Tag: Pitesti

  • Noi lucrări pe autostrada A1 Bucureşti – Piteşti până la ora 19.30

    Potrivit Centrului Infotrafic, joi, în intervalul orar 9:00 – 19:30, se vor executa lucrări de aplicare a marcajelor rutiere pe Autostrada A1 Bucureşti – Piteşti, între kilometrii 83 şi 96, pe banda a doua a sensului de mers către Piteşti.

    Şoferii sunt sfătuiţi să circule cu atenţie sporită, să reducă viteza în zona acestor lucrări şi să semnalizeze din timp schimbarea benzilor de rulare.

  • Ministrul Transporturilor a cerut REZILIEREA contractului de modernizare a DN73 Braşov – Piteşti/ Ce a descoperit Răzvan Cuc la vizita făcută pe şantier

    Prezent la Râşnov pentru deschiderea lucrărilor de construcţie a tronsonului Comarnic- Braşov al autostrăzii A3, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat că, în urma vizitei inopinate făcute pe şantierul de pe DN 73 Braşov – Piteşti, a găsit la lucru doar 11 utilaje şi 20 de muncitori şi i-a cerut directorului CNAIR, Narcis Neaga, să rezilieze contractul cu constructorul.

    „În urmă cu o lună făceam o vizită în Braşov şi unul dintre obiectivele pe care le-am vizitat atunci era DN 73, care începe la Piteşti şi se termină la Braşov. Am spus constructorului respectiv că vreau să văd o mobilizare corespunzătoare pentru că este un contract semnat din 2011, un contract pe fonduri, un contract care trebuie implementat şi nu mai avem de ce să aşteptăm şi să tergiversăm din cauza unei proaste mobilizări a unor constructori care nu au înţeles că în România nu se vine doar cu o mapă şi cu un laptop, ci trebuie să ai şi utilaje, şi forţă de muncă angajată în România. Aşadar, conform graficului pe care firma respectivă şi l-a asumat la vizita precedentă, trebuia în acest moment să aibă în şantier 190 de muncitori şi 71 de utilaje. Azi dimineaţă am ajuns în jurul orei 8.00 şi m-am dus să inspectez, am constatat cu stupoare că în şantier erau 11 utilaje şi doar 20 de muncitori. Acest mod de a se mobiliza doar când se anunţă vizita ministrului nu mai poate fi tolerat. Ori lucrează aşa cum şi-au asumat în contracte, ori, dacă nu, aşa cum am spus şi până acum, vor pleca acasă”, a spus ministrul Răzvan Cuc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Situaţie ŞOCANTĂ in ţara noastră. România pierde anual populaţia unui oraş de mărimea Piteştiului

    Peste 5 ani economia va avea nevoie de peste jumătate de milion de persoane în plus pe piaţa forţei de muncă care nu pot fi acoperite din resursele de muncă interne dacă nu se iau măsuri; circa 2 milioane de persoane active nu se regăsesc nici pe piaţa muncii, nici în sistemul educaţional; numărul pensionarilor se apropie rapid de cel al lucrătorilor activi; populaţia ar putea să scadă cu aproape 2 milioane de locuitori până în 2030 – potrivit studiului „Analiza cantitativă şi calitativă a pieţei muncii în România”, realizat de Confederaţia Patronală Concordia, împreună cu KPMG şi Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române.

    Potrivit aceluiaşi studiu, din 1990 până astăzi am pierdut 3,6 milioane de persoane – 1 milion din cauza sporului natural negativ şi 2,6 milioane conform statisticilor oficiale din ţară, iar până anul viitor, am putea pierde o populaţie orespunzătoare unui oraş de dimensiunea Piteştiului.

    Potrivit aceluiaşi studiu, din 1990 până astăzi am pierdut 3,6 milioane de persoane – 1 milion din cauza sporului natural negativ şi 2,6 milioane conform statisticilor oficiale din ţară, iar până anul viitor, am putea pierde numărul populaţiei corespunzătoare unui oraş de dimensiunea Piteştiului.

