BusinessMagazin

Tag: plati

  • „Rotativa“ guvernamentală complică ecuaţia reducerii de cheltuieli publice necesare pentru că nimeni nu vrea să plătească preţul

    ♦ Schimbarea premierului liberal Nicolae Ciucă (PNL) cu Marcel Ciolacu (PSD) complică proiectul reducerii cheltuielilor bugetare pentru încadrarea în ţinta de deficit în 2023. Pentru că măsura trebuie asumată şi mereu când sunt tăieri de cheltuieli există un cost politic pe care cineva trebuie să şi-l asume, dar pe care nimeni nu vrea să-l plătească.

    Guvernul are pe masă un proiect de ordonanţă de urgenţă de tăiere a chel­tuielilor bugetare, proiect care, în cele mai sensibile puncte ale lui, priveşte îngheţarea salariilor din sistemul public la nivelul lui 2022, sunt oprite angajările în structurile de stat, sunt oprite achiziţiile de maşini sau interzis cumulul pensie-salariu.

    Totul pentru că execuţia bugetului la primul trimestru nu arată deloc bine, iar viitorul nu este roz, având în vedere că avansul economiei va fi mai mic decât anul trecut – de fapt va fi cam la jumătate, spun majoritatea prognozelor, undeva la 2,5%.

    „Decizia de oprire a ritmului de creştere a salariilor şi din zona de bunuri şi servicii este rezonabilă. Este singura posibilă, de altfel. Nu vorbim de o reducere a salariilor, ci de o temperare a creşterii lor. Impozitele nu pot fi mărite, ar fi o povară pentru eco­nomie. Nu mai trebuie aplicată soluţia FMI din criza financiară de acum un deceniu, cu tăieri de salarii. Aşa că sigura soluţie este de reducere a cheltuielilor. E bine că discutăm acum despre asta pentru că măsurile luate din vreme evită luarea unor decizii mai dure, spre final de an, când se va vedea că înca­drarea în ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB este compromisă“, spune econo­mistul Laurian Lungu.

    România are doar două posibilităţi pen­tru reducerea deficitului bugetar: să crească veniturile sau să scadă cheltuielile şi, având în vedere că traversăm o perioadă cu inflaţie mare, cu dobânzi ridicate, ar fi dificil să crească taxele. Singura soluţie viabilă pentru reducerea deficitului bugetar ar fi re­du­cerea cheltuielilor, spune Radu Georgescu, mana­ging partner al CFO Network.

    Problema este că cineva trebuie să-şi asume această reducere de cheltuieli – nu poate fi numită chiar austeritate pentru că o reducere de cheltuieli cu 20 de miliarde de lei nu înseamnă decât 3,8% din totalul cheltuielilor de 541 de miliarde de lei, la nivelul anului 2022. Dar sindicatele din învăţământ ameninţă cu greva generală pentru că, la o inflaţie de 15%, vor compensaţii măcar pentru golul din buzunare provocat de creşterea de preţuri. Şi, cum alegerile se apropie pentru că 2024 este la o aruncătură de băţ, este nevoie de mult curaj şi de asumare a costului politic. Rocada PNL-PSD în fruntea guvernului ar urmă să se facă în luna mai. Cineva va plăti, din punct de vedere politic, acest preţ. Pe cine cade pacostea? Pe PNL, pe PSD?

    „Ambele partide trebuie să-şi asume acest cost pentru că ele vor continua să guverneze împreună. Indiferent de «rotativă», cum o numesc ei, singura soluţie este reducerea cheltuielilor guverna­mentale în condiţiile în care majorarea taxelor ar duce economia şi mai în jos. În fond, reducerea veniturilor bugetului este cauzată, într-o măsură, şi de schimbările Codului fiscal intrat în vigoare la începutul anului. Întreprinderile mici şi mijlocii au avut de suferit din cauza noilor impozite, afacerile, veniturile le-au scăzut. Noi taxe ar pune presiune şi mai mare pe economie. Asa că soluţia nu poate fi alta decât reducerea cheltuielilor“, spune Laurian Lungu.

