BusinessMagazin

Tag: preluare

  • Una dintre cele mai mari companii din România anunţă un val de concedieri din cauza vânzărilor în scădere

    Anunţul vine la scurtă vreme după ce Electrolux a finalizat o investiţie la Satu Mare. Mai exact, grupul a investit în dezvoltarea producţiei deşi anunţă că nu are comenzi suficiente pentru a-şi păstra tot personalul.

    Grupul suedez Electrolux va disponibiliza o parte din personalul fabricii de aragazuri de la Satu Mare, conform unui anunţ făcut pe pagina proprie de Facebook de către Instituţia Prefectului Satu Mare.

    „SC Electrolux Romania SA a înştiinţat la sfârşitul anului trecut Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Satu Mare despre iniţierea procedurilor de concediere colectivă”, conform aceleiaşi surse.

    Potrivit anunţului, disponibilizările au loc în contextul în care cererea pentru electrocasnice a scăzut odată cu debutul războiului ruso-ucrainean. Mai exact, cele două ţări beligerante reprezentau pieţe importante pentru suedezii de la Electrolux, conform aceluiaşi anunţ.

    „Pentru a compensa aceasta discrepanţă dintre capacitatea de producţie a fabricii si volumul în scădere de comenzi, la iniţiativa angajatorului în perioada mai-decembrie 2022, societatea a solicitat măsuri de sprijin prevăzute de OUG nr.36/2022(somaj tehnic), acordate de către AJOFM Satu Mare. În urma înştiinţării privind disponibilizarea colectivă, AJOFM Satu Mare a contactat societatea şi, de comun acord, s-au organizat întâlniri cu salariaţii afectaţi de disponibilizarea colectivă.”

    Anunţul vine la scurtă vreme după ce Electrolux a finalizat o investiţie la Satu Mare. Grupul suedez, ce deţine o fabrică la Satu Mare, în nordul ţării, a inaugurat în toamna lui 2022 o nouă linite de producţie de plite în România. Astfel, capacitatea de producţie a uzinei locale a ajuns la 1,3 milioane de unităţi. Mai exact, grupul a investit în dezvoltarea producţiei deşi anunţă că nu are comenzi suficiente pentru a-şi păstra tot personalul.

    Unitatea de producţie din nordul ţării, care are o istorie de peste un secol, realiza înainte de a intra în portofoliul suedezilor aragazuri sub brandul Samus, iar după preluare Electrolux a renunţat la brandul local pentru a produce sub mărcile grupului. Mai mult, a „dat” aragazurile pe plite incorporabile.

    În 1997, anul preluării, fabrica număra circa 2.300 de angajaţi, faţă de puţin peste 900 în prezent.

    Numărul de salariaţi include atât producţia, cât şi zona de vânzări şi distribuţie. Cei mai mulţi sunt cei din fabrică. Grupul suedez Electrolux are pe piaţa locală atât operaţiuni de import şi distribuţie, cât şi de producţie, la Satu Mare. În fabrica locală sunt realizate plite ce apoi iau fie drumul exporturilor (în bună parte), fie rămân în România şi ajung în casele consumatorilor locali. Pe piaţa din România, suedezii au însă şi alte bunuri, aduse din celelalte fabrici ale grupului. Tot businessul este operat pe o singură entitate juridică ce a avut afaceri de 1,08 miliarde de lei în 2021, plus 29,5%.

    După cifra de afaceri şi după numărul de salariaţi, Electrolux este unul dintre cei mai importanţi producători de electrocasnice din România, activând într-o industrie în plină dezvoltare, unde sunt activi şi alţi jucători mari precum De’Longhi, Philips, Karcher sau Arcelik (proprietarul Arctic). Mai mult, sectorul continuă să se dezvolte puternic, atât prin investiţiile companiilor deja active aici – cum e şi cazul Electrolux cu noua linie de producţie -, cât şi prin noi nume care decid să dezvolte fabrici în România.

     

     

     

     

  • Mutare importantă: Gigantul energetic care ar putea prelua benzinăriile Lukoil din România

    Gigantul energetic anglo-olandez Shell ar putea reveni în retailul de combustibili din România prin preluarea lanţului de benzinării Lukoil, potrivit unor surse din piaţa energetică.
     
    Ruşii de la Lukoil caută să vândă businessul din România compus din lanţul de benzinării şi rafinăria de la Ploieşti, conform surselor citate, iar printre cei care ar fi interesaţi de benzinării ar fi Shell. 
     
