Tag: Pitesti

  • Elevilor şcolii din Piteşti care refuză prezenţa unui coleg cu ADHD li s-a scăzut nota la purtare/ Studenţii se pronunţă în favoarea copilului exclus

    Elevii clasei a 7-a B ai Şcolii “I.L. Caragiale” din Piteşti vor fi sancţionaţi cu scăderea notei la purtare după ce au protestat, trei zile consecutiv, refuzând să intre la ore, faţă de prezenţa unui coleg cu probleme de sănătate, care i-ar ameninţa şi i-ar agresa, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Elevii clasei a 7- a B din Şcoală “I.L. Caragiale” din Piteşti au refuzat să intre, timp de trei zile consecutiv, la ore, afirmând că nu mai acceptă să înveţe în aceeaşi clasă cu un coleg care ar suferi de tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenţie (ADHD). Elevii protestatari spuneau că acesta îi agresează fizic şi verbal şi îi ameninţă cu moartea.

    Copiii, împreună cu părinţii lor, au protestat în holul de la intrarea în instituţia de învăţământ. Ei au purtat pancarte prin care cereau să fie lăsaţi să înveţe, iar colegul lor cu probleme de sănătate să fie transferat la o altă şcoală.

    Inspectorul şcolar general al ISJ Argeş, Dumitru Tudosoiu, a declarat, joi, pentru corespondentul MEDIAFAX, că joi elevii au intrat la ore, iar elevul contestat a primit scutire medicală până când va ajunge la o clinică din Bucureşti unde are o programare pentru o evaluare medicală.

    “Aşteptăm rezultatele evaluării medicale pe care sper ca familia să ni le pună la dispoziţie şi, în urma acestei evaluări, părinţii să agreeze ideea de a merge către un învăţământ special, asta dacă recomandarea medicului este în sensul acesta sau către învăţământ la domiciliu. Facem eforturi pentru integrarea copilului şi respectarea drepturilor lui, dar şi pentru respectarea drepturilor celorlalţi copii din clasă. Cred că factorul determinant care va lua o decizie este până la urmă familia copilului, iar dacă vor asculta sfatul nostru, s-ar putea să ajungem la concluzia că cel mai bine pentru copil este să meargă în altă unitate de învăţământ”, a spus Dumitru Tudosoiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Regina Maria deschide a doua policlinică din Piteşti

    Amplasată central, în Piteşti Business Forum, noua policlinică Regina Maria Brătianu are o suprafaţă de 500 de mp şi se întinde pe două niveluri. Dotată cu echipamente medicale de ultima generaţie, policlinica deţine 12 cabinete de consultaţii, oferă expertiză în peste 15 specialităţi medicale şi are o echipă de 20 de medici. Noua unitate se remarcă printr-un centru dedicat de obstetrică-ginecologie, centru de pediatrie şi servicii interdisciplinare de diagnostic.

    Printre specialităţile regăsite în cadrul policlinicii se numără alergologie şi imunologie, boli de nutriţie şi metabolice, boli infecţioase, cardiologie, dermatologie, gastroenterologie, pediatrie, unitate ORL şi unitate de oftalmologie, ecografie (inclusiv morfo-fetală) şi altele. De asemenea, policlinica dispune de laborator propriu şi de punct de recoltare analize.

    Prima policlinică deschisă de Regina Maria în Piteşti va continua să funcţioneze drept centru dedicat de Medicina Muncii, incluzând, de asemenea, cabinete medical (medicină generală, pneumologie şi urologie) şi un punct de recoltare analize.

    „Inaugurarea Policlinicii Brătianu confirmă angajamentul nostru de a fi alături de piteşteni cu servicii medicale de înaltă calitate, având în acelaşi timp un dublu rol: acela de angajator şi de partener pentru companiile din zonă. Reţeaua de sănătate Regina Maria îşi asumă misiunea de a avea grijă de sănătatea tuturor actorilor din mediul de business local, inclusiv mari companii precum Dacia Groupe Renault – un parteneriat început cu 10 ani în urmă şi care continuă şi astăzi”, a declarat Fady Chreih, CEO Regina Maria.