    Execuţia bugetară pentru primul trimestru ar urma să fie publicată de Ministerul Finanţelor astăzi sau mâine dar, din declaraţiile publice ale responsabililor politici, reiese că încasările bugetare la T1 sunt cu 4,7 miliarde de lei mai mici decât prognoza de venituri. Dacă situaţia s-ar menţine de-a lungul anului, ar rezulta un minus la venituri de 20 de miliarde de lei (4 mld. euro) care ar trebui acoperiţi din împrumuturi, aşa că deficitul bugetar ar fi mult mai mare decât procentul de 4,4% din PIB, cât prevede legea bugetului. Coincidenţă sau nu, suma 20 de miliarde de lei supraestimată în vistieria statului şi admisă acum de guvern este identică cu cea indicată de Consiliul Fiscal, în opinia asupra proiectului de buget pentru 2023.

    Bugetul de anul acesta este construit pe venituri mai mari cu 14% faţă de cele de anul trecut. Doar că economia, care a crescut spectaculos în 2022, cu 4,7%, încetineşte anul acesta. Preţul petrolului şi cel al gazului au adus, în 2022, venituri în plus la buget de 13 miliarde de lei (2,6 mld. euro), adică de 3% din veniturile totale. Anul acesta, preţurile la petrol şi gaze s-au dus în jos, inflaţia – cumplită pentru alţii, dar mană cerească pentru buget – scade şi ea. Dar Ministerul Finanţelor a bugetat la venituri, în 2023, la nivelul lui 2022 şi a mai pus şi 14% peste. Parlamentul a aprobat, aşa că promisiunile făcute sunt acum lege. Totuşi, socoteala iniţială, după datele la T1, se dovedeşte că a fost greşită. Iar guvernul trebuie să taie din cheltuieli. Dar ce te faci, pentru că promisiunea făcută e datorie curată.

    Sindicatele din învăţământ s-au supărat şi anunţă o grevă generală faţă de măsurile de blocare a cheltuielilor prevăzută de guvern. Lista de revendicări este lungă dar, ca întotdeauna, salariile se află în fruntea acestor revendicări. Salariul mediu în economie a trecut de 4.000 de lei/lună, dar salariile în învăţământ pentru profesorii aflaţi la început (pentru cei sub 35 de ani) sunt, pe medie, de 2.400 de lei, potrivit Eurostat, oficiul de statistică al UE.

    Supărarea este mare, costul politic poate fi, de asemenea, mare aşa că în guvern se vor înfrunta „raţiunea economică“ cu „raţiunea politică“. 

    De obicei, în România, câştigă cea din urmă. În Franţa preşedintele Macron şi Parlamentul francez au modificat legea pensiilor, în ciuda protestelor masive. „Raţiunea economică“ a avut câştig de cauză în faţa „raţiunii politice“.

    Bugetul de anul acesta este construit pe venituri mai mari cu 14% faţă de cele de anul trecut. Doar că economia, care a crescut spectaculos în 2022, cu 4,7%, încetineşte anul acesta. Preţul petrolului şi cel al gazului au adus, în 2022, venituri în plus la buget de 13 miliarde de lei (2,6 mld. euro), adică de 3% din veniturile totale.

    Nicolae Ciucă, actualul premier

  • Bangladesh va plăti Rusiei 300 de milioane de dolari pentru o centrală electrică

    Bangladesh a fost de acord să plătească Rusiei aproximativ 300 de milioane de dolari în yuani pentru a achita plata pentru construirea unei centrale nucleare în apropierea capitalei Dhaka, potrivit a doi oficiali familiarizaţi cu această chestiune, conform Bloomberg.

    Mecanismul de plată a fost finalizat în cadrul unei întâlniri de săptămâna trecută, au declarat oficialii. Iniţial, Rusia a refuzat să accepte plata în yuani din cauza îngrijorărilor legate de posibilele pierderi din conversia valutară şi a insistat asupra plăţilor în ruble, au spus persoanele respective.

    Proiectul de energie nucleară este esenţial pentru viitoarea securitate energetică, în condiţiile în care Bangladesh se confruntă cu pene frecvente de electricitate şi cu o cerere în creştere din partea întreprinderilor şi a gospodăriilor. Centrala electrică în valoare de 12,65 miliarde de dolari din districtul central Pabna, la aproximativ 140 de kilometri vest de Dhaka, este construită cu ajutorul companiei atomice de stat Rosatom din Moscova şi a fost finanţată printr-un împrumut rusesc.