    Din concluziile studiului reiese şi că:

    • declinul demografic şi migraţia sunt printre principalele cauze care au condus la adâncirea deficitului forţei de muncă. Pentru întreaga perioadă 1990-2018, în România, declinul demografic natural a depăşit 1.000.000 de locuitori. În condiţiile menţinerii impactului semnificativ al migraţiei nete (oficiale), populaţia totală a ţării noastre va scădea de la 19,6 milioane de persoane în anul 2016, la 19,2 milioane în anul 2020 şi la 18 milioane de persoane în anul 2030;
    • dacă actualele tendinţe se vor menţine, populaţia ocupată va scădea de la 8,4 milioane de persoane în anul 2016 la 8,2 milioane de persoane în anul 2020, la 7,3 milioane de persoane în anul 2030. În aceste condiţii, rata de dependenţă a sistemului public de pensii, exprimată ca raport procentual între numărul de pensionari şi numărul persoanelor ocupate, se înscrie pe o traiectorie nefavorabilă, dificil de susţinut, majorându-se de la 61,3% în anul 2016 la 63% în anul 2020, la circa 71% în anul 2030 şi respectiv la aproape 100% în anul 2060;
    • soldul migraţiei permanente este estimat la peste 2,6 milioane de persoane în perioada 1991-2018. În plus, se consemnează şi un flux important de emigranţi temporari. Conform datelor INS, numărul de emigranţi temporari din România a crescut de la 172.871 persoane la 2014, la 219.327 în anul 2017. Probabilitatea de transformare a deciziei de emigrare temporară într-o decizie de emigrare definitivă este foarte mare, mai ales în cazul tinerilor;
    • lipsa informaţiilor necesare care să permită o evaluare precisă a cererii şi ofertei de pe piaţa muncii atât la nivel cantitativ, cât şi la nivel calitativ conduce la imposibilitatea alocării eficiente a resurselor umane pe piaţa muncii. În România nu se măsoară deficitul forţei de muncă din punct de vedere calitativ şi nici nu se realizează analize ale sectoarelor de activitate sau ale ocupaţiilor care înregistrează deficit de forţă de muncă, lipsa datelor relevante şi a unui proces standardizat fiind factorii principali;
    • din perspectiva cererii, studiul arată că numărul de locuri de muncă vacante s-a dublat în perioada 2013-2018, rata şomajului ajungând la un minim istoric – 4.2% (mai 2018), chiar 3,3% decembrie 2018. Începând cu anul 2012, ca tendinţă generală, în România, numărul de locuri de muncă create depăşeşte numărul locurilor de muncă desfiinţate;
    • disparităţile regionale se accentuează. Primele 3 regiuni în ierarhia din punct de vedere al numărului de locuri de muncă vacante (Bucureşti-Ilfov, Vest şi Nord-Vest, cu PIB/locuitor ridicat), înregistrau în trim. II 2018, aproximativ 60% din totalul locurilor de muncă vacante la nivel naţional, comparativ cu 46,5% în anul 2008;
    • în perioada 2000-2016, sectorul privat a creat un număr net de circa 50.000 de locuri de muncă, în medie, anual, din care 28.000 reprezintă contribuţia companiilor nou-înfiinţate de dimensiune micro (sub 10 salariaţi);
    • tendinţa de creştere a accelerat în ultimii ani. Deficitul de forţă de muncă este estimat la circa 300.000 de persoane pentru acest an, cu perspectivă să crească la 549.000 de persoane în 2023;
    • la nivel sectorial, avem o prognoză pentru sectorul IT. Deşi a fost declarat prioritate strategică şi au fost promovate măsuri de susţinere a sectorului, decalajul între oferta estimată a sistemului de învăţământ şi cererea estimată de forţă de muncă din industrie va ajunge la peste 20.000 până în 2021;
    • rata şomajului din România este mult inferioară celei din alte state membre UE, însă, în cazul tinerilor sub 25 ani, rata şomajului din România (18,3%) este mult superioară mediei UE;
    • un sfert dintre tinerii ocupaţi nu au statut de salariat, iar gradul de adecvare între nivelul de instruire absolvit şi cerinţele actualului loc de muncă arată că numai pentru 44,1% nivelul de instruire corespunde într-o mare măsură cerinţelor. Peste 30% dintre tinerii absolvenţi cu studii superioare au o ocupaţie din grupele majore de ocupaţii 3-9, care necesită studii medii, iar 10,2% din absolvenţii cu studii medii au o ocupaţie din grupa majoră de ocupaţii 9, corespunzătoare muncitorilor necalificaţi;
    • informaţiile statistice disponibile au permis consultanţilor identificarea unor segmente importante de populaţie – circa 2 milioane de persoane – care nu se regăsesc nici pe piaţa muncii şi nici nu sunt cuprinse în sistemul de educaţie şi formare profesională. Se conturează, astfel, un potenţial uman nevalorificat, fenomen ce necesită o analiză aprofundată care să permită înţelegerea cauzelor acestei situaţii şi ulterior, conturarea de măsuri care să conducă la inserţia lor pe piaţa muncii;
    • prima măsură ce trebuie luată urgent este colectarea, de către autorităţile competente, a datelor necesare realizării unei analize amănunţite a cauzelor crizei de forţă de muncă şi măsurării deficitului, atât cantitativ cât şi calitativ;
    • printre soluţiile propuse sunt consolidarea cooperării între mediul educaţional şi piaţa muncii pentru modernizarea învăţământului profesional şi tehnic şi creşterea locurilor disponibile şi atractivităţii studiilor STIM;
    • studiul atrage atenţia cu privire la necesitatea aplicării unei strategii şi a unui plan de acţiune pentru stoparea declinului demografic.

