In opinia sa, exista una din trei sanse ca acesti factori sa se
combine si sa afecteze cresterea economica, din 2013, a afirmat
Roubini intr-un interviu acordat la Singapore, transmite Bloomberg.
Alte posibile urmari pot fi o crestere economica “anemica dar in
regula”, sau un scenariu optimist, in care expansiunea sa se
imbunatateasca. “Exista deja elemente de fragilitate. Toata lumea
avertizeaza ca datoriile publice si private sunt prea mari.
Problemele s-ar putea acutiza cel tarziu in 2013”, a spus Roubini,
profesor la Universitatea din New York. Economia mondiala este pusa
in pericol de somajul mare din SUA, cresterea preturilor petrolului
si alimentelor, majorarea dobanzilor in Asia si problemele
comerciale aparute dupa cutremurul din Japonia. De la inceputul
lunii mai, valoarea actiunilor la nivel mondial a scazut cu peste
3.300 miliarde de dolari, iar Roubini crede ca pietele financiare
ar putea, de la jumatatea anului viitor, sa se ingrijoreze in
privinta unei convergente a riscurilor, in 2013.
Tag: PREVIZIUNI
-
Roubini: Economia mondiala ar putea fi amenintata de “o furtuna perfecta”
-
Boc: Numarul contractelor de munca incheiate confirma afirmatiile privind iesirea din recesiune
Potrivit lui Emil Boc, in intervalul 1 mai – 1 iunie, in Romania
s-au inregistrat 353.339 de noi contracte de munca, ponderea
covarsitoare avand-o contractele pe durata nedeterminata (68%). Din
numarul total de contracte noi, 239.247 au fost incheiate pe
perioada nedeterminata si 114.092 pe perioada determinata. In acest
context, contractele pe perioada nedeterminata raman regula
fundamdantala in Romania, a apreciat premierul. “Asta inseamna ca
cei care au contracte de munca nu mai depind de asistenta sociala a
statului . Se fac economii la bugetul de stat. Tot atatea persoane
cu noi contracte au asigurari la salarii, la pensie”, a spus Boc.
Astfel, in Romania, in prezent sunt 6.315.381 de contracte active,
cel mai mare numar inregistrat din 2008, de cand exista Registrul
electronic de evidenta a salariatilor. -
CE estimeaza o crestere a PIB de 3,7% pentru Romania in 2012
Pentru acest an, CE estimeaza o crestere a PIB de 1,5%, aceeasi
cu cea prognozata de Guvern si de FMI. “Consumul populatiei isi va
reveni ca urmare a unor cresteri salariale mai rapide”, noteaza CE
in prognoza economica de primavara a Uniunii Europene. Comisia
anticipa in raportul precedent, din toamna anului trecut, o
crestere a PIB de 3,8% pentru 2012. Cresterile de productivitate
din ultimii ani in sectorul privat, doar partial atribuibile
reducerii numarului de angajati, ar putea sa conduca la salarii mai
mari si, odata cu avansul cererii de consum, la noi oportunitati de
angajare. -
Adevarat a-nviat? Cat din relansarea economica e mit si cat e realitate?
Har Domnului, o multime de vesti bune au sosit in ultima vreme.
Romania a terminat anul trecut in top trei in UE-27 ca pondere a
investitiilor in PIB (22,7%), productia industriala a crescut in
februarie cu 12,7% fata de aceeasi luna din 2010, exporturile din
ianuarie au depasit pentru prima data in ultimii zece ani
importurile si s-au marit cu aproape 50% fata de inceputul anului
trecut, deficitul de cont curent s-a redus cu 86%, piata auto a
crescut aproape 8% in primele doua luni si pana si cifra de afaceri
din comert s-a urnit un pic in februarie in raport cu ianuarie,
desi deocamdata doar cu 1,1%.Capra vecinului nici ea nu sta degeaba: ultimele stiri ne spun
ca medicii unguri au cele mai mici salarii din Europa si ca “nu e
de mirare ca pleaca pe capete din tara”, conform Federatiei
Europene a Medicilor Salariati, ca o cincime dintre
municipalitatile bulgaresti nu mai au bani sa-si plateasca
datoriile si nu mai au nici acces la credite noi ori ca un
important om de afaceri din Estonia se plange ca tara a devenit o
colonie a companiilor suedeze, care folosesc forta de munca ieftina
si scot profiturile din tara. Toate aceste tari au insa deja ceea
ce noi inca nu avem: confirmarea ca economia si-a revenit dupa
perioada de recesiune. Sau o avem si noi?