    Această tranzacţie vine în contextul în care ţările din lumea emergentă încearcă să reducă dependenţa de dolar. China şi India s-au numărat printre cele mai vocale în ceea ce priveşte consolidarea monedelor locale, mai ales într-un moment în care tot mai multe guverne consideră sancţiunile americane ca fiind o înarmare a dolarului, despre care spun că adaugă o presiune inutilă asupra propriilor decizii.

    Rusia face în continuare presiuni asupra Bangladeshului pentru un sistem de plată alternativ pentru comerţ şi afaceri, au declarat oficialii.

    Moscova ceruse Bangladeshului să deschidă un canal de plată direct între băncile lor centrale pentru a facilita transferurile de fonduri îngreunate de sancţiunile impuse Moscovei din cauza războiului din Ucraina. De asemenea, a propus ca Dhaka să ia în considerare o serie de propuneri, inclusiv un acord de schimb valutar, utilizarea rublei în decontările comerciale şi activarea sistemului de mesagerie al Băncii Rusiei pentru a facilita comerţul şi investiţiile bilaterale.

     

  • Top 10 cele mai bine plătite locuri de muncă secundare de unde se pot obţine bani în plus fără a ieşi măcar din casă

    Oportunităţile de muncă la distanţă s-ar putea să fie din ce în ce mai puţine, dar există zeci de joburi secundare de unde se pot obţine bani în plus fără a ieşi măcar din casă. Unele dintre acestea se plătesc şi cu 100 de dolari pe oră, scrie CNBC.

    FlexJobs, una dintre cele mai populare platforme pentru a găsi oportunităţi de muncă la distanţă şi hibridă, a înregistrat o creştere de 28% a numărului de anunţuri privind joburile remote şi pe cele în regim part-time în ultimul an.

    Platforma a identificat 25 de joburi secundare la mare căutare care se desfăşoară remote, pe baza anunţurilor de la peste 58.000 de companii postate între ianuarie şi martie 2023.

    În timp ce numărul total de ore variază de la un rol la altul, cele mai multe dintre joburile de pe lista FlexJobs cer presupun un program de 10-20 de ore pe săptămână.

    Top 10 cele mai bine plătite joburi remote în 2023:

    1. Redactor (29 dolari pe oră)
    2. Manager de proiect (37 dolari pe oră)
    3. Interpret (21 dolari pe oră)
    4. Editor (27 dolari pe oră)
    5. Graphic designer (24 dolari pe oră)
    6. Contabil (19 dolari pe oră)
    7. Asistent virtual (17 dolari pe oră)
    8. Manager social media (26 dolari pe oră)
    9. Evaluator de motoare de căutare (24 dolari pe oră)
    10. Asistent executiv (29 dolari pe oră)

    Adoptarea pe scară largă a muncii la distanţă a creat mai multe oportunităţi pentru ca oamenii să găsească joburi secundare online flexibile în alte domenii decât cel tehnologic, inclusiv în finanţe, administraţie şi sănătate.

    Dacă sunteţi interesat să începeţi o activitate secundară de la distanţă, luaţi în considerare monetizarea abilităţilor dvs. creative: Cele mai solicitate joburi de la distanţă, cu jumătate de normă, pentru care angajatorii fac angajări se găsesc în domeniul scrisului, editării şi designului, potrivit unei noi cercetări de la FlexJobs.

    În fruntea listei de joburi la mare căutare se află „scriitor”, presupune scrierea de buletine informative, articole de blog şi alte tipuri de conţinut pentru companii. Există o cerere în creştere pentru scriitori tehnici, care redactează manuale de utilizare, descrieri de produse, ghiduri de referinţă şi alte resurse pentru produse şi servicii tehnologice.

    Alte joburi secundare remote se pot pot plăti şi cu peste 100 de dolari pe oră, în funcţie de nivelul de calificare şi de proiect. Designerii grafici de pe Upwork, de exemplu, cer până la 145 de dolari pe oră.

     

    Pentru rolurile de asistenţă virtuală care necesită abilităţi mai specializate – fie că este vorba de construirea unor campanii de marketing pe e-mail sau de crearea de site-uri WordPress – remuneraţia pleacă de la minim 100 de dolari pe oră.