    „La nivelul federaţiilor patronale membre ale Concordia resimţim profund criza de forţă de muncă din toate sectoarele de activitate ale economiei. Avem nevoie de această radiografie a pieţei muncii astfel încât noi, mediul de afaceri, împreună cu sindicatele şi autorităţile, să identificăm setul de măsuri necesare pentru a diminua deficitul de forţă de muncă”, a declarat Steven van Groningen, preşedinte Concordia. „Dacă nu acţionăm în prezent, în contextul perspectivelor economice tot mai îngrijorătoare, într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat, dezvoltarea durabilă a economiei va fi profund afectată. O primă problemă pe care va trebui să o rezolvăm, aşa cum reiese din studiu, este să corectăm lipsa informaţiilor necesare care să permită o evaluare mai precisă a cererii şi ofertei de pe piaţa muncii atât la nivel cantitativ, cât şi la nivel calitativ”, a adăugat el.

    În România nu se măsoară în mod aplicat şi calitativ deficitul forţei de muncă şi nici nu se realizează analize ale sectoarelor de activitate sau ale ocupaţiilor care înregistrează deficit de forţă de muncă, lipsa datelor relevante şi a unui proces standardizat fiind factorii principali.

     „Analiza informaţiilor existente a permis consultanţilor care au realizat studiul Concordia să identifice unele caracteristici ale cererii de forţă de muncă ce pot constitui un prim reper pentru conturarea de măsuri specifice pieţei muncii. Este nevoie de un pact între toate părţile implicate – patronate, sindicate şi autorităţi – pentru a identifica şi aplica rapid strategia potrivită de contracarare a crizei”, a declarat Mihai Bogza, directorul executiv al Concordia.

    Din aceste motive, Concordia consideră că mediul de afaceri, sindicatele şi autorităţile trebuie să înceapă urgent o consultare transparentă şi aplicată pentru stabilirea setului de măsuri necesar stopării creşterii decalajului dintre cererea şi oferta de pe piaţa muncii. Concordia îşi afirmă întreaga disponibilitate de a colabora cu toţi factorii implicaţi, astfel încât criza de forţă de muncă să nu ajungă să pericliteze dezvoltarea economică a României.

    Confederaţia Patronală Concordia (CPC), înfiinţată în 2007, este confederaţie patronală reprezentativă pentru mediul de afaceri, care reuneşte federaţii sectoriale din economia românească şi cuprinde 7 din primele 10 companii după numărul de angajaţi şi cifra de afaceri.

     

     

  • Viorica Dăncilă: În guvernările PSD s-au făcut peste 500 km de autostradă. Putem rezolva punând umărul la acţiune, nu făcând circ

    Premierul Viorica Dăncilă a declarat, luni, că înţelege supărarea oamenilor, care reclamă ritmul în care s-a lucrat în infrastructura rutieră şi de cale ferată.

