Ele ignoră însă o sursă importantă de populare, consideră creatorul Roland Mouret, mai precis umeraşele, care, afirmă acesta, sunt la fel de rele ca paiele de plastic, scrie Financial Times. Hainele create de industria modei sunt atârnate pe umeraşe, iar atunci când acestea din urmă nu mai sunt necesare sunt aruncate, contribuind la poluarea provocată de acest sector. Modalitatea de luptă împotriva poluării aleasă de Mouret este folosirea de umeraşe realizate în parteneriat cu producătorul olandez Arch & Hook, care conţin în proporţie de 80% plastic recuperat din oceanele planetei şi sunt disponibile sub marca Blue.
Tag: plastic
-
O pungă de solzi
O tânără din Marea Britanie, Lucy Hughes, ţine însă să dovedească faptul că aceştia îşi pot găsi o întrebuinţare alături de pielea de peşte, ca înlocuitor de plastic pentru obiectele de unică folosinţă. Materialul creat de aceasta, MarinaTex, este translucid şi flexibil, potrivit pentru confecţionarea de pungi sau ambalaje pentru sandviciuri şi nu necesită colectare separată ca deşeu, scrie Dezeen. Creatoarea sa susţine că, de exemplu, un singur cod de Atlantic (peşte care poate atinge până la doi metri lungime) furnizează suficientă materie primă pentru 1.400 de pungi din MarinaTex.
-
Cum se trăieşte în ţara unde plasticul a fost declarat ilegal
Înainte, în ţară plasticul se folosea în exces, însă după ce s-a dat această lege, pungile de plastic de unică folosinţă au devenit inexistente. O localnică povesteşte, pentru BBC, că în momentul în care s-a dat această lege, oamenii au fost furioşi, mai ales că foloseau pungi de plastic – pe care le primeau gratis de la magazin – cu orice ocazie. Pentru ca legea să fie adoptată, a fost necesar ca grupurile care susţineau această decizie să se întâlnească cu politicienii şi să semneze o petiţie.
Ulterior, producţia de genţi tradiţionale, o alternativă la vechile pungi de cumpărături, a explodat. Cererea fiind foarte mare, acesta a devenit un business şi pentru femeile de la sate, care nu aveau o ocupaţie. Unul dintre factorii care au facilitat interzicerea plasticului în Vanuatu este că toate obiectele sau recipientele din plastic provin din import. Cu toate că educarea cetăţenilor în vederea renunţării la plastic a fost dificilă, locuitorii spun acum că ar fi minunat dacă guvernul ar putea interzice într-un final orice obiect din acest material.
În decembrie, alte şapte produse vor fi scoase în afara legii, printre care: cutiile din polistiren pentru mâncare, plasele pentru alimente şi legume, paharele din plastic şi polistiren, tacâmurile de plastic şi beţele de plastic pentru amestecat. -
Schimbări masive în retail. Lidl scoate de tot de la vânzare această categorie de produse folosite de milioane de români
Începând cu 15 august, Lidl scoate complet de la vânzare produsele de plastic de unică folosinţă, cum ar fi pahare, farfurii adânci şi întinse, dar şi tacâmuri şi paie, şi testează alternative pentru pungile de la raioanele de legume şi fructe şi brutărie, informează compania.
Totodată, Lidl va începe în acest an testarea unei soluţii de tip sacoşă reutilizabilă pentru cântărirea şi transportul fructelor şi legumelor din Piaţa Lidl, dar şi a pungilor din plastic compostabil, analizând viabilitatea acestui material ca alternativă la plasticul subţire.
În 2018, compania a anunţat că îşi propune să reducă plasticul utilizat cu cel puţin 20%, până în 2025. De asemenea, demersurile se află în linie cu decizia Consiliului UE, de a interzice utilizarea articolelor din plastic de unică folosinţă, fiind asumate de Lidl în mod voluntar, înainte ca aceasta să intre în vigoare, în anul 2021. Compania acţionează în linie cu strategia REset Plastic a grupului Schwarz, ce îşi propune să diminueze cantitatea de plastic folosită şi să închidă ciclurile de reciclare.
În acest sens, compania ia măsuri precum crearea unor ambalaje complet reciclabile pentru produsele marcă proprie, folosirea pungilor reutilizabile sau testarea celor din material compostabil din resurse regenerabile, care respectă reglementările internaţionale din domeniul ambalajelor biodegradabile, precum standardul european EN 13432 şi certificarea TUV Austria.
Ca parte a aceleiaşi strategii mai ample, anunţată în 2018, Lidl România va introduce ambalaje prietenoase cu mediul pentru articolele marcă proprie, ce alcătuiesc aproximativ 80% din întregul sortiment de produse. Până în 2025, toate ambalajele din plastic pentru mărcile proprii vor fi concepute astfel încât să fie 100% reciclabile.