     

  • Dobânzi, redevenţe sau dividende reconsiderate de ANAF în noi interpretări date prevederilor referitoare la beneficiarul efectiv. Trei puncte de atenţie pentru companii

    Autori: Vlad Foica, Senior Manager Tax şi  Daniel Pană, Partener Tax, KPMG

    Deşi tranzacţiile comerciale ce conduc la obţinerea de către un nerezident a unui venit impozabil ce are ca sursă România – cel mai adesea dobânzi, redevenţe sau dividende, ar trebui să fie, în anumite condiţii, exceptate de la impozitul pe venit, în fapt, în ultima perioadă, autorităţile fiscale le reconsideră, prevalându-se de interpretări diferite ale sintagmei „beneficiar efectiv”. 

    Plăţile de dobânzi şi redevenţe ce provin din România şi sunt efectuate către companiile din grup sunt exceptate local de la impozitul pe veniturile nerezidenţilor. Este ceea ce spune Directiva 2003/49/CE, ce reglementează sistemul comun de impozitare a plăţilor de dobânzi şi de redevenţe efectuate între societăţi asociate din state membre diferite, preluată de legea locală. Însă, pentru a putea beneficia de scutirea de impozit, una dintre condiţiile importante prevăzute de legislaţie este aceea ca beneficiarul efectiv al sumelor să fie o societate din alt stat membru. Ce este, deci, un ”beneficiar efectiv”? 

    Potrivit legislaţiei fiscale, ”o societate a unui stat membru va fi tratată ca beneficiar efectiv al dobânzilor şi redevenţelor doar dacă primeşte acele plăţi pentru beneficiul său propriu, şi nu ca un intermediar pentru o altă persoană, cum ar fi un agent, un fiduciar sau semnatar autorizat”. 

    Deşi, la o primă vedere, ar putea părea că plăţile către o societate care acţionează ca intermediar sunt excluse din scopul scutirii prevăzute de legislaţia română şi cea europeană, pentru că societatea intermediară nu este de fapt beneficiarul efectiv, aşa cum cere condiţia, în fapt, textul complet sugerează contrariul. Deoarece Legea vine şi insistă asupra termenilor – ”cum ar fi un agent, un fiduciar sau semnatar autorizat”.

    În majoritatea cazurilor, în practică, încadrarea unei societăţi ca beneficiar efectiv necesită o analiză laborioasă, în care circumstanţele specifice trebuie atent studiate. Însă există trei detalii care pot ajuta companiile să identifice şi să diferenţieze întreprinderea beneficiară care este exceptată de la plată. 

    Astfel, în  primul rând, trebuie făcută o diferenţă clară între primirea plăţilor pentru beneficiul propriu, respectiv primirea plăţilor pentru o altă persoană în calitate de intermediar. 

    De exemplu, avem o societate care prestează servicii de administrare (Prestator) a unei clădiri de birouri către proprietarul acesteia (Proprietar). În această situaţie, Prestatorul ar putea avea obligaţia, de exemplu, de a crea o strategie de afaceri şi marketing, de a identifica potenţiali chiriaşi şi de a încheia contracte de chirie, de a gestiona mentenanţa, reparaţiile şi reviziile necesare unei clădiri, de a contracta serviciile de curăţenie etc. În acest caz Prestatorul va fi de facto interpus între chiriaşii clădirii şi Proprietar, chiar dacă sumele primite vor fi pentru beneficiul propriu, întrucât din sumele încasate el va avea şi răspunderea cheltuielilor necesare administrării. Prestatorul este în acest caz beneficiar efectiv. 

    Pe de altă parte, dacă Proprietarul este cel care administrează direct clădirea, însă, pentru încasarea chiriilor, contractează o societate specializată în tranzacţii financiare (Intermediar) cu scopul de a încasa sumele datorate de chiriaşi în contul şi beneficiul Proprietarului, este evident că ne aflăm într-o situaţie complet diferită. Mai precis, în acest caz singurul rol al Intermediarului este de a acţiona ca mijlocitor între chiriaşi şi Proprietar, ceea ce înseamnă că toate sumele încasate sunt de fapt pentru Proprietar.  

    Sintetizând, putem spune că a primi plăţi ca un intermediar pentru o altă persoană trebuie interpretat în sensul că suma primită de la o parte a tranzacţiei este transferată în întregime către cealaltă parte, întocmai obligaţiilor asumate faţă de adevăratul beneficiar. 