    Lukoil are în România peste 300 de benzinării, având printre cele mai extinse reţele de pe piaţa locală. 
     
    În Rusia cei de la Lukoil au preluat businessul Shell după ce aceştia din urmă au decis alături de foarte multe alte business-uri occidentale să părăsească Rusia după începerea război…

  • Elon Musk nu mai este cel mai bogat om din lume. Un european îl depăşeşte şi pe el, şi pe Jeff Bezos

    Elon Musk, CEO-ul gigantului auto Tesla, a pierdut în mod oficial titlul de cea mai bogată persoană din lume. Locul său a fost preluat de Bernard Arnault, preşedintele şi directorul general al LVMH, cel mai mai puternic jucător la nivel global din industria luxului, scrie CNBC.

    Acţiunile Tesla au închis în scădere cu 6,3% la finalul şedinţei de tranzacţionare de luni şi şi-au înjumătăţit valoarea în 2022, în mare parte din cauza vânzărilor accelerate demarate după ce Musk a cumpărat Twitter pentru 44 de miliarde de dolari.

    Averea lui Elon Musk, bazată mai ales pe acţiunile Tesla, a explodat după ce preţul acestora a crescut incredibil în ultimii doi ani, cu până la 1.000%.

    Potrivit datelor furnizate de FactSet, Elon Musk deţine în prezent 14% din acţiunile Tesla, care totalizează un market cap de 530 de miliarde de dolari. De asemenea, CEO-ul controlează şi 40% din acţiunile Space X, ceea ce duce averea sa netă la 125 de miliarde de dolari.

    Spre deosebire de Tesla, acţiunile LVMH au scăzut în 2022 cu doar 1,5%. Bernard Arnault deţine peste 60% din LVMH, iar averea acestuia totalizează în prezent nu mai puţin de 186,2 miliarde de dolari.

     

  • Una dintre cele mai mari companii româneşti este preluată de stat. De astăzi devine acţionar majoritar, preluând 75% din acţiunile acesteia

    Statul, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, va prelua 75% din acţiunile companiei, devenind astfel acţionar majoritar al companiei.

    „Am fost înştiinţaţi de începerea acestei proceduri, până la preluarea oficială va fi un proces pe care va trebui să îl parcurgem, nu ştim exact când se va finaliza”, spun pentru ZF reprezentanţii Blue Air.

    Preluarea a 75% din acţiunile companiei era una dintre garanţiile pentru ajutorul de stat în valoare de 300 mil. lei pe care Blue Air l-a primit de la statul român.

    Din împrumutul de 300 mil. lei pe care Blue Air l-a primit de la EximBank cu garanţia statului, compania aeriană nu a plătit nici măcar o rată, statul fiind cel care şi-a asumat plata acestora încă din noiembrie 2021.

    În ordonanţa de urgenţă prin care este instituit cadrul legal pentru acordarea unor ajutoare de stat este prevăzut faptul că statul va prelua 75% din acţiunile companiei dacă aceasta nu va reuşi să îşi plătească datoria. Abia după un an în care statul a plătit creditul pe care tot el l-a acordat companiei, a preluat 75% din companie.

    Statul, prin Ministerul Transporturilor şi Ministerul de Finanţe, are încă de la acordarea schemei de ajutor doi reprezentanţi în consiliul de administraţie al Blue Air care ar fi trebuit să se asigure că operatorul aerian va fi capabil de rambursarea datoriei. Compania a ajuns în incapacitate de plată şi nu au existat niciun fel de măsuri prin care statul să se asigure că va primi banii daţi companiei.

    Blue Air este controlată în proporţie de 76,18% de compania Airline Invest, înfiinţată în 2019. În ambele companii, Cristian Rada este acţionar. În datele publice, Airline Invest apare cu un cod CAEN 6420 – Activităţi ale holdingurilor, iar afacerile companiei au fost de peste 9 mil. lei în 2021. Firma are pierderi de 900.000 de lei şi 4 angajaţi.​​

  • Cel mai bogat millennial iese la suprafaţă: Mark Mateschitz, în vârstă de 30 de ani, a preluat jumătate din imperiul Red Bull, după moartea tatălui lui

    Pe lângă faptul că deţine jumătate din cea mai mare companie de băuturi energizante din lume şi două echipe de curse de Formula 1, Mark Mateschitz mai deţine o distincţie: este cel mai bogat millennial din Europa.
     
