Vox Technology Park Timisoara

    Vox Technology Park va dispune de facilităţi unice, precum posibilitatea identificării biometrice printr-o aplicaţie care va genera o cheie de acces de tip QR code în urma recunoaşterii faciale sau a amprentei, dar şi avantaje competitive pentru viitorii angajaţi, ca spaţii şi duşuri pentru biciclişti, food court şi sală de fitness, spaţii comerciale şi de servicii. Proiectul oferă de asemenea spaţii de până la 3.500 de metri pătraţi pe etaj, cea mai mare suprafaţă disponibilă în acest moment în oraş.

    Anul viitor va fi finalizată şi o parcare supraterană cu 400 de locuri în imediata vecinătate a proiectului, în urma unei investiţii de 2,5 milioane de euro.  Acestea se vor adăuga celor 280 de locuri de parcare deja disponibile în cadrul Vox Technology Park, parcarea proiectului urmând să dispună şi de mai multe staţii pentru încărcarea maşinilor electrice şi spaţii pentru biciclete. După finalizarea noii parcări, Vox Technology Park va oferi una dintre cele mai pune proporţii între suprafaţa închiriabilă şi locurile de parcare disponibile, raportul rezultat fiind de un loc de parcare la fiecare 38 de metri pătraţi închiriabili.

    Werk Property Group, dezvoltatorul proiectului, face parte din grupul de companii Werk, care a dezvoltat în ultimii ani în Timişoara peste 800 de apartamente şi zeci de mii de metri pătraţi de hale industriale, spaţii hoteliere şi de birouri. Omul de afaceri Virgil Tornoreanu deţine şi compania producătoare de software Vox FileMaker Solutions, care realizează programe şi aplicaţii pentru companii internaţionale şi diferite instituţii publice şi bancare din vestul Europei, fiind şi resellerul şi service-ul autorizat Apple Vox Store în România.

  • Tânărul care dezvăluie „secretele” tuturor angajatorilor din România: „Lucrez la această bancă de peste un an. Salariile sunt mici, iar măririle salariale, foarte mici”

    Citatul este, de fapt, unul dintre comentariile postate pe secţiunea de forum a platformei undelucram.ro. Aceasta găzduieşte deopotrivă contribuţii ale utilizatorilor în care ei descriu propriile experienţe legate de lucrul în companii din România – de la atmosfera de la locul de muncă, managementul companiei, detalii despre procesul de recrutare, până la nivelul de salarizare, pachetele de beneficii etc. De asemenea, aici se află şi profiluri ale companiilor angajatoare, împărţite în mai multe secţiunii; în secţiunea de evaluări, de pildă, utilizatorii pot acorda între 1 şi 5 stele unei companii în funcţie de anumite criterii – management, atmosferă.

    O companie din IT,  evaluată cu cinci stele, avea ca puncte pro: mediul de lucru, echipa, flexibilitatea şi contra: pachetul de beneficii, biroul, locaţia. Profilul companiei respective includea chiar şi sfaturile pentru conducere: ”Mai multă transparenţă“. În afara acestor secţiuni, platforma găzduieşte în prezent şi anunţuri de joburi, printr-un parteneriat cu site-ul de anunţuri de joburi Hipo.ro. ”Vrem să fie o platformă all in one, astfel încât un candidat care foloseşte site-ul să găsească aici aproximativ tot ce are nevoie despre compania care îl interesează astfel încât să poată lua o decizie referitoare la angajarea sa“, spune Costin Tudor, tânărul de 35 ani care, în paralel cu munca de angajat într-o companie IT, a lansat undelucram.ro.

    Recent, start-up-ul a primit o finanţare de 100.000 de euro de la alţi trei investitori în start-up-uri, care au devenit şi asociaţii lui Tudor. ”Este vorba despre o investiţie progresivă. |n primul an de activitate, vom investi peste 100.000 de euro, urmând ca după primul an să mai existe o investiţie“, spune antreprenorul, care este discret în ceea ce priveşte numele noilor săi asociaţi. În prezent, numărul utilizatorilor platformei a ajuns la peste 7.000 zilnic, dar cifrele sunt în creştere. ”Estimez că vom trece de pragul 15.000 pe zi anul acesta, o ţintă personală ar fi să depăşim pragul de 30.000 de utilizatori în 2018.“

