BusinessMagazin

Tag: plecare

  • Tânără care era în izolare, prinsă de poliţişti după ce a plecat de acasă şi a fost reclamată de soţ

    O tânără care se afla acasă, în izolare, a fost prinsă de poliţiştii din Argeş după ce a plecat şi a fost reclamată de soţ. Aceasta a fost găsită într-o maşină, cu alţi doi bărbaţi iar acum se află în carantină instituţionalizată, ea fiind şi amendată, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Reprezentanţii Poliţiei Argeş au transmis că, sâmbătă, oamenii legii au fost sesizaţi de către un bărbat întors recent în România dintr-o ţară aflată în „Zona roşie”, cu privire la faptul că persoana cu care se afla izolat, a părăsit locuinţa unde se aflau împreună.

    În urma verificărilor, în scurt timp, poliţiştii au identificat autoturismul cu care tânăra de 18 ani a plecat. În acelaşi autoturism, împreună cu aceasta, se mai aflau doi bărbaţi de 24 şi 25 de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Descoperire îngrijorătoare: Coronavirusul a supravieţuit pe nava de croazieră Diamond Princess timp de 17 zile după ce au plecat pasagerii

    Noul coronavirus a supravieţuit timp de 17 zile la bordul navei de croazieră Diamond Princess, depăşind ceea ce ştiau până acum cercetătorii legat de durata de viaţă a virusului pe suprafeţe, potrivit datelor publicate de Centrul pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor din SUA (CDC), citate de CNBC.

    Studiul CDC a analizat eforturile guvernelor din SUA şi din Japonia de a opri răspândirea COVID-19 pe nava Diamond Princess din Japonia şi pe cea numită Grand Princess în California.

    Pasagerii şi echipajele de pe ambele nave de croazieră au fost puşi în carantină după ce o parte din pasagerii anteriori, asimptomatici, au fost confirmaţi cu COVID-19 când s-au întors acasă.

    Virusul „a fost identificat pe mai multe suprafeţe, atât în cabinele celor simptomatici, cât şi în cele ale bolnavilor asimptomatici, timp de 17 zile după ce aceştia au părăsit nava, înainte de procesul de dezinfecţie”, au notat cercetătorii.

    Aceştia au subliniat totuşi ideea că descoperirea lor nu înseamnă că virusul se răspândeşte pe suprafeţe.

     

  • 18 dosare penale pentru românii care au plecat din locul de izolare, în contextul coronavirusului

    Un număr de 18 români sunt cercetaţi penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, după ce au părăsit locul de izolare, în contextul coronavirusului.

    În total sunt 18 dosare penale pentru infracţiunea de zadarnicire a combaterii bolilor.

    Aceste persoane au părăsit locul de izolare, în contextul coronavirusului.

    Pe teritoriul României, autorităţile spun că sunt în carantină instituţionalizată un număr de 27 de persoane pentru care se fac teste pentru a depista dacă au contactat virusul COVID – 1.

    Alte 12.789 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi sub monitorizare medicală. 15 oameni au fost confirmaţi cu noul virus.

  • Superbet: Vlad Ardeleanu pleacă de la conducerea operaţiunilor din România după cinci ani în care a adus compania de pariuri la un rulaj de 2,8 mld. euro în 2019 şi la o valoare de piaţă de 700 mil. euro

    Vlad Ardeleanu a plecat de la conducerea operaţiunilor Superbet România după cinci ani în care a făcut din compania de pariuri una dintre cele mai valoroase firme angtreprenoriale româneşti şi care a dus la intrarea în acţionariat a fondului de investiţii american Blackstone.

    Vlad Ardeleanu spune că îşi va continua cariera prin dezvoltarea unor afaceri antrepronoriale proprii.

    “Am condus o echipă care a reuşit succese remarcabile: compania a crescut de cinci ori, a avut un rulaj de 2,8 miliarde de euro în 2019 şi a intrat în topul primelor zece companii antreprenoriale din România”, spune el.

    În urmă cu cinci ani Sacha Dragic l-a recrutat pe Vlad Ardeleanu de la Carrefour pentru a dezvolta Superbet.

    În toată această perioadă Superbet a ajuns numărul unu pe piaţa de pariuri din România şi a început un proces de extindere internaţională. Anul trecut, Dragic a recrutat o întreagă echipă de management, poziţia de CEO a întregului grup fiind preluată de irlandezul Johnny Hartnett, care a fost numărul doi în cadrul casei de pariuri Paddy Power Betfair, una dintre cele mai mari companii de pariuri sportive la nivel global.