ZERO VIRGULA CEVA
Dupa cresterea de doar 0,1% in ultimele trei luni din 2010 fata
de al treilea trimestru, “cel mai probabil am avut si in trimestrul
I 2011 o crestere economica trimestriala usor pozitiva”, estimeaza
Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. “Dar cred ca
proclamarea iesirii din recesiune pe baza celor doua trimestre de
crestere economica inca firava si alimentarea asteptarilor ca acest
lucru ne va permite sa revenim la salariile initiale din sectorul
bugetar, sa crestem pensiile si sa reducem si taxele, asa cum se
speculeaza in acest moment, poate fi extrem de periculoasa”, adauga
imediat Dumitru. Pe o crestere “cel mai probabil modesta” –
0,1-0,5% – mizeaza si Georgiana Constantinescu, analist al Credit
Europe Bank. “Cred ca exista sanse reale sa fi iesit din recesiune
in primul trimestru. Oricum insa, va fi doar o iesire tehnica.
Practic, mai sunt necesari circa 2-3 ani buni pentru a ne recupera
la modul functional”, considera Florian Libocor, economistul-sef de
la BRD-SocGen.Ce inseamna aceste surdine si avertismente? Pe de o parte, ele
exprima disproportia dintre industrie si exporturi – motoarele care
au impiedicat de aproape un an si jumatate economia sa cada si mai
mult – si ceilalti parametri ce definesc redresarea dupa recesiune,
dincolo de variatia simpla a cifrei PIB: ocuparea fortei de munca
(somajul si-a urmat si in martie cresterea, ajungand la 8,36% din
forta de munca), veniturile reale ale populatiei (salariul mediu
net a fost de 1.414 lei in februarie, in scadere cu 10 lei fata de
ianuarie, in timp ce inflatia anuala a ajuns in februarie la 7,6%
si in martie la 8,01%, nivelul cel mai inalt din UE) si consumul,
in continuare in scadere raportat la anul trecut.
O definitie mai complexa a recesiunii si nu cea cu doua
trimestre consecutive de crestere a PIB este cea folosita de Biroul
National de Cercetare Economica (NBER) din SUA, arata Ionut
Dumitru. Conform NBER, recesiunea reprezinta “un declin
semnificativ al activitatii economice la nivel national, care
dureaza mai mult de cateva luni si este vizibil prin scaderea PIB,
a veniturilor reale ale populatiei, a numarului de angajati, a
productiei industriale si a vanzarilor”. Dupa acest criteriu, “au
fost si tari care nu au avut doua scaderi consecutive ale PIB
trimestrial, dar au fost totusi in recesiune”.Pe de alta parte este vorba de prudenta specifica a analistilor
fata de efectele previzibile ale oricarui anunt pozitiv: inca de la
primele declaratii ale premierului Emil Boc ca am incheiat anul
2010 pe plus si ca la 31 martie se termina “tehnic” recesiunea au
inceput sa apara din mediul de afaceri si cel politic apeluri sau
initiative legislative in sensul reducerii TVA, a cotei unice sau a
CAS, cu ideea ca trebuie luate masuri de stimulare a economiei si
ca ele vor produce automat suficiente venituri la buget incat sa nu
afecteze tinta de deficit bugetar convenita cu FMI. Guvernul s-a
angajat sa reduca anul acesta deficitul la 4,4% din PIB – ceea ce
nu e putin, daca ne uitam ca anul trecut s-a incheiat cu un deficit
de 6,5%, iar daca se adauga la raportare si arieratele, asa cum va
trebui sa faca Romania din acest an, atunci cifra reala ar fi in
jur de 8% sau mai mult.