    Austriacul în vârstă de 30 de ani, care a moştenit o participaţie de 49% din Red Bull GmbH în urma decesului tatălui său, Dietrich, valorează acum 15,7 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.
     
    Tânărul a moştenit averea după ce tatăl său, Dietrich Mateschitz, cofondatorul companiei de băuturi energizante Red Bull şi proprietarul echipei de curse de Formula 1 a mărcii, a murit la vârsta de 78 de ani.
     
    Antreprenorul austriac a transformat băutura energizantă într-una dintre cele mai cunoscute mărci din lume, cu celebrul slogan „Red Bull îţi dă aripi”.
     
    Mateschitz avea o avere netă de aproximativ 20 de miliarde de dolari, potrivit Forbes. El şi omul de afaceri thailandez Chaleo Yoovidhya au fondat Red Bull în 1984, au vândut primele băuturi energizante în Austria trei ani mai târziu şi s-au extins în SUA în 1997. Yoovidhya a murit în 2012.
     

  • Piaţa crypto se zguduie după tranzacţia surpriză prin care platforma de exchange FTX acceptă să fie preluată de Binance. BTC scade cu aproape 12%, Ethereum cu peste 17%. Capitalizarea totală a pieţei a scăzut cu 12% în 24 de ore

    Piaţa crypto reacţionează negativ la tranzacţia neaşteptată prin care Binance, cea mai mare platformă de exchange din lume, va prelua FTX, unul dintre cei mai mari competitori ai săi, iar capitalizarea întregii pieţe crypto se situează la 907 miliarde de dolari, în scădere cu mai bine de 12% în ultimele 24 de ore, conform datelor colectate de pe platforma CoinMarketCap, care realizează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de exchange.

    Investitorii au început să întrevadă o criză de lichiditate în cazul exchange-ului FTX şi al companiei-soră Alameda Research, după ce CoinDesk a relatat săptămâna trecută pe acest subiect. Compania de exchange FTX a obţinut în 2022 o evaluare de 32 de miliarde de dolari.

    Piaţa crypto a reacţionat, iar Bitcoin (BTC) înregistrează o scădere de aproape 12%, în timp ce Ethereum (ETH) a scăzut cu peste 17%, în ceea ce se conturează drept un declin general la nivelul pieţei.

    Detaliile tranzacţiei nu au fost încă dezvăluite, însă Sam Bankman-Fried, fondatorul FTX, a clarificat că aceasta nu se referă şi la entităţile FTX US, respectiv Binance US, care sunt companii separate.

    „În această după-amiază FTX ne-a cerut ajutorul. Este vorba despre o criză semnificativă de lichiditate. Pentru a proteja utilizatorii, am semnat o scrisoare de intenţie pentru a prelua integral FTX.com şi pentru a ajuta la depăşirea crizei de lichiditate. Vom derula procesul de due diligence în următoarele zile”, a scris Changpeng Zhao, CEO-ul Binance, într-o postare pe Twitter.

    La acest moment problema pare să fie plecat de la faptul că firma de trading Alameda Research avea un portofoliu prea puţin lichid, format în mare parte din deţineri masive pe criptomoneda FTT, care este moneda nativă a din exchange-ul FTX, ambele companii fiind deţinute de Sam Bankman-Fried.

    O parte din investitori au înţeles din această poveste că finanţele companiei de trading Alameda nu sunt atât de solide pe cât se crede, ceea ce ar putea însemna că nici situaţia financiară a exchange-ului FTX nu este suficient de stabilă.

    Presiunea asupra FTX a fost înteţită chiar de mutările lui Changpeng Zhao, cel care acum apare ca salvator în această situaţie. Duminică, şeful Binance a anunţat că intenţionează să vândă deţinerile companiei în moneda FTT.

    „Lichidarea poziţiilor de FTT ţine doar de managementul riscului, după lecţiile învăţate în cazul LUNA. (…) Am oferit sprijin înainte, dar nu vom pretinde că ne iubim după divorţ. Nu suntem împotriva nimănui, dar nu vom susţine oameni care fac lobby împotriva altor jucători din industrie pe la spatele lor”, a anunţat Changpeng Zhao, într-o postare pe Twitter.

    Decizia şefului Binance a pus şi mai multă presiune pe preţul FTT, care a continuat să scadă. Ca răspuns, Caroline Ellison, CEO-ul Alameda, a anunţat duminică decizia companiei de a cumpăra deţinerile de FTT ale Binance la preţul de 22 de dolari per monedă, într-o încercare de a opri declinul preţului.