Pe lângă măsurile interne pe care compania le ia pentru a reduce plasticul în magazinele sale, Lidl investeşte şi în programe de impact în domeniul protecţiei mediului, derulate de organizaţii non-profit. Cea mai recentă iniţiativă este “Cu apele curate”, lansată în această primăvară de Asociaţia MaiMultVerde, ce îşi propune să combată poluarea cu plastic a apelor Dunării. Proiectul cuprinde acţiuni de igienizare a malurilor fluviului şi de identificare şi implementare a soluţiilor de prevenire a poluării cu plastic a Dunării. Proiectul include şi evaluarea şi revizuirea politicilor publice privind gestiunea deşeurilor din plastic, protejarea apelor sau educaţia pentru mediu cu implicarea autorităţilor române.
-
Lidl scoate complet de la vânzare produsele de plastic de unică folosinţă
Totodată, Lidl va începe în acest an testarea unei soluţii de tip sacoşă reutilizabilă pentru cântărirea şi transportul fructelor şi legumelor din Piaţa Lidl, dar şi a pungilor din plastic compostabil, analizând viabilitatea acestui material ca alternativă la plasticul subţire.
În 2018, compania a anunţat că îşi propune să reducă plasticul utilizat cu cel puţin 20%, până în 2025. De asemenea, demersurile se află în linie cu decizia Consiliului UE, de a interzice utilizarea articolelor din plastic de unică folosinţă, fiind asumate de Lidl în mod voluntar, înainte ca aceasta să intre în vigoare, în anul 2021. Compania acţionează în linie cu strategia REset Plastic a grupului Schwarz, ce îşi propune să diminueze cantitatea de plastic folosită şi să închidă ciclurile de reciclare.
-
Noua metodă de a fenta legislaţia din România. Cum au reuşit micii comercianţi să înlocuiască pungile din plastic ecologice cu mâner
Micii comercianţii au gasit o nouă metodă prin care să plătească mai puţin pentru ambalaje, după interzicerea comercializării pungilor de plastic cu mâner de la 1 ianuarie 2019 ce presupunea înlocuirea acestora cu pungi din materiale ecologice.
Conform informaţiilor oferite de un proprietar de cantină din centrul Bucureştiului, acesta a început să cumpere pungi din plastic fără mâner pentru a evita costul crescut al celor ecologice cu mâner.
„Pungile cu mâner sunt de trei ori mai scumpe decât cele fără mâner, care au exact aceeaşi dimensiune. Acestea arată exact ca o pungă cu mâner…dar nu au mâner”, a spus proprietarul cantinei din centrul Bucureştiului, care a decis să ofere clienţilor acest tip de pungi pentru transportul alimentelor cumpărate.
Un alt comerciant, care are un aprozar într-un cartier din Bucureşti, spune că nu mai oferă clienţilor pungi în care să îşi transporte legumele sau fructele cumpărate, ca urmare a creşterii recente a preţului pentru pungile de plastic: „Dacă eu pun un preţ de 40 de bani pe acele, nimeni nu va dori să o plătească”.
Valoarea ecotaxei pentru pungi de plastic a crescut de la 0,1 lei la 0,15 lei pentru fiecare pungă, potrivit OUG 50/2019, publicată la începutul lunii iulie în Monitorul Oficial. Astfel, ecotaxa, în valoare de 0,15 lei/bucată, aplicată tuturor pungilor de transport, cu excepţia celor fabricate din materialele care respectă anumite cerinţe specifice; ecotaxa se încasează de la operatorii economici care introduc pe piaţa naţională astfel de ambalaje de desfacere şi se evidenţiază distinct pe documentele de vânzare, iar valoarea acesteia se afişează la loc vizibil la punctul de vânzare, în vederea informării consumatorilor finali, conform documentului oficial citat de ZF.
„Sunt vizate, în primul rând, acele pungi din plastic foarte subţire fără mâner, disponibile gratuit, de obicei, la raioanele de fructe şi legume, si pe care, ulterior, le reîntâlnim în natură. Nu putem asista pasivi la distrugerea ecosistemelor şi trebuie, deci, să acţionăm“, a declarat recent Graţiela Gavrilescu, viceprim-ministru şi ministrul Mediului.
În afară de creşterea cuantumului eco-taxei, noile prevederi obligă taxarea oricărui tip de pungi din plastic, indiferent de grosimea sau forma lor. Sunt exceptate de la plată alternativele ecologice (biodegradabile şi compostabile), ca de exemplu produse din amidon sau celuloză.
În ceea ce priveşte pungile de plastic cu mâner, acestea au fost interzise de la începutul anului în România, potrivit unui act normativ care modifica Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje. Pungile de transport din plastic subţire şi foarte subţire fără mâner nu fac obiectul interzicerii comercializării sau introducerii pe piaţa naţională.
-
Boc: De la 1 august, fără pahare şi tacâmuri din plastic în Primăria Cluj-Napoca
Primarul Emil Boc a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă că, prin această acţiune, Primăria Cluj-Napoca va intra în rând cu lumea modernă din Occident, care a trecut la eliminarea acestor produse din plastic.
„De la 1 august, trecem la eliminarea din uzul curent a produselor şi materialelor din plastic la nivelul Primăriei Cluj-Napoca şi altor entităţi subordonate, cum sunt cantina primăriei sau creşe, în ceea ce priveşte activităţi de protocol sau servire a mesei. Acestea vor fi înlocuite cu produse din materiale reciclabile. Deci, de la 1 august, adio pahare şi tacâmuri de plastic la conferinţele de presă sau la şedinţele Consiliului Local. Prin această acţiune, Primăria Cluj-Napoca va intra în rând cu lumea modernă din Occident, care a trecut la eliminarea acestor produse”, a spus Boc.
