“Nu mă simt ameninţat, nici intimidat, dar spun un singur lucru, ceea ce a spus şi domnul Antonescu: colaborăm foarte bine. Sigur că presiunea principală şi sarcina principală este pe umerii Guvernului şi aşa e normal să fie. Preşedintele, în general – dar, sigur, au fost şi cazuri diferite – are atribuţiile sale constituţionale. Greul e întotdeauna pe Guvern şi problemele de zi cu zi sunt la Guvern. Deocamdată, fac faţă foarte bine şi cred că voi face şi în continuare”, a spus Ponta, miercuri, jurnaliştilor care i-au solicitat să comenteze afirmaţiile lui Crin Antonescu. Preşedintele interimar, Crin Antonescu, a declarat, marţi seară, că a observat că Guvernul a dat dovadă de “timiditate şi ezitare” în chestiunea listelor pentru referendumul din 29 iulie, afirmând că premierul Victor Ponta pare “ameninţat şi intimidat” în ultimele zile.
Tag: politic
-
Zestrea guvernării în România lui 2012: Doi preşedinţi, trei prim-miniştri şi 62 de miniştri. Cum să înainteze România?
Ca într-un ritual, de câte ori depune un nou ministru jurământul, ceilalţi miniştri vin în coloană la Palatul Cotroceni, se aliniază ca sfinţii în spatele preşedintelui şi ascultă jurământul noului coleg, depus mai cu mâna stângă, mai cu dreapta pe Biblie sau pe Constituţie, cum îi vine fiecăruia. Urmează o cruce, două, mai largă sau mai smerită, iarăşi după gust. Apoi, cel în cauză păşeşte mai ţanţoş sau mai umil spre preşedinte, fâlfâind “mapa roşie” pe care i-o înmânează şefului statului, care o pasează apoi unei doamne. Ultimul ritual de acest fel s-a petrecut luni-seară în faţa preşedintelui interimar Crin Antonescu – cinci jurăminte.
Nu mai puţin de 45 astfel de jurăminte s-au depus de la începutul anului, în faţa preşedintelui României, fără a-i număra şi pe cei doi prim-miniştri (Ponta şi Ungureanu) care au depus şi ei acelaşi jurământ faţă de ţară şi de popor în prima jumătate a anului într-un guvern a cărui structură cuprinde 15 ministere. Dar pe această structură a ministerelor s-au perindat de la începutul anului 62 de miniştri (diferenţa faţă de cei care au jurat este explicabilă întrucât unii au depus jurământul în anii trecuţi). Aşadar, 45 de jurăminte de credinţă depuse în faţa a doi preşedinţi – Traian Băsescu şi Crin Antonescu – la care au asistat 3 prim-miniştri sau “foşti” – Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu şi Victor Ponta (pe Cătălin Predoiu nu-l număram pentru că a fost premier interimar doar puţine zile). -
Antonescu: Guvernul a dat dovadă de timiditate şi ezitare, Ponta pare ameninţat şi intimidat
Antonescu a declarat, într-o emisiune la Antena 3, că a observat în cazul Guvernului “timiditate, ezitare, confuzie” în ultima perioadă. “E nevoie ca instituţiile să nu se lase intimidate, şi aici mă refer în primul rând la Guvern, care a dat senzaţia – trebuie să o spun – unor anumite timidităţi şi anumitor ezitări (…) Guvernul trebuie să ia toate măsurile pentru ca propriile sale instituţii să nu se lase intimidate şi pentru ca toţi cetăţenii acestei ţări să fie apăraţi în faţa ameninţărilor şi intimidărilor la care Traian Băsescu, situat practic în afara legii şi în afara răspunderii ca oficialitate, recurge. Asta cred că trebuie să facă Guvernul”, a susţinut Antonescu. Totodată, el a explicat că Executivul nu trebuie să organizeze vreun “mini-recensământ”, ci să aibă “acţiuni hotărâte”, în baza legilor.
-
Ponta: În condiţii cu totul neaşteptate, mi s-a îndeplinit visul de a fi ministrul Justiţiei
El a arătat totuşi că un secretar de stat va asigura conducerea ministerului. “În condiţii cu totul şi cu totul neaşteptate, mi s-a îndeplinit visul de a fi ministrul Justiţiei. Sper însă că foarte repede, în câteva zile, se va şi încheia visul acesta şi vom avea un ministru plin al Justiţiei, pentru că este necesar acest lucru”, a spus Ponta, la începutul şedinţei de guvern.
-
Şeful FMI: Suntem îngrijoraţi de impactul situaţiei politice asupra economiei
“Ca să fim sinceri, suntem puţin îngrijoraţi în legătură cu această situaţie şi, de asemenea, de impactul pe care actuala situaţie politică îl are asupra economiei”, a spus şeful misiunii FMI. El a salutat intenţia oficialilor români de a-şi menţine agnajamentele cu instituţiile financiare. “În ultimii ani, România a făcut progrese în a-şi reveni din criza financiară de acum câţiva ani şi economia a făcut progrese în sensul stabilizării inflaţiei, situaţiei bugetare”, a mai precizat Erik de Vrijer.