    În al doilea rând, va trebui făcută o analiză a substanţei economice a tranzacţiei, din care nu vor putea lipsi riscurile şi funcţiile asumate de fiecare dintre părţi. O astfel de analiză trebuie realizată pe detaliile specifice fiecărui caz în parte. De exemplu, dacă o instituţie financiară acordă un credit unei societăţi de tip holding, care, ulterior, acordă credite diferitelor filiale, societatea holding va fi sau nu beneficiarul efectiv al dobânzilor încasate de la subsidiare? Pentru a putea concluziona, vom avea nevoie de mai multe detalii, întrucât termenele şi condiţiile agreate între părţi pot varia extrem de mult. Pe de altă parte însă, este evident că simpla interpunere a unei societăţi între alte două entităţi nu constituie un element suficient pentru reconsiderarea respectivei societăţi într-un intermediar pentru o altă persoană. 

    Astfel, ajungem la cel de-al treilea element care considerăm că ar trebui să fie avut în vedere -jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Într-o judecată relativ recentă (2019) a unor cauze conexate (C‑115/16, C‑118/16, C‑119/16 şi C‑299/16), Curtea a concluzionat, printre altele, că scutirea de impozitare a plăţilor de dobânzi este rezervată doar beneficiarilor efectivi ai unor astfel de dobânzi, şi anume entităţilor care se bucură în mod real de aceste dobânzi pe plan economic şi care dispun, prin urmare, de puterea de a le determina în mod liber destinaţia. 

    Cu alte cuvinte, judecătorii Curţii au avut în vedere capacitatea beneficiarului de a decide cu privire la modul de utilizare a dobânzilor încasate. De exemplu, plata unei facturi de utilităţi la un bancomat al unei bănci nu va putea fi considerată ca fiind în beneficiul băncii respective, căci puterea de a determina destinaţia sumelor respective aparţine furnizorului de utilităţi. Vedem aşadar cum sintagma ”primeşte acele plăţi pentru beneficiul său propriu, şi nu ca un intermediar” capătă un cu totul alt sens atunci când citim din perspectiva prevederii ”(…) pentru o altă persoană (…)”. Multitudinea şi diversitatea detaliilor care pot diferi de la caz la caz, precum şi posibilele implicaţii din punct de vedere comercial, juridic sau al preţurilor de transfer fac din analiza noţiunii de beneficiar efectiv un subiect care ar trebui să se regăsească pe agenda tuturor celor care gestionează afaceri ce implică structuri complexe.

    În concluzie, dată fiind practica recentă a ANAF, am recomanda companiilor să ia în considerare acest subiect şi să analizeze cu atenţie poziţia în care se găsesc într-un mod pro-activ, în vederea diminuării oricăror posibile riscuri fiscale ce ar putea fi ridicate în cadrul unui control al autorităţii fiscale.

     

  • Top 10 cele mai bine plătite joburi secundare în 2023. Salariile ajung şi la 100 de dolari pe oră

    Oportunităţile de muncă la distanţă s-ar putea să fie din ce în ce mai puţine, dar există zeci de joburi secundare de unde se pot obţine bani în plus fără a ieşi măcar din casă. Unele dintre acestea se plătesc şi cu 100 de dolari pe oră, scrie CNBC.

    FlexJobs, una dintre cele mai populare platforme pentru a găsi oportunităţi de muncă la distanţă şi hibridă, a înregistrat o creştere de 28% a numărului de anunţuri privind joburile remote şi pe cele în regim part-time în ultimul an.

    Platforma a identificat 25 de joburi secundare la mare căutare care se desfăşoară remote, pe baza anunţurilor de la peste 58.000 de companii postate între ianuarie şi martie 2023.

    În timp ce numărul total de ore variază de la un rol la altul, cele mai multe dintre joburile de pe lista FlexJobs cer presupun un program de 10-20 de ore pe săptămână.

    Top 10 cele mai bine plătite joburi remote în 2023:

    1. Redactor (29 dolari pe oră)
    2. Manager de proiect (37 dolari pe oră)
    3. Interpret (21 dolari pe oră)
    4. Editor (27 dolari pe oră)
    5. Graphic designer (24 dolari pe oră)
    6. Contabil (19 dolari pe oră)
    7. Asistent virtual (17 dolari pe oră)
    8. Manager social media (26 dolari pe oră)
    9. Evaluator de motoare de căutare (24 dolari pe oră)
    10. Asistent executiv (29 dolari pe oră)

    Adoptarea pe scară largă a muncii la distanţă a creat mai multe oportunităţi pentru ca oamenii să găsească joburi secundare online flexibile în alte domenii decât cel tehnologic, inclusiv în finanţe, administraţie şi sănătate.