Tot Ionut Dumitru, care este si presedintele Consiliului Fiscal,
aprecia recent ca, atata vreme cat economia abia s-a stabilizat, o
reducere a CAS ca masura de stimulare nu se poate face decat daca
PIB ar creste in acest an peste estimarea oficiala de 1,5% a FMI,
insusita de Guvern. Altminteri, orice scadere de taxe ar trebui
automat compensata printr-o majorare in alta parte ori printr-o
alta sursa de venituri pe masura la buget, ca sa nu se
contabilizeze la capitolul riscuri. -
Boc: Evolutia economiei in primele doua luni ne face sa privim optimist la iesirea din recesiune
El a amintit ca veniturile bugetare au crescut in primele doua
luni cu 9,8% comparativ cu perioada similara a anului trecut, iar
investitiile straine directe au atins un plafon de 267 milioane
euro, fata de 140 milioane euro in lunile ianuarie si februarie
2010. “Putem privi cu optimism la iesirea tehnica din recesiune la
sfarsitul primului trimestru, ca un prim pas spre cresterea
economica”, a spus Boc. Presedintele Consiliului Fiscal, Ionut
Dumitru, a declarat, saptamana trecuta, ca Romania nu a iesit inca
din recesiune, iar tendinta pozitiva din ultimul trimestru al
anului trecut trebuie sa fie confirmata de datele ulteriore,
nefiind sigur daca revenirea economica a inceput. -
Cat va fi cursul leului peste sase luni
Spunea guvernatorul BNR ca prin 2009 cei de la o agentie de
rating comentau ca le vine greu sa coteze o tara ca Romania, care
nu remarca nimic din ce se intampla in jurul ei in lume, din moment
ce in Parlament se majoreaza salarii cu 50% in plin asalt al
crizei. Optimismul ciudat de atunci al autoritatilor s-a perpetuat
in alte forme si ulterior, cand au declarat periodic ca iesim din
criza, ca am iesit deja din criza, ca tot ce-a fost mai greu a
trecut, dar fara ca economia sa fi izbutit sa depaseasca
recesiunea. Previziuni asemanatoare au avut si economistii romani
si straini, inclusiv cei de la FMI, fara a se fi implinit. Toate
acestea au nutrit un climat de neincredere greu de scuturat: stim
cu totii cum arata forumurile publicatiilor online cand apar
articole cu previziuni despre mersul economiei.In schimb, au capatat credit tocmai prezicerile catastrofice ori
teoriile despre iesirea din criza pe seama unui curs de 6 lei, a
unei inflatii de 20% sau a legarii monedei nationale la dolar.
Realitatea e insa mult mai putin spectaculoasa. Romania n-a intrat
in incapacitate de plata “ca Grecia”, leul nu s-a prabusit, ba
chiar din a doua parte a lui 2009 si-a gasit locul intr-un interval
de curs neobisnuit de stabil, cu care s-a obisnuit treptat toata
lumea, inclusiv exportatorii, care spun acum ca i-a ajutat sa iasa
din recesiune inaintea restului economiei.
In ce ne priveste, am ajuns la al cincilea an cand, la fiecare
sase luni, incercam sa obtinem de la analistii bancilor previziuni
despre cat va fi cursul peste jumatate de an – in cazul de fata,
cat va fi cursul la 30 iunie. Iar rezultatele seamana foarte bine
cu cele de vara trecuta formulate pentru 30 decembrie: atunci,
intre 4,1 si 4,35 leu/euro, acum intre 4,05 si 4,3 euro. In
ianuarie trecut, cand au facut estimari pentru sfarsitul lui iunie,
bancile s-au inselat inevitabil din cauza episodului de depreciere
rapida din vara, ocazionat de tensiunile din jurul taierii
pensiilor transformate rapid in majorare de TVA la 1 iulie.
