BusinessMagazin

Tag: pod

  • Primul oraş din România unde dacă nu vrei mergi cu autobuzul poţi merge cu vaporaşul la muncă – VIDEO

    Atunci, primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu, a declarat că în oraş va fi introdus, începând din primăvară (2016), al cincilea mijloc de transport în comun, şi anume vaporaşele care vor circula pe Bega.
     
    “Este sarcina municipalităţii să achiziţioneze şapte vaporaşe. Ele vor fi folosite pentru transportul în comun, iar Timişoara va fi, cred, singurul oraş din România care va avea cinci mijloace de transport în comun: tramvaie, autobuze, troleibuze, biciclete şi aceste vaporette. Vaporettele vor circula de la venirea primăverii. Primele două vor fi recepţionate la sfârşit de ianuarie – început de februarie”, a afirmat Nicolae Robu.
     
    Totuşi de atunci au fost întâmpinate mai multe probeleme, transportul oprit, apoi reluat, apoi oprit din nou. Acum, Timişoara se află într-o postură în care ar putea fi nevoită să inapoieze 6 milioane de euro Uniunii Europene, bani care au fost folosiţi pentru reabilitarea canalui şi achiziţionarea de vaporette.
     
    Acum, autorităţile din timişoara au timp până la 31 decembrie 2017 să pornească sistemul de transport public cu vaporale pe Bega, dacă nu UE ar putea cere înapoi banii pe care i-a dat pentru reabilitarea malurilor canalului. Situaţia se va debloca abia când Guvernul României dă o hotărâre pentru înfiinţarea Administraţiei Căii Navigabile. Este nevoie de o societate care să administreze canalul Bega, navigabil din Timişoara până la graniţa cu Serbia.

    Pentru acest proiect, malurile Canalului Bega au fost reabilitate în 2015, pe lungimea a zece kilometri. Au fost, de asemenea, amenajate nouă staţii de acostare, două rampe pentru intervenţii de urgenţă, 14 WC-uri ecologice (28 cabine WC), două pergole, şapte pontoane plutitoare, la care se adaugă podiumurile pe teren şi platformele în consolă, gradenele şi treptele de acces.conform timpolis.ro

    “Dacă am fi fost noi de vină, nu am fi beneficiat de clemenţă, dar nu avem nicio vină, pentru că noi am făcut tot ce era în puterile noastre. Avem timp până la 31 decembrie să punem vaporaşele pe Bega în sistemul de transport în comun, dar, ca să putem face acest lucru, guvernul trebuie să emită o hotărâre, nu primăria. Nu trebuie decât să ia modelul Administraţiei Canalului Dunăre – Marea Neagră. Se poate face chiar extinderea activităţii acelei structuri care administrează acum Canalul Dunăre – Marea Neagră, să se vină cu o hotărâre de amendare a hotărârii de constituire a acelei administraţii şi să-i dea în administrare şi Canalul Bega. Dar eu cred că mai potrivit ar fi să se constituie o structură separată. Sunt mai multe modalităţi în care problema poate fi rezolvată, numai să se vrea”, a spus primarul Timişoarei, citat de site-ul tion.ro.
     
    Faimoasele vaporase care inca nu pot circula in regim de transport in comun, scopul pentru care au fost cumparate de Primaria Timisoara cu 2 milioane de euro, ar fi trebuit sa efectueze curse de pasageri pana la data de 30 iunie. 
     

  • Primul oraş din România unde dacă nu vrei mergi cu autobuzul poţi merge cu vaporaşul la muncă – VIDEO

    Atunci, primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu, a declarat că în oraş va fi introdus, începând din primăvară (2016), al cincilea mijloc de transport în comun, şi anume vaporaşele care vor circula pe Bega.
     
    “Este sarcina municipalităţii să achiziţioneze şapte vaporaşe. Ele vor fi folosite pentru transportul în comun, iar Timişoara va fi, cred, singurul oraş din România care va avea cinci mijloace de transport în comun: tramvaie, autobuze, troleibuze, biciclete şi aceste vaporette. Vaporettele vor circula de la venirea primăverii. Primele două vor fi recepţionate la sfârşit de ianuarie – început de februarie”, a afirmat Nicolae Robu.
     