    Situaţia a devenit însă mai tensionată marţi dimineaţă, în contextul în care o parte din clienţii FTX au încercat să îşi retragă fondurile şi au reclamat dificultăţi în acest sens.

  • Este oficial. Unul dintre cele mai mari lanţuri de farmacii româneşti dispare definitiv. Tocmai a fost aprobată achiziţia

    Consiliul Concurenţei anunţă că a autorizat tranzacţia prin care farmaciile Polisano Pharma SRL, deţinute de Daniela Ioana Vonica şi Valentina Bîrsan, au fost preluate în august de Marcos Provit, parte a grupului Evofarm, care activează în retailul şi distribuţia de medicamente.

    “Autoritatea de concurenţă a evaluat această operaţiune din punctul de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, respectiv al posibilelor efecte anticoncurenţiale, şi a constatat că nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal”, spun reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

    Farmaciile Polisano au încheiat anul 2021 cu afaceri de 44,6 mil. lei, în creştere cu 10% faţă de anul anterior.

    Reţeaua Marcos Provit a încheiat anul 2021 cu afaceri de 161 mil. lei, în creştere cu 20%, şi profit de aproape 3 mil. lei, potrivit datelor de pe site-ul Ministe­rului de Finanţe. Compania este controlată de Andrei Isac şi Gabriel Neagu, arată datele de pe platforma confidas.ro. 

    Anul acesta, in iunie, Marcos Provit a mai încheiat o tranzacţie, aprobată de Concurenţă, după ce a preluat farmacia Gifarm din Tecuci, cu afaceri de peste 20 mil. lei.


     

     

  • Germania preia controlul unei rafinării deţinută de Rusia, pe fondul crizei energetice

    Germania a preluat vineri controlul asupra unei importante rafinării de petrol deţinută de Rusia, riscând represalii din partea Moscovei, în timp ce Berlinul se străduieşte să consolideze aprovizionarea cu energie şi să respecte angajamentul UE de a elimina importurile de petrol rusesc.

    Ministerul Economiei a declarat că a plasat o unitate a companiei petroliere ruseşti Rosneft sub tutela autorităţii de reglementare din industrie şi a preluat rafinăria Schwedt a companiei, care furnizează 90% din combustibilul Berlinului, precizează Reuters.

    “Aceasta este o decizie de politică energetică de mare anvergură pentru a ne proteja ţara”, a declarat cancelarul Olaf Scholz în cadrul unei conferinţe de presă în care a prezentat planurile guvernului de a pune rafinăria Schwedt sub controlul autorităţii de reglementare a Agenţiei Federale de Reţele.

    Planurile au inclus un “pachet pentru viitor” cu peste 1 miliard de euro în investiţii ale guvernului federal şi ale landurilor, pe parcursul mai multor ani, în landurile din estul Germaniei, 825 de milioane de euro fiind alocate doar pentru Schwedt.

    “Rusia, ştim de ceva timp, nu mai este un furnizor de energie de încredere”, a declarat Scholz. “Nu am luat această decizie cu uşurinţă, dar a fost inevitabilă”.

    Guvernele din întreaga Europă s-au grăbit să îşi susţină furnizorii de energie şi să asigure livrările de combustibil, în timp ce au intensificat sancţiunile impuse principalului furnizor, Rusia, din cauza invaziei sale în Ucraina.

    Moscova a ripostat prin reducerea fluxurilor de gaz şi a ameninţat că va închide toate robinetele, ceea ce a dus la creşterea preţurilor şi a ridicat perspectiva raţionalizării energiei în Europa în această iarnă.

    Rafinăria Schwedt a reprezentat o dilemă pentru Berlin timp de mai multe săptămâni, pentru că a primit ţiţei din Rusia, deşi Germania este hotărâtă să elimine importurile de petrol din Rusia până la sfârşitul anului, în conformitate cu sancţiunile Uniunii Europene.

    Preluarea Schwedt riscă măsuri de retorsiune din partea Moscovei. Scholz a declarat că Germania a luat în calcul o posibilă oprire bruscă a livrărilor de ţiţei din Rusia, adăugând: “De aceea suntem pregătiţi”.

    Un document politic publicat vineri de Berlin a arătat că se află în discuţii cu guvernul din Kazahstan pentru a asigura livrările de petrol pentru Schwedt.