    “Astăzi, Superbet are profil de corporaţie internaţională, o evaluare de 700 de milioane de euro şi este partener al Blackstone, cel mai mare fond de investiţii din lume. Sunt sigur aşadar că noua echipă de management va avea succes în a atinge obiectivul unei evaluări de 1 miliard de dolari în următorii ani”, a subliniat Ardeleanu.

    La începutul anilor 2000 el a fondat împreună cu omul de afaceri Florentin Banu reţeaua de magazine Artima pe care au vândut-o în 2007 grupului Carrefour. După preluare, Carrefour l-a păstrat pe Ardeleanu care a ajuns numărul doi în conducere.

    Pe lângă afacerile antreprenoriale proprii Ardeleanu spune că vrea să se dedice unui proiect naţional – Şah pentru România.


     

  • De la tablou la Tablon. Sau o idee altfel de afacere care merge tot mai bine

    Eugenia şi Mihai Ragea au plecat de la joaca alături de fetiţa lor în creionarea Tablonului, un joc care se transformă în tablou de agăţat pe perete. Primul prototip a fost creat la sfârşitul anului 2015 şi a trecut ulterior prin mai multe runde de perfecţionare.

    „Tablon a apărut dintr-o joacă creativă în familie şi a evoluat cu ajutorul prietenilor. Entuziasmul utilizatorilor a dus la ideea comercializării obiectului. Îşi doreau să-l aibă acasă, să-l facă cadou şi ne cereau din ce în ce mai multe exemplare. Atunci am început să analizăm ce presupune producţia în serie, costurile şi implicaţiile acestora”, povesteşte Mihai Ragea. Concret, Tablon înseamnă combinarea mai multor forme, modele şi culori diferite, întâi ca o joacă, iar rezultatul – care poate fi schimbat de nenumărate ori – ia forma unui tablou.

    Numele „tablon” este o combinaţie între „tablou” şi „oblon”, pentru că, la interior, produsul arată ca un oblon multiplu stratificat. Cei doi antreprenori care constituie, practic, creierul creativ din spatele Tablon sunt absolvenţi ai Universităţii de Urbanism şi Arhitectură şi lucrează în acelaşi domeniu – arhitectură, design grafic, design de interior – de la absolvire şi până astăzi. Pentru dezvoltarea Tablon, s-au asociat cu un prieten care s-a îndrăgostit de produs.

    „În vederea comercializării produsului Tablon am înfiinţat o nouă societate în august 2019. Produsul a fost lansat în decembrie 2019. Investiţia până în prezent este în jur de 20.000 de euro şi a fost dedicată dezvoltării produsului – design, branding, website, ambalaj, producţie. Desfăşurarea activităţii s-a bazat pe implicarea şi resursele asociaţilor, iar producţia şi serviciile complementare au fost externalizate”, spune Mihai Ragea.

    Un tablon care poartă denumirea „Abstract” costă 185 de lei şi se livrează sub formă de kit, compus din mai multe piese. Pe site-ul Tablon figurează alte două modele – un set pentru construcţie format din cifre şi un altul format din litere. Din decembrie până acum, familia Ragea a vândut 100 de astfel de produse. „Suntem încă în procesul de identificare a tipologiei clientului nostru. Până acum l-au cumpărat cu bucurie şi am primit aprecieri de la toate categoriile de vârstă, indiferent de gen, ocupaţie sau educaţie. A fost foarte bine primit şi de zona business, după ce companiile au comandat serii personalizate pentru cadoul de Crăciun către partenerii lor.”

    Produsul Tablon este confecţionat şi asamblat cu ajutorul unei firme de producţie publicitară din Bucureşti, iar producţia efectivă este supervizată de Mihai Ragea. Fiecare piesă care compune obiectul presupune, în afară de materiale, şi manopera de finisare şi asamblare. Un tablon este compus din 21 de planşe. „Urmează verificarea ramei şi integrarea magneţilor, asamblarea ambalajului şi includerea instrucţiunilor de montaj”, adaugă Mihai Ragea.