    Totuşi de atunci au fost întâmpinate mai multe probeleme, transportul oprit, apoi reluat, apoi oprit din nou. Acum, Timişoara se află într-o postură în care ar putea fi nevoită să inapoieze 6 milioane de euro Uniunii Europene, bani care au fost folosiţi pentru reabilitarea canalui şi achiziţionarea de vaporette.
     
    Acum, autorităţile din timişoara au timp până la 31 decembrie 2017 să pornească sistemul de transport public cu vaporale pe Bega, dacă nu UE ar putea cere înapoi banii pe care i-a dat pentru reabilitarea malurilor canalului. Situaţia se va debloca abia când Guvernul României dă o hotărâre pentru înfiinţarea Administraţiei Căii Navigabile. Este nevoie de o societate care să administreze canalul Bega, navigabil din Timişoara până la graniţa cu Serbia.

    Pentru acest proiect, malurile Canalului Bega au fost reabilitate în 2015, pe lungimea a zece kilometri. Au fost, de asemenea, amenajate nouă staţii de acostare, două rampe pentru intervenţii de urgenţă, 14 WC-uri ecologice (28 cabine WC), două pergole, şapte pontoane plutitoare, la care se adaugă podiumurile pe teren şi platformele în consolă, gradenele şi treptele de acces.conform timpolis.ro

    “Dacă am fi fost noi de vină, nu am fi beneficiat de clemenţă, dar nu avem nicio vină, pentru că noi am făcut tot ce era în puterile noastre. Avem timp până la 31 decembrie să punem vaporaşele pe Bega în sistemul de transport în comun, dar, ca să putem face acest lucru, guvernul trebuie să emită o hotărâre, nu primăria. Nu trebuie decât să ia modelul Administraţiei Canalului Dunăre – Marea Neagră. Se poate face chiar extinderea activităţii acelei structuri care administrează acum Canalul Dunăre – Marea Neagră, să se vină cu o hotărâre de amendare a hotărârii de constituire a acelei administraţii şi să-i dea în administrare şi Canalul Bega. Dar eu cred că mai potrivit ar fi să se constituie o structură separată. Sunt mai multe modalităţi în care problema poate fi rezolvată, numai să se vrea”, a spus primarul Timişoarei, citat de site-ul tion.ro.
     
    Faimoasele vaporase care inca nu pot circula in regim de transport in comun, scopul pentru care au fost cumparate de Primaria Timisoara cu 2 milioane de euro, ar fi trebuit sa efectueze curse de pasageri pana la data de 30 iunie. 
     

  • ”Podul care nu duce nicăieri”. Cum arată construcţia de 350 de milioane de dolari dintre China şi Coreea de Nord – VIDEO

    Podul peste râul Yalu a fost inaugurat în luna octombrie, însă în partea nord-coreeană acesta nu este finalizat. Podul se termină brusc în câmp, nu există clădiri de vamă iar drumuri spre pod nu au fost costruite, scrie Business Insider.

    Un raport publicat de Global Times sugerează că deschiderea propriu-zisă a podului lung de 3 kilometri a fost amânată ”pe termen nedefinit”.

    Oficialităţile din Beijing şi Phenian nu au făcut comentarii oficiale.

    Analiştii străini consideră că întârzierea lucrărilor din partea Coreei de Nord indică îngrijorări cu privire la influenţa economiei chineze asupra ţării. De la fondarea sa, Coreea de Nord a fost extrem de precaută în a deveni dependentă de cele două puteri economice vecine, China şi Rusia.

    Phenianul a început proiecte majore de construcţii, printre care un nou aeroport internaţional şi ansambluri rezidenţiale.

    În afara noului pod, China vrea să dezvolte şi o reţea de drumuri în Coreea de Nord, pentru ca provinciile sale să aibă acces mai uşor la porturile nord-coreene, pentru export la costuri mai mici.

    Vechiul pod dintre cele două ţări, construit în 1937, permite accesul trenurilor, al maşinilor şi camioanelor, însă traficul auto se poate face pe un singur sens. În mod normal, traficul se desfăşoară pe un sens dimineaţa şi pe celălalt după-amiaza.