  • CBRE preia managementul celor patru mall-uri ale Immofinanz din România, semnând astfel cea mai mare tranzacţie locală de property management

    CBRE Romania a preluat administrarea portofoliului de retail al Immofinanz, semnând astfel cea mai mare tranzacţie de property management din România. Începând cu 1 iunie, CBRE administrează cele patru centre comerciale deţinute de către Immofinanz în ţară: Polus Center din Cluj, Maritimo Shopping Center din Constanţa, Gold Plaza din Baia Mare şi Piteşti Mall, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 147,824 mp.

    Cele patru centre inregistreaza in total peste 600 de chiriasi, nume sonore din fashion, food si entertainment. Polus Center este cel mai dinamic centru comercial din Cluj, are o suprafata totala inchiriabila de 63.000 mp, printre chiriasii-ancora numarandu-se Carrefour, Decathlon, Zara, H&M, C&A and Cinema City. Maritimo Shopping Center detine 50.000 mp de suprafata  comerciala si are printre chiriasi branduri importante de fashion ca Peek&Cloppenburg, H&M, Inditex Group (Zara, Bershka, Stradivarius, Pull&Bear), C&A, LC Waikiki. Centrul comercial Gold Plaza din Baia Mare are o suprafata inchiriabila de 32.000 mp, iar printre chiriasi Cora, Cinema City, H&M, Pimkie si Orsay, iar Pitesti Mall detine 18.600 mp de spatii comerciale si are magazine precum C&A, H&M sau Kenvelo.

    CBRE este consultantul de real estate cu cele mai multe mandate de retail property management, cele noi patru centre adaugandu-se Sun Plaza din Bucuresti si Felicia Shopping Center din Iasi, centre comerciale aflate déjà in administrarea CBRE.

    Pe langa cele doua birouri din Bucuresti, cel din Iasi si cel din Timisoara, CBRE va deschide noi birouri in Cluj, Constanta, Pitesti si Baia Mare, in centrele comerciale preluate.

  • ANA IMEP S.A. este preluată de Nidec Corporation

    ANA IMEP S.A., compania producătoare de motoare electrice controlată de familia Copos cu sediul în Pitesti şi cu o istorie de 49 de ani pe piaţa românească şi internaţională, este preluată de Nidec Corporation, companie de talie mondială producătoare de motoare electrice cu sediul în Japonia.

    Compania japoneză a preluat aproximativ 94,8% din acţiunile ANA IMEP S.A. de la acţionarul majoritar al acesteia.

    Proprietarii ANA IMEP S.A. au ales să vândă pachetul majoritar către Nidec Corporation având în vedere calibrul internaţional al acesteia, precum şi potenţialul excepţional de creştere a societăţii în viitor, se arată în comunicatul dat publicităţii.

    Nidec intenţionează să facă investiţii substanţiale în vederea creşterii capacităţii de producţie actuale a fabricii. Mai mult decât atât, Nidec intenţionează să dezvolte IMEP şi ca centru de inginerie şi de servicii centralizate.

    Pe parcursul ultimilor 20 de ani, de la momentul preluării ANA IMEP în 1996, proprietarii au investit peste 10 milioane de euro în dezvoltarea capacităţii sale de producţie şi de performanţă.

    Fabrica de motoare electrice pentru maşini de spălat Ana IMEP din Piteşti a finalizat 2014 cu o cifră de afaceri de 54 de milioane de lei (12,3 milioane de euro), în scădere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit Ministerului de
    Finanţe.

    Profitul s-a ridicat la 1,6 milioane de lei (360.000 de euro) în 2014, faţă de pierderi de 7 milioane de lei (1,6 milioane de euro)  în 2013.  Afacerile companiei s-au redus semnificativ în ultimii ani. Spre comparaţie, în 2008, fabrica avea afaceri de 37,7 milioane de euro şi un profit de 400.000 de euro.  Din 2009, veniturile fabricii au început să scadă drastic, acesta fiind şi anul când s-au făcut cele mai multe disponibilizări. Peste 300 de anga­jaţi au fost concediaţi în acel an, în fabrică lucrând 260 de persoane în 2014, potrivit mfinante.ro.

    Copos ar fi putut încasa pe fabrica Ana Imep 40-60 de milioane de euro dacă ar fi vândut-o în 2006 americanilor de la Emerson, însă acum valoarea s-a redus având în vedere scăderea afacerilor. Omul de afaceri a refuzat însă oferta primităatunci, iar Emerson a pornit de la zero cu mai multe fabrici la Cluj. Valoarea actuală a companiei nu a fost făcută publică.

