BusinessMagazin

Tag: politica

  • Trump evită să spună dacă va merge la audieri, dar reia acuzaţiile privind fraudele electorale

    Donald Trump, politician republican, i-a trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei speciale de anchetă a Camerei Reprezentanţilor, Bennie Thompson, membru al Partidului Democrat.

    “Acest memorandum este trimis pentru a exprima furia, dezamăgirea şi nemulţumirea în legătură cu sutele de milioane de dolari cheltuiţi pentru ceea ce mulţi consideră a fi un circ şi o vânătoare de vrăjitoare; în acelaşi timp, în pofida solicitărilor puternice şi ferme, nu v-aţi gândit niciun moment să examinaţi frauda electorală masivă produsă în timpul scrutinului prezidenţial din 2020 şi i-aţi vizat doar pe cei care protestau faţă de această fraudă în calităţile de cetăţeni americani preocupaţi”, a afirmat Donald Trump în scrisoare, conform publicaţiei The Hill.

    Donald Trump nu a precizat în scrisoarea formală dacă se va prezenta la audieri în faţa membrilor Comisiei speciale, potrivit site-ului Axios.com.

    Comisia specială a Camerei Reprezentanţilor care investighează violenţele produse la sediul Congresului SUA pe 6 ianuarie 2021 a aprobat, joi seară, emiterea unei citaţii pentru audierea fostului preşedinte Donald Trump. “Este persoana aflată în centrul incidentelor produse pe 6 ianuarie 2021. Prin urmare, vrem să auzim ce spune. Comisia trebuie să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a obţine cea mai completă concluzie posibilă şi a formula recomandări astfel încât să ne asigurăm că nimic de genul a ceea ce s-a întâmplat pe 6 ianuarie 2021 nu va se repeta. Trebuie să fim corecţi şi să încercăm să aflăm întregul context al dovezilor colectate. Recunoaştem faptul că citarea unui fost preşedinte este o acţiune serioasă şi extraordinară (…)”, a declarat preşedintele Comisiei speciale, Bennie Thompson.

    Donald Trump a contestat imediat decizia de convocare la audieri. “De ce nu mi-a cerut această Comisie deloc selectă să depun mărturie acum câteva luni? De ce au aşteptat până la sfârşit, până în ultimele momente ale ultimelor sesiuni? Pentru că această Comisie este un eşec total, a avut doar rolul de a diviza naţiunea”, a reacţionat Donald Trump joi seară.

    Este improbabil ca Donald Trump să ajungă la audieri, întrucât poate contesta convocarea în instanţele judiciare, iar procedurile vor dura până după expirarea mandatului Comisiei speciale de anchetă. Însă acţiunea de convocare la audieri ar putea genera probleme suplimentare pentru fostul preşedinte republican care speră să candideze pentru un nou mandat. Dacă Trump va anunţa formal că refuză audierea, Camera Reprezentanţilor ar putea sesiza Departamentul Justiţiei pentru a reclama sfidarea Congresului.

    Donald Trump a fost inculpat de Camera Reprezentanţilor pentru instigare la insurecţie, în cazul violenţelor produse la Capitoliu, dar a fost achitat de Senat în februarie 2021. Trump a fost acuzat că a pretins în mod repetat că a câştigat scrutinul prezidenţial şi a încurajat, prin discursul rostit pe 6 ianuarie 2021 în faţa simpatizanţilor adunaţi în zona Eclipse din centrul Washingtonului, acţiunile violente asupra Capitoliului, în timp ce Congresul valida victoria lui Joseph Biden în scrutinul prezidenţial. Violenţele produse pe 6 ianuarie 2021 la Capitoliu s-au soldat cu cinci morţi şi aproximativ 150 de răniţi, în principal în rândul forţelor de ordine. Peste 900 de persoane au fost inculpate în cadrul investigaţiilor privind aceste proteste violente.

