BusinessMagazin

Tag: popescu

  • Curtea de Apel Bucureşti decide confiscarea a aproape 890.000 de lei din averea fostului ministru Dan Ioan Popescu

    Instanţa a stabilit că Dan Ioan Popescu şi soţia acestuia, Elena, au făcut cheltuieli nejustificate de 889.026,60 de lei, dispunând confiscarea acestei sume.

    “Admite în parte sesizarea. Constată că persoanele cercetate au efectuat cheltuieli nejustificate în valoare de 889.026,60 RON. Dispune confiscarea sumei menţionate şi obligă persoanele cercetate să plătească această sumă la bugetul statului în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei sentinţe”, se arată în sentinţa din 19 decembrie.

    Decizia Curţii de Apel Bucureşti poate fi contestată cu recurs la instanţa supremă.

    Dosarul lui Dan Ioan Popescu şi a soţiei acestuia a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti după ce, în 5 iulie 2013, Completul de cinci judecători al instanţei supreme a casat sentinţa de confiscare a peste patru milioane de lei din averea acestuia şi a trimis cauza la rejudecare. Instanţa a admis atunci recursurile făcute de Elena şi Dan Ioan Popescu împotriva deciziilor anterioare, din 14 iulie 2011 şi 3 noiembrie 2011.

    Avocaţii lui Dan Ioan Popescu spuneau în 2013, la ultimul termen de la Completul de cinci judecători, că au trecut opt ani de când clienţii lor nu se simt judecaţi, ci hărţuiţi, iar instanţa de fond s-a purtat ca un pluton de execuţie şi nu le-a luat în seamă nicio probă.

    În 14 iulie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus confiscarea a peste patru milioane de lei din averea soţilor Popescu. Judecătorii ICCJ au arătat în motivarea deciziei că peste patru milioane de lei din averea dobândită de fostul ministru PSD al Industriilor Dan Ioan Popescu şi soţia sa reprezintă cheltuieli făcute în baza unor venituri a căror obţinere s-a dovedit a fi ilicită.

    În 7 aprilie 2008, un complet de nouă judecători al ICCJ decidea ca procesul privind averea dobândită de Dan Ioan Popescu şi soţia acestuia să fie reluat de Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a instanţei supreme.

    Iniţial, un complet de trei judecători de la ICCJ a decis închiderea dosarului, motivând că procurorul general Ilie Botoş, cel care a cerut verificarea averii fostului demnitar, nu şi-a întemeiat suficient solicitarea de verificare, că nu cuprinde dovezi şi sursele de unde pot fi cerute acestea, limitându-se doar la două articole din presă.

    Totodată, ICCJ a amendat şi maniera soluţionării cererii procurorului Botoş de către Comisia specială de verificare a averii demnitarilor constituită la nivelul instanţei supreme, cea care a fost sesizată iniţial de către fostul şef al Ministerului Public.

    Potrivit motivării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, atât sursa de provenienţă a averii soţilor Popescu, cât şi modul în care aceştia au efectuat cheltuielile sunt licite, motiv pentru care instanţa supremă a decis închiderea dosarului şi ridicarea sechestrului asigurator pus atunci pe mai multe bunuri ale familiei fostului demnitar.

    În final, judecătorii arătau că activitatea de verificare a averilor este preluată de Legea 144/2007 privind Agenţiei Naţionale de Integritate, astfel că instanţele de contencios administrativ şi fiscal sunt competente să judece aceste cazuri, iar în cazul miniştrilor, senatorilor, deputaţilor – instanţa supremă.

    Ulterior, prin decizia din 7 aprilie 2008, irevocabilă, s-a admis recursul Ministerului Public împotriva deciziei din 1 octombrie 2007 şi s-a stabilit casarea acesteia şi trimiterea cazului la Secţia de Contencios Administrativ a ICCJ, pentru rejudecare.

  • Fostul şef al RATB Viorel Popescu, judecat pentru că a prejudiciat regia cu circa 820.000 de euro

    Aflat în arest la domiciliu, Viorel Popescu este acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de abuz în serviciu şi de conflict de interese

    Mai exact, anchetarii spun că, în perioada 10 noiembrie 2011 – 9 octombrie 2012, în calitate de director general Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) , Popescu “nu a îndeplinit unele acte ce intrau în atribuţiile sale de serviciu şi a efectuat în mod defectuos activităţi specifice funcţiei”, fapt ce a dus la un prejudiciu de peste 3,6 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 820.000 euro. Aceşti bani au fost folosiţi în defavoarea RATB, însă suma a reprezentat foloase materiale necuvenite pentru firma Urbconnect SRL.

    Astfel, în 13 martie 2012, între RATB şi firma menţionată, care nu avea drept de asistenţă juridică şi reprezentare în instanţă, a fost încheiat un contract de prestări servicii juridice.

    “Din conţinutul contractului rezultă că RATB, prin inculpatul Viorel Popescu, a împuternicit firma respectivă în vederea recuperării tuturor creanţelor de la Casa de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti (CASMB), în baza unor simple solicitări ale firmei private către debitoare, îndrituită cu rolul de intermediar în relaţia Regiei Autonome de Transport Bucureşti cu CASMB”, conform DNA.