Ulterior insa, astfel de episoade nervoase n-au mai avut loc in
viata leului. La sfarsitul lui noiembrie, leul a trecut de mai
multe ori de nivelul de 4,3 din cauza situatiei incordate din zona
euro (PIIGS) si din Ungaria, dar asta a fost tot. Doua banci dintre
cele ce au raspuns solicitarii BUSINESS Magazin vara trecuta s-au
apropiat cu estimarea de cursul real la care s-a incheiat luna
decembrie – 4,2848 lei/euro (Carpatica – 4,30), respectiv 3,2045
lei/dolar (Volksbank – 3,23). Or, ne amintim ca au fost perioade,
in alti ani, cand nicio previziune n-a putut nici sa aproximeze
cursul, si nu din cauza unei slabe capacitati de predictie din
partea bancilor, ci pentru ca volatilitatea cursului era pe atunci
ridicata – un fenomen de care acum am uitat si sa ne mai temem.
“Regimul de flotare controlata a cursului de schimb si rezervele
valutare mari ce acopera aproape noua luni de importuri furnizeaza
BNR instrumentele necesare pentru a contracara volatilitatea”,
afirma Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. Evolutia leului in
raport cu euro, apreciaza el, va fi determinata anul acesta in
primul rand de modul concret de aplicare a reformelor publice in
Romania si mai ales de perceptia investitorilor cu privire la
acestea. Daca sunt indeplinite tintele convenite cu FMI si UE, se
incheie un nou acord cu FMI si mediul extern ramane relativ
favorabil, atunci “vom avea stabilitate a leului in coridorul
4,1-4,3, iar media cursului de schimb fata de euro in 2011 ar putea
fi sub 4,2”.
Economistul-sef al BCR face parte din tabara, numeroasa in
randul bancherilor, a celor care apreciau inca din vara trecuta ca
ar fi necesar un nou acord cu FMI, chiar daca el nu va implica sume
de bani atrase, ci doar ghidajul specific al Fondului in materie de
politici economice, de natura sa impiedice recaderile in populism
pe care Romania le risca odata cu apropierea alegerilor din 2012.
Acum, cand incheierea urmatorului acord cu FMI e aproape un fapt
implinit, sunt in discutie si sume de bani, insa ele nu vor fi
folosite decat in cazuri de criza regionala majora, cu impact
asupra valutelor din zona. “Nu cred ca vom apela la linia de
credit, pentru ca nu o sa fie nevoie”, afirma Florin
Constantinescu, arbitrajist la Banca Carpatica. -
Fuziuni si achizitii in 2011 – “Mai rau ca anul trecut nu se poate”
de Ioana David
Scaderile dramatice din ultimii ani au dus piata de fuziuni si
achizitii inapoi in 2002-2003, iar toata lumea asteapta acum ca
lucrurile sa-si revina. Opinia este sustinuta de ultimele
tranzactii anuntate anul trecut. Fondul sud-african de investitii
New Europe Property Investments (NEPI) a preluat proiectul de
birouri Floreasca Business Park din nordul Capitalei pentru 100
milioane de euro; Teba Industries, un grup olandez cu activitati in
industria textila, a vandut o fabrica pe care o avea la Brad
(Hunedoara) pentru 3 milioane de euro, in timp ce compania poloneza
ABC Data a cumparat pachetul majoritar de 51% in cadrul
distribuitorului de produse IT Scop Computers intr-o tranzactie cu
o valoare initiala de 5 milioane de euro si lista poate continua.
Tonul tranzactiilor a fost dat in octombrie, cand intr-o singura zi
au devenit publice trei contracte.“Ultimele luni au marcat o usoara crestere in contextul unei
scaderi a pietei de M&A in 2010. Consideram ca tendinta se va
mentine crescatoare, cu o intensificare in a doua jumatate a anului
2011”, spune Radu Stoicoviciu, partener tranzactii la PWC Romania.
Firma de consultanta a fost implicata, de partea vanzatorilor, in
preluarea brandului Napolact si a distributiei acestor produse de
catre Unilever de la Friesland Campina.