    Un tablon costă 185 de lei şi se livrează sub formă de kit, compus din mai multe piese. Din decembrie până acum, familia Ragea a vândut 100 de astfel de produse.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    AlbAlb – magazin de artă şi design (Bucureşti)
    Fondator: Cristina Olteanu
    Prezenţă: Calea Dorobanţilor din Bucureşti

    Imperma – producţie de cădiţe pentru duş (Oradea)
    Fondator: Cosmin Foltuţiu
    Investiţie iniţială: 70.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 37.000 de euro
    Prezenţă: România (prin distribuitori), online (site propriu, eMag)

    Hai Hui – brand de lumânări parfumate (Bucureşti)
    Fondator: Alina Cazacu
    Investiţie iniţială: 2.200 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 50.000 de lei (peste 10.000 de euro)
    Prezenţă: online

    Mormi – producţie de obiecte pentru joacă (Bucureşti)
    Fondator: Patrick Morăraş
    Cifră de afaceri în 2018: 45.000 de lei (aproape 10.000 de euro)
    Prezenţă: online şi în magazine fizice din Bucureşti

    Potcoava – centru de echitaţie (Runcu, judeţul Dâmboviţa)
    Fondator: Ionuţ Popescu
    Investiţie iniţială: 500.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 1,6 mil. lei (aproape 350.000 de euro)
    Prezenţă: satul Runcu, jud. Dâmboviţa, la poalele munţilor Leaota, la 120 km de Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania
    au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cine este omul care conduce la nivel internaţional cea mai mare afacere din România

    La aproape un an şi trei luni de când Carlos Ghosn a plecat de la conducerea Grupului Renault, francezii apelează la Luca de Meo pentru a prelua frâiele companiei.

    Luca de Meo este celebru pentru activitatea sa de la Alfa Romeo din a doua parte a anilor 2000 când reînnoia gama constructorului italian. Urmau Alfa MiTo, Giulietta şi ulterior Giulia.
    Consiliul de administraţie al grupului auto francez Renault, care deţine şi marca Dacia, l-a numit săptămâna trecută pe italianul Luca de Meo în funcţia de director general. Italianul a mai fost anterior directorul mărcii Seat, deţinută de germanii de la Volkswagen, timp de patru ani.
    Renault derulează în prezent un proces de recrutare pentru un nou management în contextul în care compania încearcă să-şi consolideze alianţa cu japonezii de la Nissan după ieşirea din scenă a fostului director Carlos Ghosn.
    Numirea italianului în vârstă de 52 de ani va deveni efectivă la 1 iulie în contextul în care acesta are o clauză de neconcurenţă în contractul cu Seat. Luca de Meo a mai fost în trecut vicepreşedinte pe marketing la Fiat şi şef pe marketingul mărcilor Volkswagen.
    Totodată, actualul director general interimar, Clotilde Debos, va rămâne în grupul francez ca director general adjunct.
    Decizia celor de la Renault vine în condiţiile în care acesta încearcă să tragă linie după un an plin de probleme, marcat de arestarea fostului şef Carlos Ghosn, prin finalizarea unei îndelung aşteptate restructurări a managementului său.
    Asemenea constructorilor rivali, Renault se confruntă cu un declin al cererii şi a anunţat că se aşteaptă la o uşoară scădere a pieţei auto din Europa, Rusia şi China în acest an.
    La începutul anului Luca de Meo anunţa că a demisionat de la Seat cu efect imediat, iar ulterior Seat a anunţat că despărţirea a avut loc de comun acord şi De Meo avea astfel deschis drumul spre Renault.
    De partea cealaltă, după demiterea lui Thierry Bollore de la conducerea grupului Renault, francezii au rămas fără CEO, temporar fiind Clotilde Delbos, care de la 1 iulie, de când Luca de Meo intră în funcţie, va rămâne director general adjunct.
    Luca de Meo nu este la primul job în cadrul Renault, el lucrând în cadrul grupului francez în urmă cu circa 20 de ani. El a mai lucrat şi în cadrul Toyota şi Fiat, înainte de a merge la Volkswagen. Sunt încântat de noua numire, care marchează un pas decisiv pentru Grupul Renault şi alianţă. Luca de Meo este un foarte mare strateg şi vizionar într-o industrie auto în rapidă schimbare“, a spus Jean-Dominique Senard, preşedintele consiliului de administraţie al grupului Renault.
    Venirea lui Luca de Meo la şefia Renault are loc în vremuri tulburi. După ruptura dintre alianţa Renault-Nissan-Mitsubishi şi Daimler, acum Nissan vrea să iasă din alianţă într-o industrie în care toţi constructorii încearcă să intre în noi parteneriate.
    Executivii seniori ai Nissan au accelerat planul secret de urgenţă care prevede o potenţială despărţire de francezii de la Renault, în contextul în care scandalul iscat în jurul fostului director al companiei, Carlos Ghosn, continuă să clatine alianţa de 20 de ani dintre cei doi giganţi auto.
    Planul prevede o separare totală a diviziilor de inginerie şi a producţiei, precum şi o serie de schimbări în boardul Nissan, iar eforturile pentru implementarea acestuia au accelerat de când Carlos Ghosn a fugit din Japonia în Libia în luna decembrie.
    Decizia de a contura o potenţială despărţire este cea mai recentă evoluţie într-o alianţă pe care Carlos Ghosn a ţinut-o la un loc aproape două decenii din poziţia de CEO şi preşedinte al ambelor companii.
    O despărţire totală ar forţa probabil ambele companii să îşi caute parteneri noi, încât industria auto se confruntă cu o scădere a vânzărilor şi o creştere a costurilor de producţie, pe fondul reorientării industriei auto către vehicule electrice.
    Mai mult, o astfel de decizie i-ar face pe ambii producători mai mici, într-o piaţă globală care se consolidează prin mutări precum fuziunea dintre Fiat Chrysler şi PSA, compania-mamă a Peugeot, sau o potenţială alianţă între Volkswagen şi Ford.