  • Scandal politic în Germania/Liderul opoziţiei a denunţat “turismul social” al refugiaţilor ucraineni

    Friedrich Merz, liderul formaţiunii Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta, opoziţie), şi-a atras critici dure după ce a denunţat “turismul social” practicat de unii cetăţeni ucraineni, fiind nevoit să îşi nuanţeze afirmaţiile.

    Într-un interviu acordat Bild TV, Merz a afirmat că unii refugiaţi ucraineni beneficiază de asistenţă socială în Germania, dar revin ocazional în Ucraina. “Ne confruntăm cu turismul social al acestor refugiaţi: vin în Germania, revin în Ucraina, apoi din nou în Germania şi din nou în Ucraina”, a declarat Friedrich Merz, liderul opoziţiei germane.

    Însă unii politicieni din cadrul Partidului Social-Democrat (SPD, centru-stânga) şi Alianţei ’90/Verzi, partide aflate la putere, s-au declarat indignaţi, acuzându-l pe Merz că nu respectă “solidaritatea” Uniunii Europene cu Ucraina.

    Ricarda Lang, unul dintre liderii Alianţei ’90/Verzi, a susţinut că “oamenii fug de teribilul război de agresiune”, acuzându-l pe Merz că ignoră situaţia acestora şi “solidaritatea” Uniunii Europene cu Ucraina, conform publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung.

    Ministrul german de Interne, Nancy Faeser, consideră “urâte” declaraţiile liderului opoziţiei de la Berlin. “Sunt declaraţii făcute la adresa femeilor şi copiilor ucraineni care fug de bombele şi de tancurile lui Vladimir Putin”, a declarat Faeser, conform site-ului Tagesschau.de.

    Pe fondul criticilor, Merz a declarat că îşi asumă declaraţiile, prezentând scuze dacă au fost “ofensatoare”. “Îmi pare rău pentru utilizarea sintagmei «turism social». A fost descrierea nepotrivită a unei probleme observate în cazuri izolate. Singura mea problemă vizează refugiaţii neînregistraţi. Departe de mine să critic refugiaţii din Ucraina, care se confruntă cu o soartă grea”, a subliniat Friedrich Merz, într-un mesaj postat pe Twitter.

  • Rezultatele alegerilor din Italia: Alianţa de dreapta are majoritate absolută în Parlament

    Partidul Fraţii Italiei (dreapta), al Giorgiei Meloni, a obţinut 25,99% din voturi, respectiv 69 de locuri în Camera Deputaţilor. În Senat, formaţiunea a obţinut 26% din voturi şi va avea 34 de locuri.

    Tot în coaliţia de dreapta, partidul Liga Nordului (Liga, extremă-dreapta), condus de Matteo Salvini, a obţinut 8,77% în Camera Deputaţilor (23 de locuri) şi 8,85% la Senat (13 locuri), iar Forza Italia (centru-dreapta), partidul fostului prim-ministru Silvio Berlusconi, va avea 22 de locuri în Camera Deputaţilor şi nouă locuri în Senat.

    În total, coaliţia de dreapta va avea 235 de locuri (probabil 237 după redistribuire) în Camera Deputaţilor (din totalul de 400 de locuri) şi 112 locuri în Senat (din totalul de 200 de locuri), potrivit rezultatelor oficiale anunţate marţi de Ministerul italian de Interne după numărarea tuturor buletinelor de vot, conform publicaţiei Il Sole 24 Ore.

    Alianţa de centru-stânga, formată de Partidul Democrat, Alianţa Verzi şi Stânga, +Europa şi Angajamentul Civic Luigi di Maio / Centrul Democratic, va avea în total 80 de locuri în Camera Deputaţilor şi 39 de locuri în Senat.

    Mişcarea 5 Stele (M5S, populistă, antisistem), care nu a avut nicio alianţă preelectorală, a obţinut 41 de locuri în Camera Deputaţilor şi 23 de locuri în Senat.

    Alianţa Acţiune-Italia Viva-Calenda va avea 21 de locuri în Camera Deputaţilor şi nouă locuri în Senat.