    “Această tranzacţie este o recunoaştere a tradiţiei industriei româneşti şi validează profesionalismul, viziunea pe termen lung şi investiţiile realizate la ANA IMEP. (…) A venit timpul ca ANA IMEP să intre într-o altă etapă şi să aibă un impact mai mare la nivel mondial. Nidec este cu siguranţă cea mai bună alegere în acest sens (…) “, potrivit oficialilor ANA Imep.

    Nidec Corporation a fost înfiinţată în 23 iulie 1973 în Kyoto şi produce motoare mici, motoare pentru industria auto, motoare industriale, pentru electrocasnice, pentru componente electronice şi optice. Compania cu 98.000 de angajaţi a avut afaceri de un miliard de yeni în martie 2015. În România, gigantul japonez controlează Nidec ASI Ro din Crevedia (judeţul Dâmboviţa), preluată indirect prin cumpărarea la nivel internaţional a firmei Ansaldo din Italia.

  • ALERTĂ în Argeş: 14 copii de la o şcoală din Piteşti, la spital cu toxiinfecţie alimentară. Directorul şcolii: În jur de 180 de elevi au servit masa

    Directorul şcolii unde mai mulţi copii s-au îmbolnăvit: În jur de 180 de elevi au servit masa joi

    Directorul Şcolii nr. 16 “Ion Luca Caragiale” din Piteşti, Alin Vlad, spune că între 150 şi 180 de elevi au servit, joi, la after-school, mămăligă cu brânză şi pulpe de pui, mâncarea fiind pregătită în cadrul unităţii de educaţie.

    Alin Vlad a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX, că autorităţile fac, la ora transmiterii acestei ştiri, un control la şcoală.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cazul copiilor din Argeş – Ministrul Sănătăţii: S-a identificat cauza îmbolnăvirilor

    Ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, a anunţat, într-o conferinţă de presă, că s-a identificat cauza îmbolnăvirii copiilor din Argeş, fiind vorba de o tulpină a bacteriei E.coli. Informaţia a fost confirmată şi de şefa secţiei de Nefrologie de la Marie Curie, Mihaela Bălgrădean. Este vorba despre verotoxina, care indică prezenţa acestei bacterii şi care a fost izolată în probele de coprocultură prelevate de la copii.

    Ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu, cere demisia conducerii Spitalului de Pediatrie din Piteşti, după ce un copil de un an şi patru luni a fost plimbat între spitale cu infecţie digestivă gravă, deşi medicii din Piteşti ştiau de situaţia lui încă din data de 13 februarie. Managerul Spitalului de Pediatrie din Piteşti, Vasile Stan, a declarat joi pentru corespondentul MEDIAFAX că nu are de gând să-şi dea demisia din funcţie .

    UPDATE 13:59 – Directorul DSP Argeş: Nu demisionez, aştept destituirea de la Ministerul Sănătăţii

    Directorul Direcţiei de Sănătate Publică Argeş, Sorina Honţaru, a declarat că nu are de gând să demisioneze din funcţie şi că aşteaptă destituirea de la Ministerul Sănătăţii, instituţie care a numit-o la conducerea DSP Argeş, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, ţara tuturor bacteriilor. Cum ajuns să avem bebeluşi internaţi în spitale din cauza unor infecţii

    Un copil de aproape un an a murit şi alţi nouă, cei mai mulţi din judeţul Argeş, sunt internaţi la Spitalul Marie Curie din Capitală, după ce au contactat o infecţie digestivă gravă, potrivit Mediafax. Managerul Spitalului Marie Curie, Dan Buzatu, a declarat miercuri că cei 9 copii internaţi, cu vârste între şapte luni şi doi ani, suferă de sindrom hemofilic uremic, ceea ce înseamnă că afecţiunea duce la blocarea rinichilor, motiv pentru care copiii au fost supuşi dializei. Unul dintre copii, de 11 luni, a murit pe 4 februarie în urma complicaţiilor. El a fost adus de la Spitalul de Pediatrie din Piteşti în 3 februarie cu o stare generală gravă.

    Medicii au stabilit că bebeluşii au contactat bacteria Escherichia Coli după ce au mâncat fructe şi legume nespălate sau au primit lapte insuficient preparat. Cele mai multe cazuri sunt din Argeş. O astfel de afecţiune debutează cu diaree, pacientul intră în insuficienţă renală şi trebuie dializat până când iese din criză, potrivit romaniatv.net.