    Hajime Izumi, specialist în problemele Coreei de Nord la Universitatea Shizuoka din Japonia, este de părere că întârzierile la circularea pe pod sunt un motiv pentru China şi Coreea de Nord să îşi regândească relaţia, trecând de la prietenia comună la o relaţie bazată pe interes comun.

     

  • S-a deschis CEL MAI LUNG POD SUSPENDAT din lume! Aţi avea curajul să îl traversaţi? – FOTO

    Inaugurat la începutul acestei luni, podul oferă trecătorilor imagini spectaculoase cu vârfurile Matterhorn şi Weisshorn din munţii Alpi. “De câte ori ai ocazia să traversezi un pod suspendat ce deţine recordul mondial?”, se întreba Daniel Luggen, directorul direcţiei de turism din Zermatt, la inaugurarea podului. “Experienţa e una ce nu poate fi descrisă.”

    Noul pod suspendat înlocuieşte o structură mai veche, avariată de căderea pietrelor, şi are rolul de a lega oraşele Zermatt şi Grachen, scriu cei de la CNN.

    Potrivit autorităţilor, drumul cu maşina (care ocoleşte valea) durează în jur de 3 ore şi jumătate; podul poate fi traversat în doar 10 minute.

    Sursa: CNN Style

  • S-a deschis CEL MAI LUNG POD SUSPENDAT din lume! Aţi avea curajul să îl traversaţi? – FOTO

    Inaugurat la începutul acestei luni, podul oferă trecătorilor imagini spectaculoase cu vârfurile Matterhorn şi Weisshorn din munţii Alpi. “De câte ori ai ocazia să traversezi un pod suspendat ce deţine recordul mondial?”, se întreba Daniel Luggen, directorul direcţiei de turism din Zermatt, la inaugurarea podului. “Experienţa e una ce nu poate fi descrisă.”

    Noul pod suspendat înlocuieşte o structură mai veche, avariată de căderea pietrelor, şi are rolul de a lega oraşele Zermatt şi Grachen, scriu cei de la CNN.

    Potrivit autorităţilor, drumul cu maşina (care ocoleşte valea) durează în jur de 3 ore şi jumătate; podul poate fi traversat în doar 10 minute.

    Sursa: CNN Style

  • “Podul Lui Dumnezeu”, singurul pod natural din lume pe care se poate circula cu maşina

    Acesta are 30 m lungime şi 22 înălţime, fiind cel mai mare pod natural din România şi al doilea din Europa ca marime, însă singurul pe care se poate circula cu autovehiculul.

    GALERIE FOTO

    Podul lui Dumnezeu sau Podul Natural, cum i se mai spune, se află în centrul localităţii mehedinţene Ponoare, fiind o uriaşă arcadă de piatră peste care trece şoseaua Baia de Aramă – Drobeta Turnu Severin.
     

    El s-a format prin prăbuşirea peretelui superior al peşterii şi se impune în peisaj prin masivitate: 30 de metri lungime, 13 metri înălţime, 22 de metri lăţime şi 9 metri deschidere.

  • A salvat 669 de copii din mâinile naziştilor şi nu a spus nimănui. Soţia a aflat după 40 de ani – FOTO, VIDEO

    În 1938 Winton lucra ca broker la Londra, şi a aflat despre crimele naziste de la un prieten, în timpul unei vacanţe în Elveţia. Şi-a anulat concediul şi a venit la Praga, unde a văzut taberele de refugiaţi. A pus la punct un program de salvarea copiilor din Cehoslovacia, iar la el au venit părinţi care s-au sacrificat şi s-au declarat de acord să nu-i mai vadă niciodată, doar pentru a-i salva. Winton a mituit oficialii nazişti, care au intrat la bănuieli, pentru a câştiga timp. Întors în Marea Britanie, Nicholas Winton a adunat câţiva voluntari, printre care şi mama sa, şi a creat un comitet care s-a ocupat de găsirea unor familii adoptive şi bani pentru cei salvaţi.