    În acest context, Giorgia Meloni, care va fi propusă pentru postul de prim-ministru, a iniţiat discuţiile cu Matteo Salvini şi Silvio Berlusconi pentru formarea noului Guvern al Italiei.

  • Italia va avea un nou premier: Cine este Giorgia Meloni, prima femeie din istorie care va prelua frâiele unui guvern italian

    Giorgia Meloni, o naţionalistă acuzată de rivalii politici şi de experţi că a răspândit ideile supremaţiei albe, va deveni luni primul lider de extremă dreaptă al Italiei de la al Doilea Război Mondial, scrie NBC News.

    Rezultatele aproape finale ale alegerilor de duminică au arătat că partidul ei, Fratelli d’Italia (Fraţii Italiei), va conduce o coaliţie de dreapta, la care se alătură fostul prim-ministru Silvio Berlusconi şi omul politic Matteo Salvini.

    Se preconizează că guvernul va avea o majoritate atât în ​​camerele superioare, cât şi în cele inferioare ale Parlamentului Italiei, dându-i lui Meloni, în vârstă de 45 de ani, puterea de a-şi pune în aplicare platforma naţionalistă şi eurosceptică şi umflând rândurile personalităţilor de extremă-dreaptă din topul politicii europene.

    Meloni, cea care va deveni prima femeie lider din Italia, şi Fraţii Italiei, susţin blocajele navale menite să oprească migraţia neautorizată din Africa.

    Ea a deplâns, de asemenea, rata scăzută a natalităţii din Italia, susţinând existenţa unui complot guvernamental de stânga în scopul „finanţării invaziei pentru a înlocui italienii cu imigranţi”, o teorie a conspiraţiei care acuză elitele globale din umbră de orchestrarea unor migraţii de „nealbi” în ţările majoritare albe.

    „Trebuie să ne amintim că nu suntem la punctul final, ci suntem la punctul de plecare. De mâine trebuie să ne dovedim valoarea”, a declarat Meloni, în vârstă de 45 de ani, într-un miting desfăşurat luni dimineaţă, potrivit Reuters.

    De când guvernul premierului Mario Draghi s-a prăbuşit în iulie, partidul „Fraţii Italiei” a fost votat cu aproximativ 24 până la 25%, înaintea Partidului Democrat de centru-stânga cu 21 sau 22% şi urmat de Mişcarea populistă Cinci Stele cu 13 până la 15% .

    Cu Liga la aproximativ 12 la sută şi partidul lui Berlusconi la 8 la sută, coaliţia lui Meloni caută să-şi asigure între 45 şi 55 la sută din locurile din parlament.

    Noile alegeri au stârnit întrebări cu privire la viitorul stabilităţii coaliţiei vestice în misiunea de a sprijini rezistenţa Ucrainei împotriva invaziei Rusiei.

    În timp ce Meloni s-a angajat să sprijine Ucraina, Berlusconi a declarat săptămâna trecută pentru o televiziune italiană: „Putin a fost împins de poporul rus, de partidul său şi de miniştrii săi să demareze această operaţiune specială”, folosind terminologia rusă pentru războiul lui Putin în Ucraina.

    Meloni va fi prima femeie care va conduce un guvern italian. Dar feministele şi alţi activişti pentru drepturile omului sunt îngrijoraţi de apărarea ei agresivă a ceea ce ea numeşte „valorile familiei tradiţionale”.

    Avortul a devenit una dintre cele mai polarizante probleme ale campaniei după ce Meloni a spus că doreşte să promoveze o serie de programe care încurajează femeile cu dificultăţi financiare sau de altă natură să ducă sarcinile la termen, scrie Yahoo News.

    „Nu ne vom atinge de legea avortului. Vrem doar ca [femeile] să ştie că există alte opţiuni”, a spus ea.

    Inflaţia fulgerătoare, criza energetică de iarnă care se profilează şi tensiunile cu Rusia din cauza războiului din Ucraina au dominat campania electorală din Italia, care încă se recuperează după trauma pandemiei de coronavirus.