Preluarea Floreasca Business Park poate marca si revenirea
apetitului in segmentul imobiliar. “Numarul tranzactiilor va creste
substantial in cursul anului 2011 atat in ceea ce priveste
tranzactiile cu companii, cat si tranzactiile care au la baza
active imobiliare”, a spus Dragos Rosca, CEO al fondului de
investitii Gemisa Investments. |n ceea ce priveste valoarea
tranzactiilor, cresterea va fi moderata, deoarece vor exista foarte
putine cu valori mai mari de 50 de milioane de euro, adica genul de
tranzactii care produc modificari importante ale mediilor valorilor
de tranzactionare, apreciaza Rosca.Din portofoliul Gemisa fac parte firme precum OptiBlu
(distributie de produse cu profil oftalmologic), Miniblu (lant de
magazine cu produse pentru bebelusi), Oxigen Plus (servicii de
asistenta respiratorie la domiciliu), Fleet Management Services
(management auto) si BIA Human Resource Management Services
(management de resurse umane).Sfarsitul de an a fost un moment cu atat mai prielnic cu cat
partile implicate intr-o tranzactie sunt in general reticente
atunci cand vine vorba de a prelungi negocierile peste an, pentru
ca automat bugetele se modifica.“Cred ca tranzactiile care s-au facut in ultimele luni din 2010
au legatura cu faptul ca se inchide anul si mai putin cu
optimismul. Cumparatorii opereaza cu niste bugete. Este logic ca
tranzactiile incepute de ceva timp sa se inchida inainte de finalul
anului”, este de parere Ioana Filipescu, managing director al
Raiffeisen Investment Romania, care este cea mai pesimista dintre
toti consultantii. Ea crede ca abia peste doi ani se poate vorbi de
o redresare a pietei de fuziuni si achizitii, pe masura ce ratingul
de tara se imbunatateste.“Apetitul investitional nu revine brusc. Daca se schimba putin
modelul de crestere economica, nu inseamna ca investitorii vor
navali aici. Tranzactiile tip fuziuni si achizitii tind sa dureze
din ce in ce mai mult, astfel ca nu ne putem astepta la minuni anul
viitor in piata”, afirma ea. -
De unde va veni cresterea economica la anul
Estimarea apartine analistilor BCR, cea mai mare banca
comerciala din Romania, care si-au detaliat intr-un nou raport
previziunile, formulate deja din octombrie, privind o scadere a
economiei cu 2,1% anul acesta, urmata de o crestere de 1,2% la anul
si de 2,3% in 2011.O crestere a industriei cu circa 3-4%, un an agricol bun (in
conditiile in care in Romania de obicei alterneaza anii agricoli
buni cu cei slabi, 2010 fiind un an slab, din cauza inundatiilor)
si un consum al gospodariilor “usor peste zero”, cu perspectiva de
relansare in special in a doua jumatate a lui 2011, vor putea fi
factorii cresterii economice de la anul, apreciaza Lucian Anghel,
economistul-sef al BCR.“Avem nevoie ca de aer de o crestere economica, oricat de mica,
intrucat ea atrage investitiile straine, care sunt prociclice:
investitorii pleaca atunci cand economia scade si revin abia dupa
ce ea a reintrat pe crestere”, spune Anghel.Cererea externa, care a sustinut anul acesta o crestere reala a
exporturilor de 20%, este asteptata sa se tempereze la anul, “odată
ce volumul exporturilor se apropie de potential”. In schimb,
cererea interna ar putea sa se consolideze ca motor de crestere,
tinand cont ca anul acesta, unele ramuri industriale (metalurgia si
industria de autovehicule, care au impreuna 15% din totalul
productiei industriale) au avut rezultate pozitive si pentru ca au
fost sustinute de cererea interna.Constructiile nu vor iesi nici la anul din teritoriul negativ,
avand in vedere sentimentul negativ al investitorilor, in timp ce
comertul cu amanuntul ar putea avea “in cel mai bun caz” o crestere
marginala.Lucian Anghel apreciaza ca singura situatie in care am avea un al
treilea an de recesiune ar fi o marire a fiscalitatii in 2011, insa
riscul unui astfel de scenariu este minim. In privinta unei
reduceri a fiscalitatii, in special a celei pe munca (CAS),
economistul-sef al BCR considera ca sansele acesteia in 2011 depind
direct de felul cum va fi administrat deficitul bugetar. “Deficitul
poate fi scazut oricat de mult – chiar sub tinta de 6,8%, ceea ce
in esenta ar fi o surpriza placuta, un semn bun in ochii
investitorilor, anume ca Romania manifesta seriozitate in domeniul
fiscal. Problema este insa ca in ultimii ani, deficitul a fost
redus pe baza de taieri de cheltuieli de capital, deci de
investitii – or, nu de asa ceva are nevoie Romania.”