    La 14 martie 1939, a plecat primul tren din cele opt trenuri care au transportat copiii din Cehoslovacia, prietenul său s-a ocupat de asta. Dar numai 7 trenuri au ajuns la Londra, adică 669 de copii; un tren cu 250 de copii a fost surprins de atacul lui Hitler asupra Poloniei, iar soarta lor este necunoscută, probabil au murit în lagărele de concentrare. Părinţii copiilor salvaţi au murit, până la sfârşitul războiului, în lagărele din Auschwitz şi Bergen Belsen.

    După război mulţi dintre cei salvaţi au rămas în Marea Britanie, iar alţii au emigrat în Israel. Astăzi au 70 – 80 de ani, iar printre ei se află regizorul Karel Reisz (filmele “Isadora” şi “Iubita locotenentului francez”) un laureat al premiului Nobel pentru fizică – Walter Kohn, astronomul Arno Penzias, şi el laureat al premiului Nobel, dar şi fondatorul forţelor aeriene israeliene, Hugo Marom.

    Soţia lui Winton a trimis scrisori supravieţuitorilor, după ce a găsit documentele, şi a luat legătura cu 80 dintre aceştia; în timpul unei emisiuni la BBC 20 dintre ei şi-au spus povestea. În 1994 Winton a primit o scrisoare de mulţumire din partea statului Israel, în 1998 a fost decorat de cehi iar în 2002 regina Elisabeta a II-a l-a făcut cavaler.

    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO

    Călătorie spectaculoasă pe cel mai mare râu subteran aflat într-o peşteră – GALERIE FOTO

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO

    Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO

    Imagini din epoca de aur: cum se distrau oamenii din URSS în anii ’70 şi ’80 – GALERIE FOTO

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs – GALERIE FOTO

    Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO

    Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO

    Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

    Restaurantul discret unde preşedinţii îşi duc amantele – GALERIE FOTO

     

  • Podul de la Cernavodă- construcţia care a uimit Europa

    Începând din secolul al XIX-lea, toate podurile din lemn executate pe teritoriul ţării noastre, destul de numeroase, au avut un caracter provizoriu, ele urmând a fi inlocuite, mai devreme sau mai tarziu, cu poduri metalice sau din beton.

     Construirea unui pod de cale ferată peste Dunare care să lege Ţara Românească de Marea Neagră devenise necesară încă din timpul domniei lui Barbu Ştirbei. În anul răscumpărării liniei Cernavodă-Constanţa (mai precis, la 10 decembrie 1882), guvernul român lansează un concurs internaţional pentru proiectarea a doua poduri mari peste Dunăre şi peste braţul Borcea, pe linia Cernavodă-Feteşti. Dar nici unul dintre cele opt proiecte prezentate comisiei de examinare, în anul 1883, de firme din Franţa, Germania, Elveţia şi Belgia nu a fost acceptat. După trei ani, in 1886, are loc un al doilea concurs, la care participă cinci firme, dar rezultatul rămâne acelaşi.

    Într-un moment de stralucită inspiraţie, comisia îi propune lui Anghel Saligny să prezinte un proiect. În decembrie 1887, guvernul, prin Ministerul Lucrărilor Publice, îl însărcinează oficial pe Saligny cu elaborarea proiectului liniei Feteşti – Cernavodă. E o decizie surprinzătoare, ţinând seama de faptul că numai cu câţiva ani în urmă acelaşi minister refuzase să ia asupra să răspunderea executării unor tabliere mici, lucrarea fiind preluată de firme particulare.

    Inainte de a începe proiectarea, Anghel Saligny îşi formează o echipă de ingineri specialişti de la Şcoala Natională de Poduri şi Şosele, printre care Ion Băiulescu, N. Herjeu, Şt. Gheorghiu, Alex. Bădescu, V. Christescu, Gr. Cazimir, P. Zahariade şi alţii, aduşi mai tarziu. O data rezolvate toate problemele de ordin tehnic şi economic, echipa de specialişti îşi începe practic activitatea de proiectare, reuşind, după o munca intensă, să termine, la 1 decembrie 1889, elaborarea formei finale a proiectului.