    Polonia a declarat la începutul acestui an că eliminarea proprietăţii ruseşti asupra rafinăriei a fost o condiţie pentru o potenţială furnizare de petrol pe mare prin intermediul unui terminal din Gdansk şi prin intermediul conductelor poloneze pentru a înlocui ţiţeiul rusesc.

     

  • Germania a preluat unitatea locală a petrolierului rus Rosneft în încercarea de a recăpăta controlul asupra industriei sale energetice

    Germania a preluat unitatea locală a petrolierul rus Rosneft PJSC, în timp ce Berlinul încearcă să recapete controlul asupra industriei sale energetice, să asigure aprovizionarea şi să pună capăt deceniilor de dependenţă faţă de combustibilul moscovit, scrie Bloomberg.

    Pe lângă mutarea care include unitatea Rosneft, administraţia cancelarului Olaf Scholz este în discuţii avansate pentru a prelua Uniper SE şi alţi doi importatori majori de gaze, a informat Bloomberg joi. Cea mai mare economie a Europei continuă cu o revizuire istorică a sistemului energetic pentru a preveni penuria în această iarnă.

    O decizie cu privire la următoarele mutări ar putea veni în câteva zile. Nevoia de acţiune este urgentă, Uniper pierzând 100 de milioane de euro (99,7 milioane de dolari) pe zi, în timp ce încearcă să înlocuiască gazul rusesc pentru a menţine livrările către utilităţile şi producătorii locali.

    „În următoarele câteva luni, va trebui să continuăm să păstrăm infrastructura critică pentru a obţine independenţa energetică”, a declarat Verena Hubertz, un deputat principal al social-democraţilor. „Vor urma şi alte măsuri de combatere a crizei.”

    Germania a fost puternic afectată de impasul economic al Kremlinul din cauza dependenţei de gazul şi petrolul rusesc. Sancţiunile şi eforturile Moscovei de a pedepsi economic Europa pentru sprijinul acordat Ucrainei riscă să ducă Germania în recesiune. 

    Din cauza sancţiunilor legate de războiul din Ucraina, Germania se pregăteşte să nu mai cumpere ţiţei rusesc până la sfârşitul anului, fiind nevoită să se asigure că implicarea Kremlinului în rafinăriile sale cheie nu devine o ameninţare pentru aprovizionare.

    Germania are puterea de a prelua administraţia unei companii energetice prin emiterea unui ordin garantat de Legea germană privind siguranţa energetică.

    Tutela este valabilă până pe 15 martie 2023, dar ar putea fi reînnoită. Rosneft poate contesta ordinul în instanţele germane.

    Scholz şi ministrul Economiei, Robert Habeck, vor prezenta mai multe detalii despre planul de naţionalizare la o conferinţă de presă la Berlin, în cursul zilei de vineri. Guvernul a refuzat să comenteze orice plan de naţionalizare a companiilor de gaze.

  • Oraşul din România care preia coroana. A detronat Clujul şi Bucureştiul şi a ajuns pe primul loc

    Din 2020 şi până în prezent şi-au primit avizele tehnice sau contractele de racordare la reţea aproape 7.000 MW în proiecte de energie eoliană sau solară. Doar pentru comparaţie, ieri în tot sistemul energetic local pompau electricitate tot 7.000 MW, din diferite surse de producţie, cea mai importantă fiind, în timpul după-amiezii, chiar energia eoliană.

    Din cei aproape 7.000 MW cu actele în regulă pentru continuarea dezvoltării, circa 3.800 MW erau numai în parcuri solare, potrivit unei centralizări făcute de ZF pe baza datelor publice ale Transelectrica. Dacă în primul val de energie verde din 2009-2014 eolienele au dominat investiţiile, acum lucrurile vor sta diferit, conform statisticilor de acum. Spre exemplu, doar în iunie au primit avizul tehnic trei proiecte solare mamut, unu în Brăila (350 MW) şi două în Galaţi, fiecare de 210 MW.

    Cu aceste două noi proiecte solare, Galaţiul ajunge cel mai râvnit loc pentru investiţiile verzi din noul val, aici fiind avizaţi peste 1.300 MW în eoliene şi solare, tot potrivit centralizării ZF. Dar în ciuda acestei efervescenţe, la nivel de capacitate instalată lucrurile nu au avansat deloc în ultimul an, după cum arată tot datele Transelectrica.