    Italia urmează să primească aproape 200 de miliarde de euro din fonduri UE post-pandemie până în 2026, în schimbul reformelor structurale.

    Meloni nu mai îndeamnă la o ieşire din UE, ci a promis că va conduce o Italie „puternică, serioasă şi respectată pe scena internaţională”, în timp ce programul coaliţiei de dreapta cere o revizuire a regulilor Uniunii Europene privind cheltuielile publice.

    „Declar Uniunii Europene: „Călătoria gratuită s-a încheiat”, a spus ea la un alt miting de săptămâna trecută, jurând că va „începe să apere interesele naţionale ale Italiei, aşa cum face deja orice alt membru al UE”.

     

  • Olaf Scholz are coronavirus şi este în izolare

    – continuă –

  • Rusia a cheltuit 300 de milioane de dolari pentru influenţă politică în străinătate

    Rusia a cheltuit peste 300 de milioane de dolari începând din 2014 pentru a influenţa politicieni din peste 24 de ţări, susţin SUA, conform BBC.

    Acuzaţia Departamentului de Stat se bazează pe o evaluare declasificată a serviciilor de informaţii americane.

    “Credem că acesta este doar vârful aisbergului”, spune un oficial de rang înalt din administraţia preşedintelui Joe Biden.

    Rusia nu a comentat în mod public această chestiune. Moscova însăşi a acuzat în repetate rânduri SUA de amestec în străinătate.

    Serviciile secrete americane “evaluează că acestea sunt cifre minime şi că Rusia a transferat probabil fonduri suplimentare în mod ascuns în cazuri care nu au fost detectate”, a declarat oficialul administraţiei Biden în timpul unui briefing telefonic.

    Oficialul a vorbit sub rezerva anonimatului.

    Evaluarea serviciilor secrete americane de informaţii nu a numit ţări sau oficiali specifici despre care se crede că au fost vizaţi de Rusia – dar a precizat că aceştia se aflau pe patru continente.

    Oficialul administraţiei a declarat că comunitatea de informaţii a SUA informa în prezent în mod privat anumite ţări cu privire la presupusa finanţare secretă a Rusiei. Aceste informări vor rămâne confidenţiale, a adăugat oficialul.

    O sursă a administraţiei, familiarizată cu constatările, a afirmat că Rusia a cheltuit aproximativ 500.000 de dolari pentru a susţine Partidul Democrat de centru-dreapta din Albania în alegerile din 2017 şi a finanţat, de asemenea, partide sau candidaţi în Bosnia, Muntenegru şi Madagascar, potrivit agenţiei de ştiri AFP.

    Sursa a mai spus că Kremlinul a folosit Bruxellesul ca centru pentru fundaţii şi alte fronturi care susţin candidaţi de extremă dreapta.

    Companii fictive ar fi fost folosite pentru a finanţa partide europene şi pentru a cumpăra influenţă în alte părţi.

  • Liz Truss anunţă acţiuni de reducere a taxelor şi de soluţionare a crizei energetice

    Liz Truss, noul lider al Partidului Conservator (centru-dreapta) şi viitor prim-ministru al Marii Britanii, a declarat luni că va adopta imediat măsuri pentru reducerea taxelor, pentru soluţionarea crizei energetice şi stimularea creşterii economice.

    Liz Truss a câştigat cursa pentru postul de lider al Partidului Conservator, urmând să devină prim-ministru al Marii Britanii, succedându-l pe Boris Johnson, care a demisionat în iulie, după o serie de scandaluri politice.

    Liz Truss, care până acum a fost ministru de Externe, a obţinut 81.326 de voturi în scrutinul pentru desemnarea liderului Partidului Conservator (centru-dreapta), iar fostul ministru de Finanţe Rishi Sunak a primit 60.399 de voturi.