    Dacă sunteţi interesat să începeţi o activitate secundară de la distanţă, luaţi în considerare monetizarea abilităţilor dvs. creative: Cele mai solicitate joburi de la distanţă, cu jumătate de normă, pentru care angajatorii fac angajări se găsesc în domeniul scrisului, editării şi designului, potrivit unei noi cercetări de la FlexJobs.

    În fruntea listei de joburi la mare căutare se află „scriitor”, presupune scrierea de buletine informative, articole de blog şi alte tipuri de conţinut pentru companii. Există o cerere în creştere pentru scriitori tehnici, care redactează manuale de utilizare, descrieri de produse, ghiduri de referinţă şi alte resurse pentru produse şi servicii tehnologice.

    Alte joburi secundare remote se pot pot plăti şi cu peste 100 de dolari pe oră, în funcţie de nivelul de calificare şi de proiect. Designerii grafici de pe Upwork, de exemplu, cer până la 145 de dolari pe oră.

     

    Pentru rolurile de asistenţă virtuală care necesită abilităţi mai specializate – fie că este vorba de construirea unor campanii de marketing pe e-mail sau de crearea de site-uri WordPress – remuneraţia pleacă de la minim 100 de dolari pe oră.

     

  • ​Armata de curieri “agenţi” ai Fiscului îşi face treaba: 22.000 de persoane au trimis colete de 1,8 mld. lei cu plata ramburs şi nu şi-au declarat veniturile

    Circa 17 milioane de colete, în valoare totală de 5 miliarde lei, au fost trimise cu plata ramburs în primele trei luni, arată primele date raportate de companiile de curierat la ANAF. Teodor Alexandru Georgescu, directorul general al direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF, spune că instituţia a identificat 22.000 de persoane care au trimis colete cu plata ramburs în valoare de 1,8 miliarde lei, fără să îşi declare veniturile, în primele trei luni de la implementarea legii prin care companiile de curierat sunt obligate să raporteze, lunar, la ANAF date cu privire la coletele cu plată ramburs.

    „Am identificat, doar din datele trimise de către o companie de curierat, 22.000 de persoane fizice care au trimis colete cu plată ramburs, în valoare totală de 1,8 miliarde lei, şi nu şi-au declarat veniturile”, a spus Teodor Alexandru Georgescu, în cadrul conferinţei Courier & Postal Services Forum 2023.

    Cele 22.000 de persoane apar în raportările unei singure firme de curierat, astfel că la nivelul întregii pieţe, numărul ar putea fi mai mare. ANAF a primit date doar de la 23 de companii din piaţa de curierat, unde activează peste 2.000 de companii. Astfel, numărul real de colete trimise cu plată ramburs este mult mai mare, cele 17 milioane de colete cu plată ramburs fiind datele provenite de la doar 23 de companii din piaţă.

    Legea privind raportatea tuturor coletelor cu plata ramburs de către companiile de curierat la ANAF are ca scop reducerea evaziunii fiscale.

    „Nu vom lua în considerare persoane care au vândut pe OLX bicicleta copilului. Ne îndreptăm către persoanele care fac activitate comercială”, spune Georgescu.

    El precizează că o singură persoană fizică a încasat 44 milioane lei, în primele luni de raportare, din vânzarea de produse cosmetice.​​

  • S-a decis! Şoferii care nu plătesc amenzile în 60 de zile rămâm fără permis

    S-a dat votul final pe legea care prevede că şoferii care nu plătesc amenzile în 60 de zile rămân fără permis.

    Şoferii care nu plătesc amenzile în 60 de zile rămâm fără permis după ce Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor a adoptat marţi, 28 martie, un raport favorabil cu privire la o propunere legislativă a PNL.
    Aceasta, care prevede că permisul de conducere să fie suspendat dacă amenzile de circulaţie nu sunt plătite în termen de 60 de zile, a fost semnată de 21 de parlamentari PNL. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, însă Guvernul a avertizat că ar putea exista unele motive de neconstituţionalitate, precum şi dificultăţi în aplicarea prevederii legale.