Asa cum se prezinta pana acum, consolidarea fiscala merge bine
insa, avand in vedere ca la venituri bugetare de 100 de lei,
cheltuielile s-au redus in premiera de la 123 la 117 lei, cele de
personal de la 31 la 27 de lei, iar cele sociale de la 45 la 42 de
lei dupa primele zece luni ale anului. Cheltuielile de capital
raman insa tot cu o pondere mica, respectiv 9 lei raportat la
aceiasi 100 de lei venituri incasate. “Statul are deci o marja
destul de mica pentru investitii, ceea ce face necesara o
ierarhizare a prioritatilor nationale – infrastructura, energie,
agricultura, bugetate multianual si in asa fel incat orice s-ar
intampla, nimeni sa nu taie din acele bugete”, afirma Anghel.In privinta evolutiei din 2010, Lucian Anghel estimeaza ca fara
masurile de austeritate (majorarea TVA si taierile de salarii)
probabil am fi avut o crestere economica “usor in zona negativa,
aproape de zero”, in schimb am fi ajuns la un deficit bugetar de
8-10% (fata de tinta din acest an de 6,8%%), ceea ce ar fi fost
“enorm” si aproape imposibil de finantat, intrucat o astfel de
cifra “ar fi afectat dramatic credibilitatea tarii”. In schimb,
Anghel apreciaza ca fara programul Prima Casa, economia ar fi
scazut anul acesta mai mult, cu circa 2,2-2,3%.Calculele analistilor BCR indica un PIB potential de peste 2% din
2011, respectiv spre 3-3,5% pe termen mediu si lung, fata de un
potential de 5-6% inainte de 2008. “Daca economia ar creste cu 2%,
n-ar fi o surpriza. Cand economia Romaniei scade, scaderea este mai
rapida decat in zona euro, insa atunci cand creste, rata de
crestere poate fi superioara si se poate mentine astfel pe termen
mediu”, spune Anghel, referindu-se la orizontul de prognoza
incepand din 2012.
Pentru anii de dupa 2011, raportul BCR prevede asadar o crestere
posibil superioara celei din zona euro, insa pe baze mult mai
sustenabile decat in perioada dinainte de criza, cu o crestere
moderata a consumului si un echilibru mai bun intre cererea interna
si cea externa: “Este foarte posibil ca în viitor creditele
ipotecare si creditele pentru investitii ale companiilor să joace
un rol tot mai important în detrimentul creditelor de consum. O
lichiditate amplă si un apetit pentru risc in crestere pe plan
mondial pot determina investitorii să pună din nou România pe
hartă, datorită profiturilor superioare ce se pot obtine aici în
comparatie cu pietele dezvoltate. Stabilitatea si predictibilitatea
mediului de afaceri sunt factori cheie ai acestei ecuatii”. -
UniCredit: Abia in 2012, Romania va ajunge sa depaseasca PIB pe cap de locuitor dinainte de criza
Punctul cel mai de jos al acestui indicator a fost insa depasit,
daca tinem cont ca anul trecut, PIB pe cap de locuitor a fost de
5.393 euro, in timp ce anul acesta ar urma sa contabilizam 5.851
euro.In schimb, rata somajului nu va mai ajunge nici in 2012 la
nivelul din 2008 (4%), urmand sa se reduca foarte putin, de la 7,6%
anul acesta la 7,2% in 2011 si la 7% in 2012. Nici consumul privat
nu va mai atinge recordul de 8,4% din 2008, desi va intra pe plus
de la anul (2%) si se va dubla dupa inca un an, la 4,7%.