    “Aş vrea să îl salut pe contracandidatul meu Rishi Sunak, a fost o campanie dură, am demonstrat talentele din cadrul Partidului Conservator. Vreau să îi mulţumesc liderului nostru care îşi încheie mandatul, prietenului meu Boris Johnson. Boris, ai realizat Brexitul, l-ai zdrobit pe fostul lider laburist Jeremy Corbyn, ai distribuit vaccinurile şi l-ai înfruntat pe preşedintele rus Vladimir Putin (…)”, a afirmat Liz Truss, conform agenţiei MEDIAFAX, în discursul rostit după anunţarea rezultatelor votului intern.

    “Dragi colegi, vă mulţumesc că mi-aţi acordat încrederea de a conduce măreţul nostru Partid Conservator (…). Ştiu că valorile noastre rezonează cu cele ale poporuluui britanic. Credinţa noastră în libertate, în capacitatea de a avea control asupra propriilor vieţi, taxele reduse, responsabilitatea personală. De aceea, oamenii au votat cu noi în număr atât de mare în 2019. În calitatea de lider al partidului, intenţionez să ofer rezultate pe baza a ceea ce am promis, pentru toţi cetăţenii ţării noastre. În această campanie electorală, am promovat idei conservatoare şi voi conduce ca un politician conservator. Trebuie să demonstrăm că vom avea rezultate în următorii doi ani. Voi prezenta un plan îndrăzneţ de reducere a taxelor şi de creştere a economiei. Voi oferi soluţii la criza energetică, rezolvând problema facturilor la energie, dar şi abordând problemele pe termen lung pe care le avem privind aprovizionarea cu energie. Şi voi oferi soluţii pentru sistemul medical naţional”, a subliniat Liz Truss.

    În campania pentru scrutinul intern, Liz Truss a prezentat un program politic care include reducerea contribuţiilor la asigurările naţionale, suspendarea taxelor ecologice la energie şi menţinerea actualului sistem fiscal corporativ, fără aplicarea unor majorări care erau programate în 2023. De asemenea, Liz Truss a anunţat că în cel mult o săptămână după instalarea în funcţia de prim-ministru va prezenta un plan de compensare a preţurilor mari la energie.

    Noul prim-ministru britanic intenţionează să suplimenteze bugetul pentru apărare până la nivelul de 2,5% din PIB, care ar urma să fie atins în anul 2026. Liz Truss a semnalat, într-un articol de opinie publicat săptămâna trecută în cotidianul The Evening Standard, că va intensifica eforturile pentru dezvoltarea economiei Marii Britanii prin stimularea investiţiilor în zona metropolitană Londra.

    “Londra a fost mult timp motorul economiei noastre. Atunci când londonezii sunt prosperi, prosperă întreaga Mare Britanie. Ştiu că unele dintre cele mai defavorizate zone sunt în capitală. Prin urmare, voi trece la acţiuni îndrăzneţe pentru ca economia Londrei să funcţioneze la capacitate normală, prin aplicarea unor reduceri fiscale, prin reforme curajoase şi prin înlăturarea reglementărilor care îngreunează afacerile”, a subliniat Liz Truss.

  • Anthony Fauci se va retrage din funcţia de director al Institutului de Boli Infecţioase din SUA

    “Anunţ astăzi că voi demisiona din funcţiile de director al Institutului Naţional privind Alergiile şi Bolile Infectioase, de şef al Laboratorului de Imunoreglementare şi de consilier medical şef al preşedintelui Joe Biden. Voi renunţa la aceste funcţii în decembrie anul acesta pentru a continua un nou capitol al carierei mele”, a transmis dr. Anthony Fauci, într-un comunicat.

    Anthony Fauci, în vârstă de 81 de ani, a condus Institutul Naţional privind Alergiile şi Bolile Infectioase (NIAID) din anul 1984. S-a alăturat iniţial Asociaţiei Institutelor Naţionale de Sănătate în 1968, imediat după ce încheiase perioada de rezidenţiat medical.

    În ultima perioadă, Anthony Fauci a fost şi consilier al preşedintelui Joseph Biden privind Situaţia Medicală, în contextul pandemiei, conform cotidianului The Washington Post.