  • Dacă aveţi o diplomă de inginer, scoateţi-o din sertare pentru că a devenit valoroasă. La 50-60 de ani nu se apropie o pensionare, ci începe o nouă carieră

    O poziţie de inginer a ajuns să fie plătită bine în acest moment cu peste 1.500 de euro! „Aşa e, cam pe aici am primit şi eu ofertele, de la trei companii. Să văd acum ce-mi oferă şi cât de aproape de casă, pentru că nu mai vreau să stau în trafic.”
    În primul deceniu după revoluţie, pe măsură ce fabricile comuniste se restructurau şi chiar se închideau, zeci şi sute de mii de ingineri s-au trezit pe drumuri şi fiecare s-a apucat de altceva. Mulţi au intrat în vânzări, o parte au trecut pe partea financiară, alţii au bătut la uşile băncilor care se deschideau atunci şi cei mai mulţi au plecat în străinătate să-şi caute joburi cu un salariu mai mare decât în România.
    Investiţiile străine şi revenirea creşterii economice au revigorat piaţa, iar în ultimii 5-7 ani inginerii au început să fie din nou căutaţi. Bogdan Badea, CEO al eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România, a declarat că poziţiile de inginer sunt extrem de căutate, iar aici, pe anumite specializări, un inginer poate ajunge să câştige şi peste 4.000 de euro sau chiar mai mult.
    El menţionează că pentru un inginer la început compania pune pe masă 700-800 de euro, iar salariile pot să crească extrem de rapid, având în vedere că sunt candidaţi foarte puţini, iar grupul de resurse este foarte mic. Plus că există şi cererile din afară.
    Economiile sunt în plin proces de transformare, iar viitorul arată că IT-iştii, inginerii, oamenii de marketing vor deveni extrem de căutaţi.
    Procesele repetitive şi fizice vor fi înlocuite de roboţi sau de aplicaţii. Tehnologia 5G va schimba întregi industrii şi va avea nevoie de mai mult personal tehnic decât în prezent, pentru a construi şi a susţine reţelele. Spre exemplu, în agricultură firmele nu vor mai avea nevoie de tractorişti, ci de softişti care să urmărească şi conducă tractoarele dintr-un birou şi să vadă cât este de umed pământul printr-o aplicaţie.
    În noul exerciţiu financiar, Uniunea Europeană va îndrepta tot mai multe fonduri europene, miliarde de euro, către cercetare şi dezvoltare, către automatizare şi robotizare, către tehnologii ale viitorului, în încercarea Europei de a-i prinde din urmă pe americani şi chinezi. Toate aceste poziţii vor necesita ingineri şi IT-işti, iar preţul lor va creşte exponenţial.
    Bineînţeles că toate companiile ar vrea să aibă ingineri tineri, dar acest lucru este din ce în ce mai greu în România, având în vedere că numărul celor care se duc şi termină o şcoală scade în fiecare an, ceea ce face ca numărul inginerilor să se reducă şi mai dramatic.
    Multe companii îşi dau seama că trebuie să caute ingineri şi de la 45 de ani în sus, adică să-i reconvertească. Multe companii care au comenzi dar nu au oameni îi imploră pe inginerii care deja sunt la pensie să mai rămână pentru a executa lucrările şi a nu pierde business.
    Aşa că nu trebuie să vă mire dacă cei care au terminat Politehnica sau o altă facultate tehnică îşi caută acum prin sertare diplomele şi aplică pentru poziţii de ingineri, asta în cazul în care firmele nu sunt deja pe urmele lor.
    Aşa că diploma de inginer a devenit extrem de valoroasă, iar dacă ai 50-60 de ani nu înseamnă că te apropii de pensie, ci că eşti la începutul unei noi cariere, care poate să fie mult mai profitabilă.