    Premierul a precizat că săptămâna trecută au început lucrările la primii kilometri de autostradă din Moldova, iar în privinţa drumului expres Craiova – Piteşti, Dăncilă a spus că acesta este deja în fază avansată.
     
    „Va avea o lungime de peste 121 km, are o valoare totală estimată de aproape 5 miliarde de lei, inclusiv TVA, iar pentru o realizare cât mai eficientă, obiectivul a fost împărţit în 4 tronsoane. Contractele pentru proiectarea şi execuţia celor 4 tronsoane au fost scose la licitaţie în anul 2017, iar contractele pentru tronsoanele 1 şi 2, au fost semnate deja în decembrie 2018. Practic, anul acesta tronsoanele 1 şi 2, în lungime de 57,55 km şi cu o valoare însumată de peste 2 miliarde de lei cu TVA, au intrat în linie dreaptă, aflându-se în faza de proiectare. Trebuie să precizez că licitaţiile pentru tronsoanele 3 şi 4 au fost anulate în instanţă. În acest moment, documentaţia necesară acestor tronsoane se află în procedura de reactualizare pentru a putea fi lansată din nou la licitaţie anul acesta”, a spus Dăncilă, la Craiova.
     
  • Începe construcţia autostrăzii pe care o aşteptăm de zeci de ani. Va fi cea mai frumoasă autostradă din România

    Primul anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2 (km 13+170 – km 14+150), şi Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu (km 14+150 – km 44+500)”.

    Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2, are o lungime de 0,98 km şi se situează pe teritoriul judeţului Sibiu. Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu are o lungime 30,35 km şi se situează pe teritoriul judeţelor Sibiu (km 14+150 – km 25+200) şi Vâlcea (km 25+200 – km 44+500).

    „Principalele lucrări pe aceste secţiuni prevăd construirea a 9 tunele cu o lungime de 4,95 km, a 51 de structuri cu o lungime totală de aproximativ 10,91 km, precum şi consolidarea de versanţisusţinere corp autostradă pe o lungime de aproximativ 14.000 de metri liniari”, se precizează într-un comunicat al CNAIR.

    Al doilea anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 3, Cornetu-Tigveni (km 44+500 – km 81+900)”.

    Sectiunea 3, Cornetu-Tigveni, are o lungime de 37,40 km şi se situează pe teritoriul pe teritoriul judeţelor Vâlcea (km 44+500 – km62+000) şi Argeş (62+000– 81+900).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două companii, un constructor italian şi unul din România, vor realiza tronsoanele 1 şi 2 ale drumului expres dintre Craiova şi Piteşti

    Compania de Drumuri precizează că Tierra Scavi (Italia) va realiza Tronsonul 1, în lungime de 17,7 km, câştigând oferta cu 358,179 de milioane de lei fără TVA (76 de milioane de euro).

    Tronsonul 2, care este împărţit în două loturi, va fi realizat de Asocierea SA&PE Construct SRL-Spedition UMB SRL-Tehnostrade SRL-Consitrans SRL (Romania). Lotul 1 din Tronsonul 2 are o lungime de 18,5 km şi a fost ofertat cu 661,452 de milioane de lei fără TVA (141 de milioane de euro), iar Lotul 2 din acelaşi tronson, care are o lungime de 23,35 km, urmează a fi realizat de acelaşi consorţiu, cu 795,189 de milioane de lei fără TVA (168 de milioane de euro).

    „Astăzi, 1 octombrie 2018, CNAIR a desemnat caştigătorii contractelor de proiectare şi execuţie a tronsoanelor 1 şi 2 ale drumului expres Craiova-Piteşti”, anunţă compania de drumuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O noua gafă facută de premierul Viorica Dăncilă

    „Astăzi au fost desemnate contractele pentru proiectare şi execuţie pentru drumul expres în regim de autostradă Craiova – Piteşti, tronsoanele 1 şi 2. Durata de execuţie este de 36 de luni, iar perioada pentru garanţie este de 7 ani”, a anunţat, luni, premierul Viorica Dăncilă, aflată într-o vizită la Fabrica de Avioane din Craiova.