    Anthony Fauci a catalogat pandemia de coronavirus drept una dintre cele mai mari provocări din cariera sa. “A fost una dintre cele mai importante provocări cu care am fost nevoiţi să ne confruntăm şi cred că echipa mea şi cu mine – lăsăm istoria să judece – am avut o contribuţie majoră. Nu am făcut-o singuri, dar am avut un rol major în dezvoltarea de vaccinuri care au salvat milioane de vieţi”, a afirmat Fauci.

    “Datorită contribuţiilor doctorului Fauci în materie de sănătate publică, au fost salvate vieţi aici, în Statele Unite, şi în întreaga lume”, a declarat preşedintele Joseph Biden.

  • Preşedintele Chinei Xi Jinping mutilează economia ţării în numele politicii de Covid Zero. Este un semn că nu mai vrea creştere economică cu orice preţ, dar şi o demonstraţie de forţă înainte de un congres care i-ar putea aduce ceea ce niciun preşedinte chinez n-a mai primit: un al treilea mandat

    Economia Chinei nu o duce bine, iar starea i se înrăutăţeşte pe zi ce trece. De vină sunt încetinirea economiei mondiale, o criză fără precedent pe piaţa imobiliară şi automutilare – lockdownuri peste lockdownuri şi politica de toleranţă zero faţă de Covid-19 dusă până la extrem de Partidul Comunist.

    Dacă primele cauze sunt de înţeles, ultima pare cel puţin ciudată pentru publicul occi­dental, unde restricţiile din timpul pandemiei sunt deja un vis urât. Însă în China această automutilare economică are sens, ţine de con­trol şi de întărirea controlului liderului suprem asupra populaţiei şi politicienilor mai mici. Dar este şi un semn că pentru Beijing au trecut vremurile când era dispus să încurajeze creşte­rea economică cu orice preţ.

    Iar ce se întâmplă cu economia chineză in­fluenţează întreaga economie mondială. Spre exemplu, pesimismul creat pe pieţe de înce­ti­ni­rea Chinei a dus la ieftinirea petrolului când Europa trece printr-o criză a energiei şi a cos­tului vieţii din cauza cotaţiilor şi preţurilor exa­gerat de mari. Acest lucru arată că economia chineză este un mare consumator de orice, iar reducerea consumului acolo înseamnă vre­muri grele pentru exportatorii europeni.

    Cele mai recente date statistice arată că în iulie vânzările de retail, investiţiile şi producţia industrială au fost sub aşteptări, scrie Bloomberg. Rata şomajului pentru categoria de vârstă 16-24 de ani a urcat la 20%, un nivel record. Într-o decizie care i-a şocat pe toţi, banca centrală chineză a tăiat dobânda de politică monetară, reducând astfel costul creditului, semn că economia are nevoie de stimul suplimentar pentru a creşte.

    În Vest, tendinţa este invers, de a majora dobânzile, măsură necesară pentru slăbirea forţelor inflaţioniste, preţul fiind frânarea creşterii economice. Experţii spun că atâta timp cât criza de pe piaţa imobiliară şi lockdownurile continuă, eforturile băncii centrale nu vor fi de prea mare folos.

    Un val de boicoturi ale contractelor de credit ipotecar pentru proiecte incomplete de locuinţe a făcut ca gospodăriile să fie mai precaute în ceea ce priveşte cumpărarea unei locuinţe, ceea ce reduce impactul ratelor ipotecare mai mici.

    „Datele economice pentru iulie sunt foarte alarmante“, spune Raymond Yeung, analist la Australia & New Zealand Banking Group. „Autorităţile trebuie să vină cu sprijin complet pentru economie pentru a stopa încetinirea.“

    Datele sugerează o criză de încredere a gospodăriilor şi afacerilor când Partidul Comunist se pregăteşte pentru un congres important, în care preşedintele Xi Jinping ar putea încerca ceea ce n-a mai făcut niciun lider chi­nez niciodată: câştigarea unui al treilea mandat.