  • Ciprian Dascălu pleacă de la ING pentru a fi noul economist-şef al BCR

    Banca Comercială Română va avea un nou economist-şef şi director de cercetare, Ciprian Dascălu urmând să preia această funcţie începând cu 15 ianuarie. El îi succede lui Horia Braun-Erdei, numit la 1 noiembrie 2019 Preşedinte Executiv (CEO) al Erste Asset Management Romania.

    În vârstă de 40 de ani, Ciprian Dascălu lucrează în sistemul bancar încă din 2003, acumuland o experienţă consistentă în macro şi micro economie, pieţe financiare şi modele economice, dar şi în statistică, managementul riscului, retail & corporate banking.

    Anterior, Ciprian Dascălu a lucrat timp de mai mulţI ani ca economist şef al ING Bank România.

     

  • Temele anului 2020: vine sau nu criza, plecăm din ţară, ce oferte de city break şi vacanţe găsim, ce facem dacă vine războiul în Iran

    De la anul 2020 nu sunt prea mari aşteptări, decât o schimbare generală a României, a românilor, iar lucruri care nu s-au făcut în 30 de ani să se facă peste noapte. În caz contrar alternativa este plecarea din ţară.
    Care sunt temele anului 2020:
    1. Vine sau nu criza? Această întrebare este pusă de toată lumea, în speranţa că cineva va oferi o dată precisă. România intră în al zecelea an de creştere economică, o perioadă la care prea puţini se aşteptau atunci când era criza din 2009-2010 şi se tăiau salariile, iar ofertele de locuri de muncă dispăreau peste noapte. România este predispusă să treacă de la creşteri economice spectaculoase la scăderi rapide, peste noapte, aşa că lumea vrea să fie pregătită în caz că vine o nouă furtună.
    2. Cu cât creşte cursul? Cred că şi Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ar vrea să ştie acest lucru. Dacă dezechilibrele macro se vor mai corecta, BNR poate să ţină cursul atâta timp cât nu este deranj pe pieţele financiare internaţionale. Dar, dacă vom continua să importăm în ritmul din ultimii ani, la un moment dat cursul tot va trece de 5 lei/euro.
    3. Stăm în continuare cu chirie sau luăm un credit şi cumpărăm un apartament? Vânzările de apartamente scad, dar preţurile cresc, ceea ce ridică multe semne de întrebare. De ce se întâmplă acest lucru? Piaţa începe să se aglomereze pe dezvoltări imobiliare, dar multă lume stă în expectativă pentru că nu ştie ce să facă. Cei mai mulţi cred că va veni criza şi că preţul apartamentelor va scădea ca în 2009-2010, aşa că mai aşteaptă, preferând să stea în continuare cu chirie. Dar de trei ani preţurile cresc şi multora le stă pe creier întrebarea: până unde vor creşte şi acum este un bun moment pentru achiziţia unui apartament?
    4. Care mai sunt salariile în piaţă şi cine mai angajează? Conform declaraţiilor lor din sondaje, 40% dintre angajaţi ar vrea să schimbe jobul ca să obţină o ofertă mai bună, dar le este frică să facă acest pas. Aşa că preferă să stea în companiile lor aşteptând o creştere salarială de 5-10% decât să rişte să meargă într-o altă companie, cu alţi şefi, cu alte targeturi şi cu altă cultură. Toată lumea vrea însă să ştie ce salarii sunt la concurenţă şi ce joburi sunt disponibile şi la ce companii.
    5. Nemulţumirile legate de sănătate, educaţie şi infrastructură cresc: pentru cei care stau în marile oraşe pretenţiile devin din ce în ce mai mari. Toată lumea vrea ca şi la stat să existe sistemul de organizare ca la privat, cel puţin în domeniul sănătăţii, dar fără preţurile de la clinicile private. Toată lumea vrea ca autostrăzile să se facă peste noapte şi se întreabă de ce nu se poate face acest lucru. Acest lucru despre care se vorbeşte în fiecare zi, iar cei care sunt la putere, fie de la PSD, fie de la PNL, oferă numai promisiuni cu un grad de certitudine de 100%. Dacă ar fi o problemă atât de acută, nemulţumirea verbală s-ar transforma în proteste majore, ceea ce nu se întâmplă.