    Şeful Executivului a spus, apoi, dorind să facă referire la descongestionarea traficului în zonă, că drumul expres va duce la „deconcesionarea” traficului în Balş şi Slatina. Premierul s-a bâlbâit şi a încheiat fraza fără să se corecteze.

    „Pentru noi este important să demarăm acest proiect, iar cei 58 de kilometri aferenţi tronsoanelor 1 şi 2 sunt convinsă că va duce la deconcesionarea, la…ăă…mult aşteptată a traficului în localităţile Balş şi Slatina”, a declarat Dăncilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Începe construcţia autostrăzii pe care o aşteptăm de zeci de ani. Va fi cea mai frumoasă autostradă din România

    Primul anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2 (km 13+170 – km 14+150), şi Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu (km 14+150 – km 44+500)”.

     
    Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2, are o lungime de 0,98 km şi se situează pe teritoriul judeţului Sibiu. Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu are o lungime 30,35 km şi se situează pe teritoriul judeţelor Sibiu (km 14+150 – km 25+200) şi Vâlcea (km 25+200 – km 44+500).
     
    „Principalele lucrări pe aceste secţiuni prevăd construirea a 9 tunele cu o lungime de 4,95 km, a 51 de structuri cu o lungime totală de aproximativ 10,91 km, precum şi consolidarea de versanţisusţinere corp autostradă pe o lungime de aproximativ 14.000 de metri liniari”, se precizează într-un comunicat al CNAIR.
     
  • Începe construcţia autostrăzii pe care o aşteptăm de zeci de ani. Va fi cea mai frumoasă autostradă din România

    Primul anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2 (km 13+170 – km 14+150), şi Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu (km 14+150 – km 44+500)”.

     
    Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2, are o lungime de 0,98 km şi se situează pe teritoriul judeţului Sibiu. Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu are o lungime 30,35 km şi se situează pe teritoriul judeţelor Sibiu (km 14+150 – km 25+200) şi Vâlcea (km 25+200 – km 44+500).
     
    „Principalele lucrări pe aceste secţiuni prevăd construirea a 9 tunele cu o lungime de 4,95 km, a 51 de structuri cu o lungime totală de aproximativ 10,91 km, precum şi consolidarea de versanţisusţinere corp autostradă pe o lungime de aproximativ 14.000 de metri liniari”, se precizează într-un comunicat al CNAIR.
     
  • Fiica lui Gică Hagi a primit primul ROL IMPORTANT, într-un film despre Experimentul Piteşti

    Kira Hagi (22 de ani) tocmai a primit primul rol important al carierei de actor. Fiica lui Gică Hagi va juca în “Între chin şi Amin”, un film despre Experimentul Piteşti, regizat de Toma Enache, care va fi lansat în România anul viitor, scrie Prosport.

    Absolventă de New York Film Academy, Kira Hagi va juca în pelicula care spune povestea unui tânăr compozitor, Tase Caraman, proaspăt logodit, care ajunge în iadul reeducării din Închisoarea Piteşti. Teribilul experiment este condus de temutul Ciumău, şeful penitenciarului. Prin credinţă, Tase Caraman supravieţuieşte torturilor şi, după ce scapă cu viaţă, compune o ”Odă lu Dumnezeu”. Muzica o salvează pe logodnica lui, Lia.

    Printr-un mesaj postat pe facebook, fiica lui Gică Hagi a vorbit despre ce a însemnat pentru ea experienţa pe platourile de filmare: “Am avut ocazia să fac parte dintr-un proiect datorită căruia simt că am crescut brusc cu 20 de ani. Este vorba despre un film care are ca temă Experimentul de la Piteşti, unde s-au întâmplat lucruri atât de cumplite. Abia acum am înţeles dimensiunea acelei tragedii. Nu sunt eu foarte verbală, dar aş vrea să le mulţumesc aici regizorului, Toma Enache, şi soţiei sale, producător şi scenarist, Cătălina Enache, actorilor şi echipei care m-au făcut să mă simt pe platouri ca într-o familie”, a scris Kira.