Investitiile straine directe nete vor creste progresiv, de la 3,6
miliarde de euro anul acesta la 5 in 2011 si la 7 in urmatorul an,
fara a atinge insa nivelul de 9 miliarde din 2008.UniCredit se asteapta si la o continuare a scaderii populatiei,
care de la 21,5 milioane de oameni va ajunge la 21,4 anul acesta,
21,3 la anul si 21,2 in 2012.Rozalia Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank, enumera ca
puncte tari ale Romaniei sustinerea semnificativa din partea FMI si
UE pentru balanta de plati, nivelul scazut al datoriei publice si
stabilitatea relativa a deficitului de cont curent. Punctele slabe
sunt insa deficitul bugetar mare, cu risc de iesire din grafic,
nivelul inalt al indatorarii private in valuta si deteriorarea
portofoliului de credite bancare.“Decuplarea economiei romanesti de la tendinta de redresare din
Europa de Est si din UE este legata de factori interni, in opinia
noastra. Romania se confrunta cu efectele daunatoare ale
politicilor fiscale prociclice din ultimii doi ani. Cererea interna
foarte slaba a fost afectata de restrictiile bugetare si de ratele
relativ inalte ale dobanzilor, asa incat n-a mai ramas loc de
relaxare a politicii monetare, avand in vedere ca s-au acumulat
presiuni inflationiste”, este opinia Rozaliei Pal. “Totusi, avand
in vedere efectul de baza – faptul ca s-a atins punctul cel mai de
jos al crizei, dupa doi ani de restrangere a economiei, sunt cativa
indicatori cu potential de crestere in 2011.”Factorii care vor influenta pozitiv cresterea in 2011 vor fi
exporturile si o reluare lenta a cresterii cererii interne de
consum. “Decuplarea economiei romanesti fata de tendintele din
restul Europei reprezinta insa un risc major pentru revenirea dupa
criza, avand in vedere ca, intr-o perioada cand investitorii sunt
foarte sensibili la dezechilibrele specifice din fiecare tara,
competitivitatea tarii ar putea fi afectata”, considera
economistul-sef al al UniCredit Tiriac Bank.RISC DE TENSIUNI SOCIALE
Deficitul bugetar, estimat la 7% din PIB la sfarsitul anului
curent, se va reduce destul de putin, la 5% in 2011 si la 4,5% in
2012, in timp ce deficitul de cont curent se va adanci de la 6,5%
in 2010 la 8,2% peste doi ani. Datoria externa bruta va creste usor
la anul, pentru a se reintoarce in 2012 aproape de nivelul estimat
pentru anul in curs, de 62,4% din PIB.“Bugetul pe 2011 se bazeaza pe premisa unor cheltuieli aproape
neschimbate pe ansamblu si a unor venituri mai mari cu 7%. Intentia
de a reduce si mai mult cheltuielile sociale si fondurile pentru
administratiile locale, in plina recesiune prelungita, s-ar putea
dovedi foarte ambitioasa si poate duce la escaladarea tensiunilor
sociale”, crede Rozalia Pal. In plus, adoptarea unor politici
macroeconomice si mai restrictive ar putea afecta redresarea
economiei si ar creste indirect riscul de ratare a tintelor
fiscale, daca economia nu va ajunge suficient de rapid la
crestere.Inflatia la sfarsitul anului ar urma sa se situeze la 8%, mai mare
decat in analizele precedente ale bancii, dar va cobori in 2011 la
4,2%. Dobanda BNR va putea scadea in continuare, de la 6,25% pe an
in 2010 la 5,5% in 2011 si 4,5% in 2012.Cursul de schimb se va aprecia in continuare, de la 4,30 lei/euro
la finele lui decembrie la 4,20 peste un an si la 4,05 peste doi
ani, intorcandu-se la nivelul de la sfarsitul lui 2008. -
Unde va ajunge cursul leului? Previziunile Deutsche Bank, Erste/BCR si Raiffeisen pentru 2011
“Va fi nevoie probabil de cativa ani pentru a recupera
pierderile de pe urma recesiunii, dar traiectoria de crestere
economica va fi mai echilibrata”, apreciaza analistii Deutsche