    Joi, Ministerul Sănătăţii a anunţat  că în cazul a cinci din cei 15 copii transportaţi din Argeş analizele au confirmat infecţia cu rotavirus. Totodată, ministerul a decis sancţionarea managerului şi a asistentei şefe a clinicii din Piteşti pentru nerespectarea condiţiilor de spitalizare. Direcţia de Sănătate Publică Argeş a anunţat că, începând de miercuri, de a ora 18.30 şi până joi la ora 8.00, au fost preluate, în urma apelului la 112, 13 cazuri de sindrom hemolotic uremic.

    “E un tip de bacterie extrem de agresiv pentru ca atacă peretele vascular al organelor importante începând cu rinichii. E un tip de septicemie foarte gravă”, a declarat, joi, dr. Mihaela Bălgrădean, directorul Clinicii de Pediatrie de la Spitalul “Marie Curie”.

    Totodată, conducerea spitalului a anunţat că bebeluşii nu s–au îmbolnăvit în spitale. “E exclus ca bacteria să fie luată din spital, pentru că unii dintre cei aduşi la Bucureşti nici nu au fost internaţi la Piteşti”, a mai declarat dr. Mihaela Bălgrădean. “Să ştiţi că 20 de zile de dializă continuă înseamnă o afectare renală în perspectivă. Pot ajunge la boală cronică de rinichi şi la o dializă cronică”, a explicat Mihaela Bălgrădean, şeful Secţiei de Nefrologie de la Spitalul “Marie Curie”, pentru ProTV.

    În alt judeţ, aproape 27.000 de oameni trebuie să îşi cumpere apa de băut încă patru luni de acum înainte, după ce autorităţile au descoperit că primeau apă potabilă dintr-un lac de acumulare din Dâmboviţa care a fost infectat cu o bacterie periculoasă. Localnicii nu pot folosi apa de la robinet pentru băut şi gătit şi stau la rând la cisternele trimise de compania de apă din judeţ. Consiliul Judeţean şi Prefectura spun că singura soluţie este construirea unei noi aducţiuni de apă, lucrare care ar dura peste patru luni şi ar costa peste 3 milioane de lei, scriu cei de la Digi24.

    Ultimele teste făcute pe problele de apă prelevate de DSP Dâmboviţa ar arăta că bacteria identificată în apa de la Pucioasa a fost distrusă în urma tratamentului, dar apa nu poate fi consumată din cauza concentraţiei mari de clor pe care o conţine. Daca tratamentul cu clor s-ar opri, bacteria ar reapărea din nou.

    Un alt scandal care a ţinut prima pagină a ziarelor a fost cel legat de victimele din Colectiv; mai mulţi doctori, atât din România cât şi din străinătate, au afirmat că mulţi dintre pacienţi ar fi avut şanse mai mari să scape dacă nu ar fi fost infectaţi cu bacterii din spitalele în care erau trataţi.

    Klebsiella pneumoniae şi acinetobacter, două bacterii care sunt extrem de rezistente la tratamentul medicamentos şi sunt foarte dificil de tratat, au provocat infecţiile cu care au ajuns în Belgia cei opt pacienţi răniţi în Colectiv ce au fost transferaţi la Spitalul Militar din Bruxelles, potrivit celor de la România Liberă. „Unul dintre lucrurile pe care le-am constatat în momentul în care pacienţii (din Colectiv n.noastră) au sosit şi în zilele care au urmat este acela că aceştia erau purtătorii unor bacterii rezistente”, a spus Serge Jenesse, coordonatorul Centrului de Arsuri de la Spitalul Militar din Bruxelles.

    Irina Codiţă, şefa Departamentului de Microbiologie şi Sănătate Publică din cadrul Institutului Cantacuzino, a declarat pentru PressOne că bacteriile din spitale sunt mai rezistente la antibiotice, datorită faptului că pacienţii sunt trataţi intensivi cu medicamente deosebit de puternice. Astfel, modificările prin care devin rezistente pot surveni prin mutaţiile unor gene sau prin transfer de gene între bacteriile care circulă în anumite “nişe ecologice”.

    “Sunt două cauze mari care conduc la persistenţa bacteriilor rezistente în spital. Prima cauză este administrarea antibioticelor. Antibioticele trebuie utilizate raţional. Există nişte reguli de administrare şi din punct de vedere al tipului de antibiotic, şi al duratei, şi al dozelor.