    Deşi propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, iar Guvernul nu susţine modificarea, proiectul urmează să ajungă la vot final în Camera Deputaţilor cu propunere de adoptare.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Se fac bani din TikTok? Cu cât este plătit un influencer de gaming

    Influencerii din domeniul gamingului de pe TikTok câştigă mii de lire sterline din fiecare postare.
    ,,Lucky Maker” are peste 6,5 milioane de urmăritori şi câştigă aproximativ 5245 de lire sterline pe postare.
    Există câteva jocuri care se pare că aduc cei mai mulţi bani.
    Influencerii din domeniul gamingului de pe TikTok câştigă mii de lire sterline din fiecare postare, în timp ce milioane de fani ai industriei de gaming se uită la ei pentru a-i vedea jucând.

    Cel mai mare gamer de pe TikTok, ,,Lucky Maker” , are peste 6,5 milioane de urmăritori şi câştigă aproximativ 5245 de lire sterline pe postare.

    Potrivit unor dtae de la Slingo, Lucky Maker este în faţa jucătorului Austyn Brown, care are 5,8 milioane de urmăritori şi câştigă aproximativ 4.767 de lire sterline la fiecare postare.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • (P) Odero: soluţii de plăţi digitale pentru afacerile online şi in-store

    Odero, brandul Token Financial Technologies, a intrat la începutul acestui an pe piaţa din România. Acesta oferă soluţii financiare pentru comercianţi, concentrându-se pe crearea de tehnologii inovative care să ajute companiile să îşi optimizeze procesele de plată şi să îşi îmbunătăţească performanţele. Odero îşi propune să ofere o gamă largă de servicii şi soluţii, de la platforme de procesare plăţi la terminale de plată POS, în cele mai avantajoase condiţii.

    Token Financial Technologies, compania lider în domeniul tehnologiei financiare din Turcia, a introdus în România prin intermediul brandului Odero conceptul de one-stop-shop în materie de soluţii de plată digitale, integrate, rapide şi securizate pentru comercianţii de orice dimensiune. Scopul este de a aduce beneficii imediate afacerilor acestora. Token Financial Technologies face parte din Koç Group, cel mai mare holding privat din Turcia, prezent în România din 2003 prin intermediul brandurilor Arctic, Beko, Grundig, Ford şi Otokar.

    Cele două produse din portofoliul Odero sunt OderoPAY şi OderoPOS, compania fiind totodată şi producător al propriilor echipamente şi dispozitive de plată. Însă brandul nu se va rezuma doar la acestea. Pentru viitor, Odero îşi propune să introducă pe piaţă mai multe soluţii financiare, pentru o gestionare completă a plăţilor şi a afacerii lor.

    OderoPAY: platforma de plăţi online pentru e-commerce

    Într-o lume în care tehnologia evoluează rapid, totodată cresc şi aşteptările clienţilor. Astfel, fiecare afacere trebuie să se adapteze şi să utilizeze instrumente digitale pentru a creşte eficienţa şi a îmbunătăţi experienţa clienţilor. OderoPAY este o platformă cloud de plăţi online care vine în întâmpinarea nevoilor de plată ale comercianţilor din România.

    Oferind o platformă sigură, uşor de utilizat şi integrată cu cele mai populare platforme de e-commerce, OderoPAY se adresează atât start-up-urilor, cât şi liderilor de piaţă. Cu o interfaţă intuitivă şi posibilitatea de a personaliza fluxurile de plată, aceasta îşi propune să faciliteze procesul de plată pentru clienţi, în timp ce oferă şi beneficii pentru comercianţi, precum reducerea costurilor şi creşterea veniturilor.

    OderoPAY oferă soluţii de plată pentru orice tip de e-commerce. Fie că ai un magazin online sau eşti un furnizor de servicii online, OderoPAY se potriveşte nevoilor tale. În plus, aceasta oferă şi posibilitatea de a primi plăţi în mai multe monede, ceea ce poate fi util pentru afacerile care lucrează cu clienţi internaţionali.

