BusinessMagazin

Tag: predare

  • Sclavie în România? Copii de şase ani care muncesc în condiţii mizere pentru a produce jucării din ouăle Kinder

    Publicaţia britanică The Sun a prezentat un reportaj legat de copii de şase ani din România care ar lucra în condiţii mizere pentru a asambla celebrele jucării din ouăle Kinder.

    Astfel, copiii lucrează în ture de până la 13 ore, în condiţii mizere, fiind plătiţi cu 20 de lei pentru 1.000 de jucării predate.

    Potrivit jurnaliştilor britanici de investigaţie, tatăl unuia dintre copii care lucrează la asamblarea jucăriilor a declarat că aceasta este ”o muncă de sclav”.

    Produsele sunt confecţionate de producătorul de ciocolată Ferrero şi apoi transportate la o fabrică din Carei, în nord-vestul României, unde sunt vândute mai departe. Familiie sunt aprovizionate cu ouă şi componente de plastic de către o firmă românească. În momentul în care echipa de investigaţii a încercat să contacteze firma distribuitoare, aceştia au bocat accesul în fabrica din nordul României.

    O sursă care lucrează la linia de produse Kinder a declarat ziarului britanic The Sun că cei aflaţi la conducerea fabricii de ciocolată Ferrero nu cunosc ceea ce se petrece în România.

    Ferrero a declarat anterior că garantează muncitorilor săi salariul minim pe economie şi interzice utilizarea copiilor în procesul de producţie.

    Sursa: The Sun

  • Ce poti păţi dacă găseşti un portofel pe strada şi nu îl duci la poliţie

    Persoanele care-şi însuşesc bunuri găsite sau ajunse din eroare în posesia lor şi nu le predau autorităţilor sau persoanelor care le-au pierdut, riscă închisoarea de la o lună la trei luni sau amendă. 

    La data de 25 octombrie a.c., o tânără de 27 de ani, din Vadu Izei, a sesizat poliţia cu privire la faptul că persoane necunoscute şi-au însuşit portofelul în care avea actul de identitate, 700 de euro, 200 de lei şi un telefon mobil, pierdute în faţa imobilului în care locuieşte.

    Ea a declarat că portofelul şi telefonul i-au căzut în timp ce încerca să-şi aşeze copilul pe bancheta din spate a autoturismului, iar după aproximativ două minute, când şi-a dat seama că-i lipsesc, a revenit în acel loc dar nu le-a mai găsit.

    Poliţiştii au demarat activităţi de cercetare şi investigare în vederea identificării persoanei care şi-a însuşit bunurile şi recuperării acestora.

    La două zile de la semnalarea faptei, la sediul poliţiei s-a prezentat un bărbat de 42 de ani din localitate, care a predat telefonul şi 640 de euro, declarând că le-a găsit în curtea locuinţei sale. Acestea au fost restituite persoanei vătămate, scrie jurnalmm.ro

     

  • Ce poti păţi dacă găseşti un portofel pe strada şi nu îl duci la poliţie

    Persoanele care-şi însuşesc bunuri găsite sau ajunse din eroare în posesia lor şi nu le predau autorităţilor sau persoanelor care le-au pierdut, riscă închisoarea de la o lună la trei luni sau amendă. 

    La data de 25 octombrie a.c., o tânără de 27 de ani, din Vadu Izei, a sesizat poliţia cu privire la faptul că persoane necunoscute şi-au însuşit portofelul în care avea actul de identitate, 700 de euro, 200 de lei şi un telefon mobil, pierdute în faţa imobilului în care locuieşte.

    Ea a declarat că portofelul şi telefonul i-au căzut în timp ce încerca să-şi aşeze copilul pe bancheta din spate a autoturismului, iar după aproximativ două minute, când şi-a dat seama că-i lipsesc, a revenit în acel loc dar nu le-a mai găsit.

    Poliţiştii au demarat activităţi de cercetare şi investigare în vederea identificării persoanei care şi-a însuşit bunurile şi recuperării acestora.

    La două zile de la semnalarea faptei, la sediul poliţiei s-a prezentat un bărbat de 42 de ani din localitate, care a predat telefonul şi 640 de euro, declarând că le-a găsit în curtea locuinţei sale. Acestea au fost restituite persoanei vătămate, scrie jurnalmm.ro

     

  • Trei profesori predau unui singur elev, într-un loc pitoresc din România. În 2014, aici s-a înregistrat o singură căsătorie, iar anul trecut niciuna

    Trei dascăli predau unui elev de clasa a 8-a, acesta fiind singurul care a mai rămas în ciclul gimnazial la Şcoala din comuna Râmeţ, judeţul Alba, o instituţie de învăţământ la care mai învaţă alţi opt copii în ciclul primar. Elevul parcurge opt kilometri până la şcoală, iar profesoarele 15.