    România, din păcate, se află printre ţările cu consum de antibiotice dintre cele mai mari. Oricum, în toată Europa, consumul de antibiotice este mult mai mare în fermele de animale decât la oameni. De aceea, la nivel european au fost introduse reguli care interzic utilizarea antibioticelor critice, adică cele utile şi în terapia infecţiilor umane.

    A doua cauză majoră este lipsa de eficienţă cu care se limitează trecerea unor bacterii de la un pacient la altul sau posibilităţile de schimb genetic între bacterii. Asta ţine de condiţiile de spitalizare, de regulile care se aplică pentru prevenirea infecţiilor”, a declarat Codiţă pentru PressOne în luna decembrie.

    Un studiu-pilot făcut în secţia de terapie intensivă din Spitalul Judeţean Buzău arată care sunt cele mai frecvente şi grave infecţii ce pot fi luate din unităţi medicale. Puţinele date despre infecţiile spitaliceşti furnizate de unităţile medicale de la noi arată ca infecţiile cu E-coli, o bacterie intestinală, Klebssiella, microorganism care afectează mai ales pacientii operaţi, şi stafilococul auriu, ce poate ajunge oriunde în corp provocand septicemie, sunt printre cele mai frecvente, potrivit site-ului Costintanasescu.ro.

  • Stroe: Infrastructura, o băşcălie naţională; autostrada Piteşti-Sibiu nu este doar pentru Dacia

    “Infrastructura este o batjocură, este o băşcălie naţională. Dacă până acum câtva timp îmi exprimam neîncrederea că vestita autostradă Piteşti-Sibiu, care nu este a Daciei, este a României, va fi finalizată în 2020, astăzi nu mai cred nici că va fi finalizată în 2025. Este inadmisibil ce se întâmplă, ca o ţară să fie tratată cu atâta indiferenţă, în condiţiile în care 85% din finanţare este asigurată prin fonduri ale Uniunii Europene. Eu aş face o licitaţie, aş alege un prestator care să facă şi studiul de fezabilitate, dar şi proiectarea”, a spus Stroe.

    Constantin Stroe a afirmat că în ciuda banilor disponibili de la Uniunea Europeană pentru autostrada Piteşti – Sibiu, reprezentanţii CNADNR nu au făcut nici măcar măsurătorile necesare pentru construirea acesteia.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum ajungi de la un magazin pe strada Teilor din Piteşti la o reţea de 14 magazine cu afaceri de 30 de milioane de lei

    Momentul când mi-am cumpărat verighetele de nuntă a fost singurul contact pe care l-am avut cu domeniul bijuteriilor până să preiau această funcţie“, mărturiseşte Horaţiu Vasilescu, numit în funcţia de director executiv al Bijuteria Teilor în urmă cu aproximativ şase săptămâni.

    Înfiinţată în 1998 pe Strada Teilor, în oraşul Piteşti, reţeaua de bijuterii pe care o conduce acum Horaţiu Vasilescu a ajuns în prezent la 14 magazine (cărora li se adaugă unul online), la o cifră de afaceri ce se îndreaptă spre 30 de milioane de lei (aproximativ 6,7 milioane de euro), la planuri de a acoperi toate oraşele cu peste 150.000 de locuitori, la ţinta de a deveni numărul 1 pe piaţa locală de bijuterii, dar şi la ieşirea în afara graniţelor ţării.

    Din povestirile fondatorului Florin Enache, Vasilescu ştie că, în primii ani ai afacerii Bijuteria Teilor, antreprenorul mergea la târgurile din străinătate de unde se întorcea cu cataloage şi reviste, astfel încât să înţeleagă care este atmosfera, care sunt caracteristicile lumii luxului, care sunt clienţii, pretenţiile şi aşteptările lor. „La început a crescut lucrurile cum a simţit, apoi a început să citească literatură de business şi şi-a propus să crească afacerea.“ Chiar dacă era în plin proces de dezvoltare, s-a înscris la un Executive MBA în cadrul Vienna University, pentru a afla care sunt lucrurile pe care trebuie să le facă astfel încât să ducă afacerea la nivelul următor. Enache a început să extindă afacerea Teilor în afara Piteştiului în 2010, cu un magazin în Sibiu, urmat de magazine în Craiova sau Târgovişte. În Bucureşti şi-au propus să intre încă de la început în centrul comercial Băneasa, convinşi că acolo vor avea cea mai bună clientelă.