-
Doi fraţi din România vor să scape lumea de pungile de plastic. Afacerea lor generează deja venituri de milioane de euro
Tudor Georgescu a lansat împreună cu fratele său, Adrian, alături de alţi doi parteneri de business, o afacere care oferă în prezent o gamă largă de ambalaje de unică folosinţă 100% biodegradabile şi compostabile (reciclabile – n.red.), făcute din plante.
Biodeck îşi propune să ofere astfel o soluţie sustenabilă pentru ambalajele din plastic de unică folosinţă, fiind primul brand românesc care oferă astfel de produse. Firma a fost înfiinţată în 2017, dar operaţiunile de vânzări au început susţinut în 2018. „Ne propunem să închidem anul 2019 la o cifră de afaceri de 2 milioane de euro”, descria Tudor Georgescu obiectivele pentru anul în curs.
Pentru dezvoltarea proiectului, au găsit finanţare prin intermediul producătorului de mase plastice Prodplast SA, o companie al cărei director executiv este şi despre care el spune că „a înţeles impactul plasticului asupra mediului şi a decis să oprească producţia de plastic de unică folosinţă încă de acum 10 ani”.
Planurile lor pe termen lung vizează extinderea internaţională; un prim pas în acest sens a fost distribuţia produselor pe Amazon UK – urmează apoi diversificarea canalelor de distribuţie pe pieţele străine.
Totodată, şi-au propus să desfăşoare şi campanii de educaţie de mediu la nivelul regiunii Europei de Est, motiv pentru care au stabilit o serie de parteneriate în această direcţie.
-
„Bine aţi venit la Marea Albă de plastic”. Protest faţă de sufocarea plajelor cu şezlonguri, la Constanţa
Oamenii au venit la protest, după ce au văzut un anunţ pe Facebook. Grupul de Dialog şi Bună Convieţuire (GDBC) a cerut respectarea unor reguli „de bun-simţ pe plaje” şi respectarea legii, atât de către agenţii economici care închiriază plaje, cât şi de către administratorul acestora, Apele Române prin ABADL.
„Mă deranjează profund nerespectarea legii. De ani de zile neregulile se abat vara de vară asupra litoralului românesc, iar cei de deasupra noastră închid un ochi, închid pe amândoi până vine toamna. (…) Nerespectarea legală a suprafeţei de cinci metri pătraţi per şezlong, aşezarea şezlongului în buza apei cu toate că trebuiau lăsaţi cinci metri. După aia, regulamentul plajelor, care nu există, care ar reglementa şi ar rezolva multe probleme care sunt în ziua de azi: faptul că nu au un standard european, mizeria de pe plajă, câinii de pe plajă, toate chestiile astea ne deranjează şi nimeni nu ia niciun act, nu face nimic”, a spus Alexandru Zamfirescu, iniţiatorul Grupului de Dialog şi Bună Convieţuire.
-
Ţara unde supermarketurile au decis să renunţe la ambalajele din plastic şi să împacheteze produsele în frunze
Deşi mulţi dintre noi cred că reciclarea ar putea rezolva problema, continuă încă să utilizeze plasticul. În 2013, 254 milioane de tone de deşeuri au fost produse numai în Statele Unite, şi doar în jur de 30% au fost reciclate. Aceasta înseamnă că restul a ajuns într-un depozit de deşeuri şi va rămâne acolo timp de până la 1000 de ani, creând gaze toxice şi poluând pământul, sau va ajunge în ocean, unde va ucide numeroase creaturi nevinovate. Deoarece majoritatea dintre noi nu înţeleg gravitatea situaţiei, sarcina de a educa oamenii şi de a le deschide ochii pentru a înţelege că pentru ca ambalajele pe care le folosim doar câteva secunde să se descompună necesită un timp îndelungat, de până la 1000 de ani, este extrem de importantă.
Până de curând, alte state plateau să îşi trimită deşeurile în China, peste 30% din deşeurile din întreaga lume ajungând aici, de unde şi naşterea unei păreri larg răspândite conform căreia ţările asiatice sunt responsabile pentru crearea celei mai mari cantităţi de deşeuri din lume. Ţările asiatice, inclusiv Vietnamul şi Thailanda, caută acum modalităţi de a găsi un nou material pentru împachetarea produselor, cu scopul de a elimina ambalajele din plastic.
Reprezentanţii unui magazin thailandez, Rimping Supermarket, au găsit un înlocuitor original şi eco-friendly pentru ambalajele din plastic, aşa că au început să împacheteze produsele în frunze. Ei s-au gândit şi să posteze ideea pe Internet, în speranţa că o vor adopta şi alte companii. Oamenii din întreaga lume au apreciat iniţiativa lor, iar postarea a făcut înconjurul lumii, fiind distribuită de 17.000 de ori, cu peste 3,5 milioane de vizualizări.