    Şcoala Gimnazială Râmeţ, o clădire impozantă construită din piatră, cu internat la subsol, este frecventată în acest an şcolar de doar nouă elevi.

    Alin, un elev care se pregăteşte pentru Evaluarea Naţională, nu ştie cum este să înveţi într-o clasă plină, dar nici emoţiile inerente că va fi scos la tablă şi prins cu lecţia neînvăţată, deoarece este singurul şcolar de gimnaziu din Râmeţ. O profesoară îl învaţă matematică, fizică şi chimie, învăţătoarea îi predă noţiuni de muzică şi desen, iar profesoara de română are catedră “mozaic”, pe lângă limba maternă desluşindu-i elevului şi din tainele disciplinelor de cultură generală.

    Alin stă la opt kilometri de şcoală şi este adus, în fiecare zi, de tatăl lui, care îi ia din drum şi pe o parte din ceilalţi elevi.

    Şi profesoarele fac eforturi pentru a-l medita, deoarece una este pensionară, iar celelalte două mai au ore la o şcoală din comuna învecinată, Ponor, şi sunt nevoite să parcurgă 15 kilometri până la Râmeţ.

    Doina Sas, care înainte de pensionare a mai predat matematică la Şcoala Gimnazială ”Ovidiu Hulea” Aiud, spune că notele lui Alin sunt bune, deşi este o mare diferenţă între a lucra cu un singur elev sau cu o clasă plină de copii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei profesori predau unui singur elev, într-un loc pitoresc din România. În 2014, aici s-a înregistrat o singură căsătorie, iar anul trecut niciuna

    Trei dascăli predau unui elev de clasa a 8-a, acesta fiind singurul care a mai rămas în ciclul gimnazial la Şcoala din comuna Râmeţ, judeţul Alba, o instituţie de învăţământ la care mai învaţă alţi opt copii în ciclul primar. Elevul parcurge opt kilometri până la şcoală, iar profesoarele 15.

    Şcoala Gimnazială Râmeţ, o clădire impozantă construită din piatră, cu internat la subsol, este frecventată în acest an şcolar de doar nouă elevi.

    Alin, un elev care se pregăteşte pentru Evaluarea Naţională, nu ştie cum este să înveţi într-o clasă plină, dar nici emoţiile inerente că va fi scos la tablă şi prins cu lecţia neînvăţată, deoarece este singurul şcolar de gimnaziu din Râmeţ. O profesoară îl învaţă matematică, fizică şi chimie, învăţătoarea îi predă noţiuni de muzică şi desen, iar profesoara de română are catedră “mozaic”, pe lângă limba maternă desluşindu-i elevului şi din tainele disciplinelor de cultură generală.

    Alin stă la opt kilometri de şcoală şi este adus, în fiecare zi, de tatăl lui, care îi ia din drum şi pe o parte din ceilalţi elevi.

    Şi profesoarele fac eforturi pentru a-l medita, deoarece una este pensionară, iar celelalte două mai au ore la o şcoală din comuna învecinată, Ponor, şi sunt nevoite să parcurgă 15 kilometri până la Râmeţ.

    Doina Sas, care înainte de pensionare a mai predat matematică la Şcoala Gimnazială ”Ovidiu Hulea” Aiud, spune că notele lui Alin sunt bune, deşi este o mare diferenţă între a lucra cu un singur elev sau cu o clasă plină de copii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Săptămâna neagră a artiştilor din România: după Gyuri şi Papaiani, unul dintre cei mai îndrăgiţi cântăreţi români A MURIT

    După Gyuri şi Papaiani, unul dintre cei mai îndrăgiţi cântăreţi români a murit. A încetat din viaţă, marţi seară, într-o clinică privată din Austria, după ce s-a luptat mai mulţi ani cu o boală incurabilă. ”Nimic nu l-a mai putut salva! Avea doar 47 de ani, dar destinul a fost necruţător cu el. Dumnezeu să-l odihnească”, au spus apropiaţii săi, anunţând decesul acestuia.

    După Gyuri şi Papaiani, unul dintre cei mai îndrăgiţi cântăreţi români A MURIT

  • CTP plănuieşte să dezvolte până la un milion de metri pătraţi în România în următorii doi ani

    Compania cehă de dezvoltare imobiliară CTP, care are în portofoliu proprietăţi industriale clasa A de peste 500.000 mp pe piaţa locală, au anunţat într-un comunicat de presă că plănuiesc extinderea până la un milion de metri pătraţi în urmatorii doi ani. CTP a investit până acum 250 de milioane de euro în România, potrivit reprezentanţilor companiei.