    OderoPAY pune siguranţa pe primul loc, asigurându-se că toate plăţile sunt securizate şi procesate în mod corespunzător. În plus, platforma este conformă cu cele mai recente reglementări privind protecţia datelor şi securitatea cibernetică, cum ar fi certificatul PSI-DSS, în conformitate cu standardele globale.

    OderoPAY se integrează cu cele mai populare platforme e-commerce, pentru a oferi o soluţie de plată completă şi customizabilă. Aceasta permite comercianţilor să creeze fluxuri de plată personalizate, să configureze politici de retur şi să gestioneze toate tranzacţiile dintr-un singur loc.

     

    OderoPAY este o platforma de plată online care vine în întâmpinarea nevoilor afacerilor din România. Cu o interfaţă intuitivă, sigură şi uşor de utilizat, aceasta îşi propune să faciliteze procesul de vânzare şi plată pentru clienţii finali ai acestora.

     

    OderoPOS: smart All-In-One POS

     

    OderoPOS este o soluţie completă de plată şi gestiune a vânzărilor, cu sistem de operare Android, care îţi oferă acces la cele mai noi tehnologii financiare. De la procesul de plată până la gestionarea stocurilor şi a vânzărilor, OderoPOS îţi oferă toate instrumentele de care ai nevoie pentru a-ţi eficientiza afacerea. Prin intermediul aplicaţiilor integrate cu dispozitivul Beko TR400, poţi efectua plăţi şi trimite automat informaţii către imprimanta fiscală, toate în doar câteva secunde.

     

    Cu ajutorul Beko TR400 cu ecran tactil dual, poţi selecta cu uşurinţă dintr-un set divers de aplicaţii de vânzare şi gestiune, care se potrivesc cel mai bine cu nevoile afacerii tale.

     

    Utilizând cititorul de cod de bare, poţi scana produsele şi finaliza procesul de vânzare în câteva secunde. În plus, datorită celui de-al doilea ecran al dispozitivului POS Beko TR400, nu mai este necesar să întorci aparatul către client în timpul procesului de plată, confirmarea plăţii fiind semnalizată prin intermediul unei lumini verzi, astfel încât clientului să îi fie uşor să înţeleagă că plata a fost finalizată cu succes .

     

    Platforma All-In-One OderoPOS este proiectată pentru a fi uşor de utilizat şi configurat. Interfaţa sa intuitivă şi personalizabilă poate fi adaptată nevoilor fiecărei afaceri. În plus, sistemul este compatibil cu cele mai populare sisteme de gestiune a magazinelor, ceea ce îl face o soluţie completă şi eficientă pentru afacerile de orice dimensiune.

     

    OderoPOS oferă soluţii de plată pentru orice tip de afacere. Fie că eşti un magazin de retail, un restaurant sau un salon de frumuseţe, platforma OderoPOS All-In-One se adaptează nevoilor tale.

  • Care este ţara care plăteşte cu sute de dolari turiştii pentru a veni să o viziteze

    Multe ţări de pe întreg mapamondul fac eforturi importante pentru a readuce turismul la nivelul anterior pandemiei de COVID-19. Destinaţii precum Hong Kong şi anumite regiuni din Italia au recurs la oferirea de călătorii gratuite şi chiar case gratuite epentru a încuraja oamenii să le viziteze şi să contribuie la stimularea economiilor acestora, scrie CNBC.

    Cea mai nouă ţară care caută să implementeze o strategie de stimulare a turismului este Taiwanul, care pune la bătaie 160 de dolari de persoană sau 650 de dolari pentru grupurile care se decid să viziteze insula. Potrivit lui Chang Shi-chung, directorul general al Biroului de Turism din Taiwan, banii vor fi trimişi prin intermediul unui card turistic digital pentru ca banii să ajungă direct către turismul taiwanez. Călătorii vor putea folosi cardurile pentur mâncare, cazare şi alte cheltuieli.

    Taiwanul se concentrează pe atragerea mai multor vizitatori din locuri precum Japonia, Coreea de Sud, Asia de Sud-Est, Hong Kong şi Macao, Europa şi SUA.

    Potrivit Biroului de Turism din Taiwan, numărul turistilor a scăzut la 900.000  în 2022, comparativ cu un record de 11,8 milioane de turişti în 2019.

    Încă nu este clar când şi cum va începe Taiwanul să distribuie cardurile turistice digitale, deoarece guvernul nu a făcut încă planul public în mod oficial.