    6. Unde ducem copiii la şcoală, la stat sau la privat, şi ce să înveţe? Toată lumea are o părere proastă despre învăţământul de stat mai ales după noile teste PISA, profesorii sunt depăşiţi şi se răzbună dând copiilor multe teme, iar ceea ce învaţă nu are nicio legătură cu realitatea. Mulţi părinţi se uită către învăţământul privat ca fiind soluţia salvatoare sau vor să-şi trimită copiii la şcoală în străinătate. De asemenea, părinţii se întreabă care sunt joburile viitorului mai mult decât o fac copiii.
    7. Tot mai mulţi vor să plece din ţară? Deşi au bani, joburi rezonabile, apartamente unde să locuiască, cel puţin 500.000 de români, dacă nu chiar mai mulţi, vor să plece din ţară şi îşi caută joburi în afară. Iar aici nu mai este problema de bani, ca în anii ’90, ci de faptul că lucrurile se mişcă foarte încet în România, iar ceea ce văd la televizor sau citesc pe Facebook îi îndeamnă şi mai mult să plece din ţară.
    8. Dragnea şi PSD nu mai sunt la putere, dar aşteptările faţă de PNL şi USR cresc: foarte mulţi şi-au dat votul celor de la PNL şi USR, în loc să stea acasă, pentru a-i da jos pe cei de la PSD. Dar acum au pretenţii faţă de cei de la PNL şi faţă de Klaus Iohannis, preşedinte al României pentru încă cinci ani, să schimbe ceva în ţară. Aşteptările lor sunt mari, iar dacă rezultatele nu vor veni, nimeni nu o să îi mai scoată la vot.
    9. Unde mergem în city break şi în vacanţă? Toată lumea caută în fiecare zi ofertele cele mai ieftine de avion sau de cazare pentru a pleca la sfârşit de săptămână sau în vacanţa/vacanţele tradiţionale. Toţi corporatiştii vor să călătorească acum, când au bani şi când nu e criză.
    10. Ce facem dacă începe războiul în Iran? Începutul de an a adus şi prima criză politică majoră după omorârea de către americani a unui general iranian. Noi vrem să fim în NATO, în Uniunea Europeană, dar nu vrem să fim în acelaşi conflict dintre americani şi iranieni. Toată lumea este conştientă că un război, destul de aproape de România, va schimba situaţia din ţară ca o schijă ricoşată din afară. Noroc că armata nu mai este obligatorie în România.
    Să avem cu toţii un an bun, iar eu sper să avem evenimente cât mai spectaculoase pentru a scrie despre ele.

  • Cum au reuşit doi români să facă un brand de haine care ajunge la clienţi din toată Europa

    Producţia hainelor este externalizată, pentru a beneficia de experienţa jucătorilor din domeniul producţiei, de design ocupându-se însă echipa Merinito.
    „Am încercat mereu o optimizare a producţiei astfel încât să fim eficienţi şi să venim pe piaţă cu un produs de calitate la un preţ bun”, spune Dana Agap.
    Lâna, materia primă pentru produse, vine de la oi din Australia şi Noua Zeelandă. În România, clienţii pot să găsească produsele Merinito
    pe site-ul companiei, merino-shop.ro, dar şi prin magazinele partenere.
    „Clientul principal este pasionat de sport, cu venituri medii sau peste medie şi care caută o alternativă la îmbrăcămintea tehnică din material sintetic”, mai spune Dana Agap.
    Un tricou Merinito costă circa 120 de lei, iar o bluză poate ajunge la 350 de lei, potrivit site-ului propriu.
    „Ce am înţeles este că îndemnul «cumpără un produs românesc!» nu e suficient, produsul trebuie să fie şi competitiv, patriotismul nu este singurul element atunci când un client ia decizia de cumpărare.”