    În prezent, CTP construieşte în întreaga ţară şi închiriază simultan proiecte în Timişoara şi Arad. “CTP a predat recent un centru de distribuţie de 25.000 mp în Cluj, către Profi şi avem 30.000 mp în curs de dezvoltare în CTP Bucureşti West Park, deţinută anterior de ProLogis. Aici, doar 10.000 mp mai sunt disponibili. Am obţinut, de asemenea, autorizaţia de construcţie pentru alţi 60 000 mp în acelaşi parc industrial şi avem în plan demararea construcţiei până la sfârşitul acestui an.”, spune Marian Orzu, Head of Leasing and Business Development Department.

    De asemenea, la CTPark Bucureşti, preluat de la Portland Trust, CTP a finalizat primul proiect cu o suprafaţă închiriabilă de 15.000 mp pentru Enlgmayear, DSV şi Iron Mountain şi are o suprafaţă de 100.000 mp de teren disponibil pentru construcţii noi. O suprafaţă de 22.000 mp este acum în dezvoltare într-o clădire de tip multi-tenant, pentru Raben. Proiectele CTP sunt cofinanţate de bănci diferite, printre care se află Erste Bank, Societe Generale şi Raiffeisen.

    “În plus faţă de depozitare şi distribuţie, punctul forte al CTP constă în dezvoltarea de proprietăţi pentru companii care au nevoie de spaţii de producţie, un exemplu este proiectul de 15 de milioane EUR din Piteşti / Catesca care va fi predat gigantului auto francez, Faurecia”, a adăugat Marian Orzu.

    Pe lângă toate acestea, CTP continuă să investească în reabilitarea şi modernizarea proprietăţilor existente pentru a se asigura ca sunt în conformitate cu cele mai recente standarde. Proprietăţile în devoltare sunt construite în conformitate cu standardele BREEAM.

    Echipa CTP din România numără în prezent aproximativ 30 de persoane.

     

  • Românul care a ajuns unul dintre cei mai buni matematicieni ai lumii. „România are o problemă mare: tineri buni pleacă în străinătate şi e greu să-i aduci înapoi”

    Un israelian cu origini române a ajuns unul dintre cei mai buni matematicieni ai lumii. Sergiu Hart a avut ocazia să predea teoria jocurilor, o ramură extrem de interesantă a matematicii aplicate, chiar şi în cadrul celor mai importante universităţi ale lumii. Acum, Sergiu Hart predă la Universitatea Ebraică din Ierusalim şi a fost directorul „Centrului pentru raţionalitate” din Ierusalim, pe care l-a înfiinţat în anul 1991.

    Românul a avut de unde învăţa totul despre teoria jocurilor, mai ales că profesorul care i-a coordonat lucrarea de doctorat „Teoria jocurilor de cooperare”, Robert Aumann, a câştigat în anul 2005 Premiul Nobel pentru realizări deosebite în domeniul ştiinţelor economiei. Ce este teoria jocurilor Sergiu Hart s-a aflat, în această săptămână, la Timişoara pentru a participa la cea de-a treia ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate, organizată în premieră în capitala Banatului.

    Sergiu Hart s-a născut în anul 1949 la Bucureşti, însă la vârsta de 14 ani a plecat împreună cu familia în Israel. În urmă cu doi ani, s-a întors pentru prima dată în România de la plecarea din ţară, iar în această săptămână a vizitat ţara noastră pentru a doua oară. Cu toate acestea, Sergiu Hart nu a uitat limba română şi îşi aduce aminte cu drag de locurile în care a copilărit. „După 50 de ani de la plecarea din România, în 2014 m-am întors în ţară cu întreaga familie, am văzut casa în care am locuit şi am vizitat România. Primii ani de şcoală i-am făcut în România şi pot spune că şcoala de atunci a fost foarte bună”, îşi aminteşte Sergiu Hart.

    Românul şi-a continuat studiile la Ierusalim, iar după finalizarea doctoratului, a predat la Universitatea din Tel Aviv. Sergiu Hart a plecat în America în anul 1976, unde a predat în cadrul Departamentelor de Economie de la universităţile Stanford şi Harvard. În anul 1991 s-a reîntors în Israel. „Eu sunt matematician, fiind specializat pe teoria jocurilor. Teoria jocurilor te ajută să iei deciziile cele mai bune, să alegi bine, şi este bazată pe ideea de strategie.