    După numai un an (la 9 octombrie 1890), timp în care au fost repartizate şi demarate lucrările de pregătire, a început şi lupta pentru învingerea greutăţilor apărute în execuţie. Un lucru care nu trebuie omis ar fi faptul că terasamentele liniei ferate Feteşti – Cernavodă, care leagă între ele podurile lui Anghel Saligny, au constituit la vremea lor cea mai mare şi cea mai importantă lucrare de terasamente realizată în ţara noastră. Una peste alta, lucrările la podurile dunărene au durat cinci ani. Ziarul Times scria: “o realizare surprinzatoare la Cerna-voda”, iar Ilustrazione Italia afirma: “e o lucrare care poate fi luată ca model chiar şi de alte ţări, cu mijloace tehnice mai înaintate”.

    Cititi mai multe pe identitatea.ro

  • Aşa arată autostrada din România pe care nu va merge nicio maşină

    Tronsonul Gilău-Nadaselu se apropie de finalizare, dar va rămâne nefolosit pentru că nu se leagă de restul autostrăzii A3.

    “Ciotul” de 8,7 km de autostradă dintre Gilău şi Nadaselu, la vest de Cluj-Napoca, se apropie rapid de finalizare, o arată o nouă filmare din drona publicată de Asociaţia Pro Infrastructura (API).

    Tronsonul va rămâne, însă, doar un “muzeu de autostradă” după terminarea lucrărilor. Asta pentru că tronsonul nu va putea fi folosit de şoferi din cauza că nu este conectată de restul autostrăzii A3 printr-un pod peste Someş la Gilău.

    “Acest tronson de autostradă ete o exponată excelentă a incompetenţei autorităţilor, ce nu au fost capabile să finalizeze o licitaţie şi să semneze un contract de execuţie a unui pod/viaduct, deşi au avut 4 (patru!) ani la dispoziţie”, susţine API.

    Podul lipsă peste Someş în zonă Gilău este de fapt un viaduct deja parţial construit încă din vremea contractului cu Bechtel. Pentru finalizarea sa Compania de Autostrăzi lansase în 2015 o licitaţie ce în cele din urmă a fost anulată. Licitaţia a fost, în cele din urmă, lansată abia în octombrie 2016, iar ofertele au fost depuse, într-un final, în 9 februarie 2017, potrivit Hotnews.ro. Conform caietului de sarcini, după semnarea contractului termenul pentru finalizarea lucrărilor este de 10 luni, scrie realitatea.net

     

  • Aşa arată autostrada din România pe care nu va merge nicio maşină

    Tronsonul Gilău-Nadaselu se apropie de finalizare, dar va rămâne nefolosit pentru că nu se leagă de restul autostrăzii A3.

    “Ciotul” de 8,7 km de autostradă dintre Gilău şi Nadaselu, la vest de Cluj-Napoca, se apropie rapid de finalizare, o arată o nouă filmare din drona publicată de Asociaţia Pro Infrastructura (API).

    Tronsonul va rămâne, însă, doar un “muzeu de autostradă” după terminarea lucrărilor. Asta pentru că tronsonul nu va putea fi folosit de şoferi din cauza că nu este conectată de restul autostrăzii A3 printr-un pod peste Someş la Gilău.

    “Acest tronson de autostradă ete o exponată excelentă a incompetenţei autorităţilor, ce nu au fost capabile să finalizeze o licitaţie şi să semneze un contract de execuţie a unui pod/viaduct, deşi au avut 4 (patru!) ani la dispoziţie”, susţine API.

    Podul lipsă peste Someş în zonă Gilău este de fapt un viaduct deja parţial construit încă din vremea contractului cu Bechtel. Pentru finalizarea sa Compania de Autostrăzi lansase în 2015 o licitaţie ce în cele din urmă a fost anulată. Licitaţia a fost, în cele din urmă, lansată abia în octombrie 2016, iar ofertele au fost depuse, într-un final, în 9 februarie 2017, potrivit Hotnews.ro. Conform caietului de sarcini, după semnarea contractului termenul pentru finalizarea lucrărilor este de 10 luni, scrie realitatea.net