    Procurorii punctează că, din actele existente la dosar, reiese că în contract se specifică faptul că firma Urbconnect avea obligaţia de asistare la controlul efectuat de CASMB. faţă de RATB, pentru ca regiei să îi revină sumele cuvenite, deşi, în realitate, nu a existat şi nici măcar nu se prefigura un astfel de control.

    De altfel, potrivit DNA, Viorel Popescu ştia foarte clar, la momentul semnării actelor întocmite de funcţionarii de specialitate ai regiei, cuantumul sumelor de bani neachitate de Casa de Asigurări, astfel încât aceste verificări nu trebuiau încredinţate firmei private.

    “Prin urmare, inculpatul Popescu Viorel, în calitate de director general al RATB, pe lângă faptul că nu a întreprins măsuri legale şi efective de recuperare a creanţelor datorate regiei de către CASMB, prin structurile cu atribuţii în acest sens, existente în cadrul regiei, a decis să încheie un contract cu SC Urbconnect SRL Bucureşti, sub aparenţa că firma privată va efectua demersuri la CASMB pentru recuperarea sumelor de bani datorate către RATB”, menţionează anchetatorii.

    În plus, conform sursei citate, fostul director al RATB nu a luat în considerare obiecţiunile ridicate de Serviciul juridic şi contencios al regiei, la semnarea contractului cu respectiva frimă, iar ulterior a admis achitarea, din conturile bancare ale regiei de transport, a facturilor emise de firma privată, deşi acestea nu se fundamentează pe niciun document care să ateste demersurile concrete derulate de prestator şi natura acestora.

    În acest dosar, Regia Autonomă de Transport Bucureşti a precizat că se constituie parte civilă, motiv pentru care aceasta cere în instanţă recuperarea prejudiciului cauzat de Viorel Popescu, de aproape 820.000 de euro.

    Pentru a fi siguri că aceşti bani vor fi recuperaţi, anchetatorii au pus sechestru pe bunurile imobile ale fostului director.

    Judecătorii de Tribunalul Bucureşti urmează să dea o sentinţă în acest caz.

    În primăvara lui 2013, Guvernul a sesizat DNA asupra unor posibile fapte de natură penală identificate în activitatea RATB în perioada 2010-2012, de Corpul de Control în urma unor verificări efectuate la solicitarea primarului general.

    În nota de control s-a arătat, printre altele, că reprezentanţii RATB din perioada cercetată au acoperit pierderi de 12,1 milioane lei din fondurile destinate servicului de transport public subvenţionat, prin schimbarea destinaţiei banilor, şi au comis nereguli în atribuirea unor contracte de achiziţii, ceea ce poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.

    RATB, care în 2010 şi 2011 a raportat un profit contabil zero, a efectuat cheltuieli de protocol de 450.967 de lei, din care 299.119 lei pentru produse de la cantină, de patiserie, băuturi şi cafea penru conducerea regiei, iar alte 10.530 lei au fost cheltuite pentru 6 stilouri cu peniţe de aur şi platină tip Mont Blanc, la un preţ de circa 1.700-1.300 lei/bucata, pentru membrii Consiliului de Administraţie al RATB.

    Viorel Popescu a fost ales în funcţiile de preşedinte al Consiliului de Adminsitraţie al RATB şi de director al regiei la 10 noiembrie 2011.

    El a condus RATB până în 4 septembrie 2012, când a fost revocat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) din Consiliul de Administraţie al regiei, ceea ce a dus automat şi la pierderea postului de director.

    Reprezentanţii USL în CGMB spuneau atunci că Viorel Popescu a fost revocat din cauza managementului defectuos.

  • Opinie C.T.Popescu: Presedintele il joaca pe Papa al Cruciadei Anticoruptie din Vami

    “Stiu ca sunt foarte multi interesati in denigrarea pozitiilor
    mele, fie ca sunt ele si internationale, dar am dreptate. (…)
    Romania nu va accepta niciun alt standard decat cel aplicabil
    tuturor statelor din UE. (…) Nu poti sa spui «Romania, tu de
    maine ai standardul urmator, care e altul decat al meu». Aici este
    batalia noastra politica si o vom duce pana la capat, indiferent
    cat s-ar stramba un ziarist mai mult sau mai putin pregatit “, a
    afirmat Basescu, intr-un interviu la postul public de radio.

    In replica, C.T. Popescu raspunde printr-un editorial intitulat
    “De la rame la Regina”: “Este incorecta atitudinea ministrilor
    Frantei si Germaniei fata de Romania si nu putem tolera aceasta
    abordare. Este o discriminare la adresa Romaniei. Nu putem tolera,
    pentru ca, daca acum stam ca ramele, cum ne recomanda foarte multi
    – stati, sa stam linistiti, ca sunt marile state ale UE… Da, sunt
    marile state, dar cei 22 de milioane de romani au dreptul la
    respect”. Asta spunea dl. Basescu acum circa o luna, dupa ce
    ministrii de Interne ai Frantei si Germaniei anuntau ca se opun
    aderarii imediate a Romaniei la spatiul Schengen din pricina
    Justitiei chioare si a coruptiei din tara. As baga mana-n foc ca
    mai toti politistii si vamesii care ori au tulit-o la timp peste
    aratura, ori dau acum cu subsemnatul, dadeau atunci cu halba in
    masa, aproband cu racnete de peluza neatarnarea, ratoiala suverana,
    degetul infipt de presedinte in cerul Apusului.

    Cititi editorialul semnat Cristian Tudor Popescu pe
    www.gandul.info