    De exemplu, atunci când mergi la un restaurant, primeşti un meniu din care poţi să alegi ce-ţi doreşti. Problema apare în momentul în care un singur om ia deciziile în acel restaurant, decide ce preţuri să pună la preparate, ce să se servească. Atunci când ajunge să nu controleze ce se întâmplă, apar probleme, iar clientul, dacă nu este mulţumit, pleacă dincolo. Teoria jocurilor se ocupă cu analiza deciziilor în multiple situaţii posibile, pentru că fiecare om e special”, explică Sergiu Hart. Cele mai implicate descipline în teoria jocurilor sunt matematica şi economia, dar şi alte ştiinţe sociale şi comportamentale.

    Cititi mai multe pe www.pressalert.ro

     

  • Românul care a ajuns unul dintre cei mai buni matematicieni ai lumii. „România are o problemă mare: tineri buni pleacă în străinătate şi e greu să-i aduci înapoi”

    Un israelian cu origini române a ajuns unul dintre cei mai buni matematicieni ai lumii. Sergiu Hart a avut ocazia să predea teoria jocurilor, o ramură extrem de interesantă a matematicii aplicate, chiar şi în cadrul celor mai importante universităţi ale lumii. Acum, Sergiu Hart predă la Universitatea Ebraică din Ierusalim şi a fost directorul „Centrului pentru raţionalitate” din Ierusalim, pe care l-a înfiinţat în anul 1991.

    Românul a avut de unde învăţa totul despre teoria jocurilor, mai ales că profesorul care i-a coordonat lucrarea de doctorat „Teoria jocurilor de cooperare”, Robert Aumann, a câştigat în anul 2005 Premiul Nobel pentru realizări deosebite în domeniul ştiinţelor economiei. Ce este teoria jocurilor Sergiu Hart s-a aflat, în această săptămână, la Timişoara pentru a participa la cea de-a treia ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate, organizată în premieră în capitala Banatului.

    Sergiu Hart s-a născut în anul 1949 la Bucureşti, însă la vârsta de 14 ani a plecat împreună cu familia în Israel. În urmă cu doi ani, s-a întors pentru prima dată în România de la plecarea din ţară, iar în această săptămână a vizitat ţara noastră pentru a doua oară. Cu toate acestea, Sergiu Hart nu a uitat limba română şi îşi aduce aminte cu drag de locurile în care a copilărit. „După 50 de ani de la plecarea din România, în 2014 m-am întors în ţară cu întreaga familie, am văzut casa în care am locuit şi am vizitat România. Primii ani de şcoală i-am făcut în România şi pot spune că şcoala de atunci a fost foarte bună”, îşi aminteşte Sergiu Hart.

    Românul şi-a continuat studiile la Ierusalim, iar după finalizarea doctoratului, a predat la Universitatea din Tel Aviv. Sergiu Hart a plecat în America în anul 1976, unde a predat în cadrul Departamentelor de Economie de la universităţile Stanford şi Harvard. În anul 1991 s-a reîntors în Israel. „Eu sunt matematician, fiind specializat pe teoria jocurilor. Teoria jocurilor te ajută să iei deciziile cele mai bune, să alegi bine, şi este bazată pe ideea de strategie.

    De exemplu, atunci când mergi la un restaurant, primeşti un meniu din care poţi să alegi ce-ţi doreşti. Problema apare în momentul în care un singur om ia deciziile în acel restaurant, decide ce preţuri să pună la preparate, ce să se servească. Atunci când ajunge să nu controleze ce se întâmplă, apar probleme, iar clientul, dacă nu este mulţumit, pleacă dincolo. Teoria jocurilor se ocupă cu analiza deciziilor în multiple situaţii posibile, pentru că fiecare om e special”, explică Sergiu Hart. Cele mai implicate descipline în teoria jocurilor sunt matematica şi economia, dar şi alte ştiinţe sociale şi comportamentale.

    Cititi mai multe pe www.pressalert.ro

     

  • Angelina Jolie va fi profesoară la London School of Economics. Ce materie va preda

    Angelina Jolie, una dintre cele mai faimoase actriţe de la Hollywood, a primit un post de profesor la London School of Economics şi va preda un curs de masterat, scrie BBC. 
     
    „Aştept cu nerăbdare să predau şi să învăţ de la studenţi, precum şi să împărtăşesc experienţele proprii din cadrul activităţii mele alături de guverne şi de Naţiunile Unite”, a spus actriţa pentru Intependent. 
    ”Sunt foarte încurajată de crearea programului de master. Sper că alte instituţii academice vor urma acest exemplu”, a adăugat ea.