Bank. “Daca programul de ajustare fiscala continua, rezultatul va
fi impresionant – o ajustare de 2,5% a deficitului structural in
2011 ar fi mai mult decat dublu fata de orice alta economie
emergenta.”Leul va pierde probabil pana la 2,3% din
valoare fata de euro pana la sfarsitul anului viitor, din cauza
cererii globale mai slabe care va face ca exporturile romanesti sa
aiba nevoie de o stimulare a competitivitatii. Caroline Grady si
Marc Balston, analisti ai
Deutsche Bank din Londra, estimeaza un curs de 4,3 lei/euro
peste trei luni, fata de 4,3 in prezent, respectiv de 4,4 lei/euro
la sfarsitul anului viitor, notand ca BNR are un “apetit limitat
fata de aprecierea leului”, in contextul in care cresterea
economica in 2011 este asteptata sa fie relativ slaba.Deutsche Bank estimeaza o scadere a PIB de
1,9% in 2010, urmata de o crestere cu pana la 1,5% la anul, in
linie cu previziunile FMI. Inflatia ar urma sa scada la 7,6% pana
la sfarsitul anului, de la 7,9% in octombrie, si sa ajunga la 4,1%
la finele lui 2011.In privinta acordului cu FMI, incheierea la
primavara a unui acord preventiv nu va intampina probleme, fiindca
Romania n-are niciuna dintre problemele care ar impiedica o tara sa
obtina un astfel de acord, ca de pilda incapacitatea de a se
finanta de pe pietele private, urgenta unor reduceri masive de
deficite, o datorie publica supradimensionata sau un lant de
insolvente bancare.Erste Bank, proprietarul BCR, isi formuleaza
estimarea in termeni de curs mediu: dupa 4,24 lei/euro in 2009,
cursul mediu ar urma sa se situeze anul acesta la 4,21 lei/euro,
iar in 2011 sa ajunga la 4,14, in continuarea unei tendinte de
apreciere lina. Intr-un raport separat, analistii BCR estimeaza un
curs de 4,2 lei/euro la sfarsitul lui martie 2011, 4,15 lei/euro la
finele lui iunie si 4,1 la incheierea lui 2011.Fata de dolar, in schimb, leul ar urma sa mai
piarda din valoare, de la o medie de 3,24 lei/dolar in anul in curs
la 3,31 in 2011.Analistii grupului austriac considera ca
economia Romaniei va scadea cu -2,1% in acest an. Pentru 2011 se
asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar pentru 2012 la 2,3%, cu
mentiunea ca Romania nu va reveni la cresterea dinainte de criza
mai devreme de 2014. La anul, productia industriala va creste cu
4%, usor peste nivelul din acest an, iar deficitul de cont curent
va cobori la 6%, de la 6,2% in 2010.“Performanta slaba a economiei romanesti din
acest an este de atribuit masurilor severe de austeritate luate de
guvern in vara”, constata analistii. Daca acestea vor da roade insa
si va fi incheiat un nou acord cu FMI, de natura sa sustina
stabilitatea cursului, atunci si banca centrala ar putea continua
ciclul reducerilor dobanzii de politica monetara, intrerupt in vara
de cresterea TVA, ceea ce va contribui la redresarea economiei.In ce priveste previziunea Raiffeisen, aceasta
ramane neschimbata pentru finele anului curent, respectiv un curs
de 4,3 lei/euro si 3,07 lei/dolar. In martie 2011, cursul ar urma
sa ajunga la 4,4, in iunie la 4,3, iar in septembrie la 4,25
lei/euro. Fata de dolar, leul este asteptat sa ajunga la 3,07 la
sfarsitul lui decembrie 2010, la 3,26 in martie si 3,31 in
iunie.“Perceptia negativa regionala va fi
principalul factor care va influenta pe termen scurt evolutia
cursului. Marja de variatie a leului va fi mai stransa insa decat a
altor monede din regiune. In ce priveste evolutia economiei,
cererea ramane slaba si nu sunt motive sa asteptam o redresare
puternica, dar riscul de continuare a scaderii PIB s-a redus”,
noteaza analistii Raiffeisen Bank Romania.