-
Cel mai rău scenariu: 10 lucruri care vor afecta economic România
România este de 10 săptămâni sub o presiune politică internă imensă din cauza luptei dintre noua putere – Ponta şi Antonescu (USL) – şi noua opoziţie – Băsescu şi PDL – care însă a dus la deteriorarea rapidă a situaţiei economice şi, mai ales, a perspectivei de creştere economică ce va avea urmări importante în toamnă şi în următorii ani.
Pe lângă criza economică din Europa, care dărâmă state întregi considerate până acum doi ani intangibile cum ar fi Spania sau Italia, în România a intervenit peste noapte şi criza politică ce a dat peste cap o întreagă economie. În ciuda unei reveniri în trimestrul al doilea care ar fi putut să susţină economia în trimestrele trei şi patru, lupta politică începută în iunie a dus la o creştere rapidă a cursului, a vânzărilor de titluri de stat în lei, schimbarea leilor în valută şi, în final, a ieşirilor de capital. Într-un an în care ar fi necesar să primească un respiro economic care ar fi trebuit să le dea o gură de oxigen în afaceri după trei ani de criză dură, companiile şi antreprenorii se confruntă acum cu o nouă lovitură prin creşterea cursului, reducerea din nou a consumului ca urmare a scăderii sumelor disponibile ale clienţilor şi acumularea de noi restanţe la bancă pentru că li s-a redus capacitatea de plată. Următoarele şase luni vor fi extrem de tensionate, având în vedere că lupta politică nu se va tranşa rapid şi va continua cu alegerile parlamentare.
Ce se va întâmpla în economie?
-
Isărescu: O detensionare a situaţiei politice interne ne-ar ajuta foarte mult. Europa nu se va calma
“Întrucât nu vedem în săptămânile viitoare o calmare a situaţiei financiare europene, suntem în faţa unor decizii majore pe care le vor lua în perioada următoare, probabilitatea este mare ca presiunile să continue şi, în consecinţă, o clarificare, o detensionare a situaţiei politice interne ne-ar ajuta foarte mult, ar reveni încrederea investitorilor”, a spus Isărescu. El a arătat că “nu toţi investitorii vor să plece”, mulţi fiind angajaţi pe termen lung în economia românească şi cu planuri de investiţii, iar o clarificare a situaţiei politice “ne-ar ajuta foarte mult”.
-
Editorial Financial Times: Băsescu să reflecteze la ceea ce l-a făcut atât de nepopular printre români
Lupta pentru putere de la vârful scenei politice româneşti a atins punctul culminant la sfârşitul săptămânii, scrie Financial Times (FT) în acest editorial intitulat “Votul de la Bucureşti”. Românii s-au prezentat la urne pentru a decide dacă să îl demită sau nu pe preşedinte “pe o căldură feroce”, iar rezultatul a fost o “victorie în stilul lui Pirus” (cu un cost uriaş pentru învingător – n.red.). “În timp ce se aşteaptă ca preşedintele să îşi păstreze postul, poziţia sa a fost slăbită de cele şapte milioane de voturi – (reprezentând) 87 de procente din total – împotriva sa”, explică FT, precizând că prezenţa de aproximativ 46% se află sub pragul de 50% stabilit de Curtea Constituţională pentru validarea referendumului.
-
Băsescu: Îi voi face o plângere penală lui Ponta legat de afirmaţiile privind Vila Dante
“Victor Ponta va trebui să răspundă în faţa legii. Îi voi face plângere penală”, a spus Băsescu. Băsescu a apreciat că “şi disputa politică trebuie să aibă nişte limite”. De asemenea, referindu-se la faptul că Victor Ponta a invocat surse din SPP care i-ar fi furnizat informaţii cu privire la amenajările din Vila Dante, preşedintele suspendat a afirmat: “Când spui «cineva din SPP» fără a da nume, trebuie să fii foarte laş”. Băsescu a mai apreciat că Ponta “minte” şi când spune că cineva din SPP i-a dat informaţii.
-
USL: Lovitura de stat a început odată cu decizia PDL de a boicota referendumul
“USL doreşte să atragă atenţia opiniei publice interne şi internaţionale asupra faptului că adevărata lovitură de stat în România a început ieri, odată cu decizia PDL de a boicota referendumul şi cu anunţul pe care, cu seninătate, domnul Traian Băsescu l-a făcut, că se întoarce la Cotroceni indiferent de rezultat”, a spus Mihalache. El a precizat că, practic, Traian Băsescu şi PDL au recunoscut, prin luarea deciziei de a boicota referendumul, că nu mai au nicio şansă de a obţine voturile şi încrederea românilor şi că singura modalitate în care îşi pot păstra scaunul e una de ordin procedural.