    Însă conducerea chineză a exclus stimulente cuprinză­toare şi s-a angajat să conti­nue cu politica sa de Covid Zero, care cere autorităţilor să închidă afaceri şi să impună carantine când apar puseuri majore de pandemie.

    Economiştii îşi reduc constant proiecţiile de creştere a PIB în acest an, cifra cel mai des întâlnită fiind de 4%, ceea ce este puţin pentru o economie emergentă şi uriaşă cum este cea chineză. Optimism a mai rămas puţin.

    Guver­nul chinez probabil că încearcă să facă ceea ce n-a mai reuşit niciodată, să repornească economia fără să umfle piaţa imobi­liară şi să agraveze bula de acolo – vânzările de lo­cu­inţe s-au pră­buşit cu aproape 30% în iulie.

    Încetinirea economiei chi­ne­ze se simte deja în activitatea din alte economii, cum sunt cea germană şi cea sud-coreeană, de­pendente de exporturi. Dar şi in­vers, cu probabilitatea ca zona euro să intre în recesiune fiind mai mare decât aceea ca economia europeană să-şi continue creşterea.

    Urmarea este că valoarea comenzilor de orice, de la fermoare la corturi, pentru fabricile chineze a luat-o în jos. În zona euro, inflaţia este la un nivel record. În aceste condiţii, de ce ar mai pune Beijingul încă o piedică pentru economia chineză sub formă de lockdown-uri?

    Un scenariu-explicaţie are Bloomberg. Este anul 2025. Beijing, cinci ani de la începutul pandemiei, iar politica Covid Zero a preşedintelui chinez Xi Jinping este în continuare un aspect inevitabil al vieţii de zi cu zi. Locuitorii trebuie să facă testarea PCR la fiecare câteva zile la unul dintre centrele de control instalate aproape la fiecare colţ de stradă.

    O aplicaţie personalizată cu un cod de sănătate determină cine se poate deplasa prin capitală şi unde. Copiii trebuie să primească rezultat negativ la test pentru a merge în parc. Ceva la fel de simplu ca o vizită la o cafenea sau la un supermarket poate duce la închiderea cetăţenilor în apartamentele lor.

    Cei bolnavi nu au voie nici măcar să iasă să-şi ia mâncare – aceasta le este oferită în schimb de stat. Deoarece câteva cazuri pozitive le dă pretext oficialilor să restricţioneze circulaţia în tot oraşul sau în anumite părţi ale sale, directorii executivi presupun că trebuie să facă faţă mai multor lockdown-uri pe an.

    Companiile, universităţile şi instituţiile culturale care au prosperat cândva prin contactul cu restul lumii sunt izolate, zborurile către China fiind limitate, iar călătorii încă se confruntă cu carantinele obligatorii. Multinaţionalele se chinuie să convingă personalul străin să se mute şi să suporte neplăcerile politicii Covid Zero pe care localnicii le acceptă în mare măsură drept realitate.

    O populaţie nemulţumită este mai simplu de controlat prin izolare. De asemenea, politica de Covid Zero poate fi şi o demonstraţie de forţă a lui Xi în faţa politicienilor care nu l-ar accepta preşedinte pentru a treia oară, sau măcar conducător din umbră, dar şi în ochii chinezilor de rând care vor să fie protejaţi într-o societate descrisă ca fiind sub asediul pandemiei. Apoi, liderii regionali pot fi traşi uşor la răspundere pentru eşecurile economice, şi înlăturaţi.

     

  • Donald Trump afirmă că agenţii FBI i-au luat documente private şi vrea returnarea acestora

    “Tocmai s-a aflat că FBI, în faimoasa percheziţie de la Mar-a-Lago, a luat cutii cu materiale aflate sub incidenţa protecţiei «avocat-client», precum materiale aflate sub incidenţa privilegiului executiv, pe care dacă ar fi ştiut nu le-ar fi luat”, a declarat Donald Trump, conform publicaţiei The Hill.

    “Solicit în mod respectuos ca aceste documente să fie returnate imediat în locul din care au fost luate”, a precizat fostul preşedinte al SUA.