    Enache a făcut acest lucru prin achiziţia unei firme care avea un spaţiu închiriat în Băneasa, dat fiind faptul că nu a fost primit acolo în alte condiţii. „Se ducea cu capul în pământ la toate mallurile, ei nu voiau să îi primească, spuneau că nu prea au loc pentru un brand românesc. Acum primim cereri în fiecare săptămână pentru a deschide un magazin în locaţiile lor“, povesteşte Vasilescu. Deschiderea centrelor comerciale faţă de brand se datorează efervescenţei extinderii Teilor din ultimul an: în prima parte a lui 2015 au inaugurat patru magazine, două în Bucureşti (AFI Palace Cotroceni şi Mega Mall) şi câte unul în Iaşi (Palas Mall) şi Braşov (Coresi Shopping Resort), dar intenţionează să se extindă în următorul an cu alte patru magazine (în Cluj-Napoca, în cadrul centrului comercial Unirea Shopping Center din Capitală, într-un alt centru comercial din Bucureşti, dar şi în centrul comercial din Piteşti).

    Dacă până acum afacerea a fost construită cu entuziasm specific antreprenorial, fondatorul acesteia a hotărât ca lucrurile să fie făcute
    într-un mod mai structurat, una dintre primele măsuri în această direcţie fiind numirea unui director executiv. „Timp de trei luni, ne-am întâlnit în fiecare sâmbătă şi am început să investigăm – eu, pe de o parte, cum a gândit businessul, ce strategie are, iar el, cum să ducă afacerea la nivelul următor“, descrie Horaţiu Vasilescu primele discuţii despre afacere cu fondatorul acesteia.

    Vasilescu a venit la conducerea Teilor după o perioadă de aproximativ cinci ani petrecută în cadrul companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Adecco. Cea mai recentă funcţie ocupată în cadrul companiei a fost cea de business manager pe zona de sud, fiind responsabil de o afacere de aproximativ 22 de milioane de euro, cu circa 4.000 de angajaţi temporar de gestionat şi şase centre de cost, incluzând şi piaţa din Capitală. Anterior, a absolvit Facultatea de Finanţe-Bănci în cadrul Universităţii din Piteşti, un program masteral în managementul afacerilor, dar şi Facultatea de Drept la Titu Maiorescu. La 22 de ani îi plăceau maşinile, aşa că s-a angajat în cadrul reprezentanţei Honda din Piteşti, unde a lucrat pentru o perioadă scurtă. A fost suficient cât să observe că domeniul vânzărilor i se potriveşte, totuşi, după absolvire, s-a angajat la Emporiki Bank, mai ales pentru că sistemul bancar era atractiv la nivelul anului 2007. A trecut la un nou domeniu după o perioadă în care, din cauza crizei financiare care începuse să se resimtă, produsele de creditare ce abia fuseseră lansate nu mai erau la fel de atractive.

     

  • La 50 de ani şi fără niciun ban, doi soţi din Piteşti au început o nouă viaţă la Londra. Au fost angajaţi de un român milionar: „Şi eu am pornit de jos”

    În Londra circulă 78.000 de taxiuri black cab, dar şi 153.000 de taxiuri arondate la companii şi dispecerate. Mihaela Ciuculete are 52 de ani şi de patru ani face taximetrie la Londra. „Nu a fost uşor deloc. În primul rând, schimbarea volanului a fost unul dintre impedimente, atât că am avut priceperea asta de a fi şoferiţă, pentru că în 2011, când am venit noi, în afară de construcţii, curăţenie şi şoferie nu aveai unde să te angajezi”, a povestit Mihaela pentru ştirileprotv.ro.

    „Nu am făcut niciunul taximetrie. .. Eu sunt economist, soţul meu este inginer. Eu lucram contabilitate si când am ramas fara serviciu, am încercat CV-uri trimise, o gramadă, dar fără folos. Şi atunci, de disperare, am zis: ‘dar ce fac eu, la 49 de ani, de acum înainte?’ N-a fost usor, am lăsat apartamentul… Nu vă spun… cu două trolere, la 49 de ani, să vii să stai aici, la share-ing, pentru ca aici nu poţi să stai de unul singur…”, spune Mihaela.

    Vedeţi cine este misteriosul milionar român care-i angajează pe conaţionalii săi şi vedeţi ce salarii primesc românii “care vor să muncească”