    Platforma există din septembrie 2011, iar Costin Tudor povesteşte că ideea i-a venit din dorinţa de a avea un proiect propriu, pe care să îl coordoneze în afara orelor de la birou. El a absolvit în 2005 studiile Facultăţii de Inginerie Economică în limba germană, pe care le-a completat în 2007 cu un MBA de Antreprenoriat şi Inovaţie la ASE, tot în limba germană. După absolvire, s-a angajat într-o companie din domeniul IT, unde lucrează şi acum, în paralel cu activitatea de antreprenor. ”Ideea dezvoltării acestei platforme a venit mai mult dintr-un spirit antreprenorial; mi-am dorit dintotdeauna să am ceva al meu şi, mai mult decât ceva al meu – ceva nou, ceva altfel.“ Spune că a aşezat pe hârtie mai multe idei, care au sfârşit în cele din urmă în sertar; apoi, fiindcă la locul său de muncă a avut o legătură tangenţială cu recrutarea şi alegerea candiaţilor, a descoperit o nevoie reală a acestora de a avea angajatori mai transparenţi.

    La vremea respectivă, la interviurile de angajare erau populare întrebări precum ”unde te vezi peste cinci ani?“ sau ”ce ştii despre compania noastră“, iar Costin Tudor considera că la momentul interviului deja aceste informaţii trebuia să fie clare pentru candidat, iar acesta să le fi obţinut din surse credibile. Chiar dacă la momentul acela exista o platformă similară în România, care urmărea să adreseze această nevoie şi pe care el o urmărea deopotrivă ca angajator, dar şi candidat, a observat nevoia unor îmbunătăţiri. ”Platforma se baza pe o structură de forum în care toţi utilizatorii puteau să spună orice, legat de subiect sau nu, fără moderare, astfel că discuţiile nu erau la nivelul necesar de profesionalism; totodată, era loc de îmbunătăţiri şi în ceea ce priveşte designul.“

    A cercetat mai mult această nişă şi astfel i-a venit ideea să o atace. Spune că, deşi a durat mult să explice programatorului ce îşi doreşte să realizeze, a durat aproximativ o lună până să lanseze proiectul. De atunci, investiţia a fost direcţionată în costul programării – şi o aproximează în linii mari la aproximativ 50.000 de euro. Nu a renunţat la locul de muncă din cadrul companiei IT, unde a lucrat tot timpul în paralel. ”O zi are, la urma urmei, 24 de ore şi, având în vedere că operaţional nu sunt implicat efectiv, nu îmi trebuie foarte mult timp să trasez nişte direcţii – de business, cum trebuie să ne poziţionăm în piaţă etc“. De altfel, spune că până nu demult nu privea platforma ca pe o afacere, ci pur şi simplu ca pe un proiect personal, în afara orelor de serviciu. Numărul utilizatorilor a crescut însă constant, în mod organic, atât în ceea ce îi priveşte pe candidaţi, cât şi pe angajatori; mai mult decât atât, ei au început să se implice direct în discuţiile cu angajaţii, prin cererea de plasare a unor elemente de branding, poze de birouri, astfel că Tudor a sesizat şi oportunitatea dezvoltării businessului.

    El a observat că platforma este cel mai des folosită de candidaţi cu studii superioare sau care sunt pe cale să finalizeze studiile superioare – level entry, middle entry, specialişti sau experimentaţi. |n ceea ce priveşte companiile, au început să câştige teren profilurile personalizate ale companiilor, diferite de cele standard – spre exemplu cele care includ în profilul lor poze sau elemente video, cum sunt cele cu birouri. Cerinţele utilizatorilor depind de nivelul de carieră în care se află: pentru level entry contează mai puţin salariul şi primează dorinţa de a-şi găsi un job. ”Salariul este un subiect fierbinte, dar nu aş putea spune că este chiar pe primul loc, depinde foarte mult de profilul utilizatorului. Pentru ei contează foarte mult cum este văzut managementul respectivei companii sau cum sunt colegii, care sunt şansele de dezvoltare în compania respectivă, flexibilitatea managementului.“ |n ceea ce priveşte secţiunea de evaluări, aici argumentele pro şi contra sunt puse în balanţă. ”Evaluările făcute de utilizatori sunt în balanţă, argumentele pro şi contra sunt echilibrate – dacă sunt comentarii doar pro sau contra, sunt mai puţin luate în considerare, fiind considerate extreme.“