    Agenţii FBI au colectat 33 de articole în cursul percheziţiei efectuate în reşedinţa lui Donald Trump, inclusiv 11 seturi de documente clasificate. Însă Donald Trump susţine că documentele fusesere declasificate de el în timp ce era preşedinte.

    Privilegiul avocat-client permite menţinerea caracterului privat asupra conversaţiilor între un avocat şi clientul acestuia în timpul unei investigaţii, în timp ce privilegiul executiv îi permite unui preşedinte să nu dezvăluie anumite conversaţii celorlalte două puteri ale statului, legislativă şi judiciară. Însă privilegiul executiv nu are valoare absolută. În timpul scandalului “Watergate”, Curtea Supremă de Justiţie a decis că fostul preşedinte Richard Nixon nu putea folosi privilegiul executiv pentru a ascunde dovezi “relevante în mod demonstrabil într-un proces penal”.

    Donald Trump a recurs la privilegiul executiv pentru a refuza transmiterea stenogramelor unor conversaţii către Comisia specială a Camerei Reprezentanţilor care anchetează violenţele produse la Capitoliu pe 6 ianuarie 2021.

    Agenţii federali care au efectuat percheziţia în reşedinţa lui Donald Trump au acţionat în baza unui mandat emis pentru investigarea unor potenţiale infracţiuni comise prin încălcarea Legii privind Spionajul, care interzice deţinerea neautorizată de informaţii despre securitatea naţională. De asemenea, sunt suspectate încălcări ale unei legi federale care interzice ascunderea unui document sau obstrucţionarea unei anchete guvernamentale, precum şi ale unui regulament care interzice mutarea neautorizată de materiale guvernamentale.

    Agenţii FBI au colectat 11 seturi de documente secrete din reşedinţa lui Donald Trump. Sunt documente care conţin inclusiv “informaţii sensibile structurate pe categorii”, care, în cazul publicării, pot afecta “în mod excepţional de grav” interesele Statelor Unite. De asemenea, au fost depistate documente prezidenţiale referitoare la ordonanţa de graţiere a lui Roger Trump, un aliat al lui Donald Trump, precum şi informaţii despre preşedintele Franţei. Au fost colectate şi fotografii, o notă scrisă de mână, documente secrete şi confidenţiale.

    Donald Trump a cerut publicarea mandatului în virtutea căruia a fost efectuată percheziţia la reşedinţa sa din statul Florida şi a catalogat drept o “farsă” informaţia publicată de cotidianul The Washington Post privind căutarea de către FBI a unor documente clasificate despre arme nucleare. “Tema documentelor despre arme nucleare este o farsă şi sunt implicaţi aceiaşi oameni corupţi. De ce nu a permis FBI percheziţia în reşedinţa din Mar-a-Lago în prezenţa avocaţilor noştri şi a altor oameni?”, a declarat Donald Trump.

    De altfel, Donald Trump a sugerat că agenţii FBI ar fi putut planta probe împotriva sa în timpul percheziţiei şi crede că preşedintele Joseph Biden a ştiut de operaţiune, deşi Casa Albă a negat acest lucru. “Li s-a cerut tuturor să plece din incintă, au vrut să fie lăsaţi singuri, fără martori care să vadă ce fac, ce iau şi sper că nu au plantat probe. De ce au insistat vehement să nu fie nimeni care să îi supravegheze, să plece toată lumea? Obama şi Clinton nu au fost vizaţi deloc de astfel de percheziţii, în pofida disputelor majore”, a afirmat Donald Trump.

    Numeroşi politicieni republicani, inclusiv fostul vicepreşedinte Mike Pence, au criticat descinderea FBI la reşedinţa lui Trump. Casa Albă susţine că preşedintele Biden a aflat “din relatările publice” despre percheziţii. Procurorul general al Statelor Unite, Merrick Garland, a declarat că, deşi nu a fost o decizie “uşoară”, el a aprobat personal mandatul de percheziţie la reşedinţa fostului preşedinte Donald Trump.