Tag: pilonul II

  • Ce este Pilonul II de pensii şi cum vor fi afectaţi românii de desfiinţarea acestuia

    UPDATE: Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III de pensii, a declarat, joi, Ionuţ Mişa, după vaidarea sa în funcţia de ministru al Finanţelor. “Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III de pensii. Vor opta între stat şi privat”, a declarat Ionuţ Mişa.

    UPDATE 2: Liderul PSD Liviu Dragnea a fost întrebat, joi, înainte de a intra în sala de plen reunit unde urmează a se da votul de învestitură pentru Cabinetul Tudose, despre desfiinţarea pilonului II de pensii, anunţată de ministrul propus pentru Finanţe, Ionuţ Mişa, el răspunzând: „O prostie!”.

    Liderii coaliţiei de guvernare, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au fost întrebaţi, joi, dacă există tensiuni în interiorul coaliţiei, în legătură cu măsurile incluse în noul program de guvernare.

    “Ne-am certat pe cravate, da”, a răspuns Dragnea, ironic, evitând să facă alte declaraţii.

    Întrebat dacă a fost informat în legătură cu modificările din programul de guvernare, Tăriceanu a evitat să răspundă.

    În prezent aproape două persoane active care au un loc de muncă susţin fondurile necesare plăţii unei pensii, dar în următorii ani se va ajunge în situaţia în care o persoană activă va trebui să susţină peste doi pensionari. Astfel, statul nu va mai putea oferi o pensie care să fie suficientă pentru un trai decent. Pentru a evita intrarea în colaps, o parte din contribuţia de asigurări sociale a fiecărei persoane a fost cedată de către stat fondurilor de pensii private şi a luat forma pensiilor private obligatorii (pilonul II).

    O altă modalitate prin care orice tânăr poate economisi pentru bătrâneţe este pensia privată facultativă (pilonul III), la care contribuie în mod direct, prin alocarea unei sume lunare, care să nu depăşească 15% din salariul brut. La finalul lunii septembrie 2016, peste 6,7 milioane de persoane erau înscrise pentru pensia privată obligatorie, în timp ce pentru cea facultativă optaseră puţin peste 400.000, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    La pensia privată obligatorie (Pilonul II), românii încep să contribuie automat atunci când se angajează prima oară. Spre deosebire de banii aferenţi pensiei de la stat, strânşi din contribuţile de asigurări sociale ale forţei de muncă angajate şi redistribuiţi către actualii pensionari, banii pentru pensia privată obligatorie sunt strânşi pe termen lung, într-un cont propriu administrat privat, ajungând la destinatarul lor atunci când acesta împlineşte vârsta pensionării.

    Toţi tinerii, atunci când sunt angajaţi, îşi pot alege fondul de pensii. Dacă aceştia nu îşi manifestă o opţiune anume, vor fi repartizaţi aleatoriu la unul dintre cele şapte fonduri existente. Nu toate fondurile de pensii sunt la fel, deoarece au randamente diferite. Fondurile de pensii private obligatorii, cu active în gestiune de peste 24,6 miliarde de lei, investesc pe bursele locală şi externe circa 20% din active. Cei care nu ştiu la cine au fost repartizaţi pot afla această informaţie depunând o cerere la ASF. Potrivit Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, românii au economisit 24,4 miliarde de lei. Din cei 6,7 milioane de români, majoritatea sunt bărbaţi peste 35 de ani, conform datelor ASF.

    Pentru pensia privată obligatorie (Pilon II), o persoană nu plăteşte nimic în plus, ci o parte din contribuţiile sociale este distribuită către fondul de pensii ales şi administrată privat.

    Contribuţia de asigurări sociale (CAS) pentru sistemul public, plătită lunar de angajator, reprezintă 10,5% din salariul brut (neimpozitat). Din această sumă, în prezent, către fondurile de pensii private obligatorii se redirecţionează 5,1%, în timp ce o sumă mai mare (5,4%) rămâne în continuare la stat.

    Banii strânşi în contul de la Pilonul II vor fi disponibili odată cu vârsta pensionării şi vor include toate sumele virate în acel cont de la momentul angajării până la pensionare, plus veniturile provenite din investiţiile fondurilor acumulate pe care administratorul le face pe parcursul anilor.

    Pentru un plus de siguranţă la pensionare, doritorii pot opta şi pentru o pensie privată facultativă (Pilonul III), contribuind cu până la 15% din venitul brut. O persoană poate folosi banii din contul de pensie facultativă dacă are cel puţin 60 de ani şi a plătit cel puţin 90 de contribuţii lunare.

    Pentru Pilonul III au optat peste 400.000 de români. Cei mai mulţi participanţi la acest tip de pensie sunt persoane de peste 45 de ani, respectiv 203.169 de oameni. Doar 170 de tineri cu vârste mai mici de 19 ani au participat la Pilonul III, puţin peste 4.500 de persoane cu vârstele între 20 şi 24 de ani şi peste 25.000 dintre cei cu vârsta între 25 şi 29 de ani.
    Este important ca atunci când tinerii se decid să contribuie la un fond de pensie să se uite la randamentul acestuia. Un rol esenţial în acumularea unei sume cât mai mari îl are randamentul fondului de pensie. Dacă acesta performează slab, administratorul nu pierde prea mult, deoarece îşi încasează comisionul, dar clientul va fi afectat deoarece la pensionare va avea o pensie mai mică.

    Totuşi aceasta trebuie considerată o investiţie pe termen lung. Un studiu realizat de site-ul Expertul Banilor arată că 56% din profitul obţinut de un participant care a contribuit cu 100 de lei timp de 30 de ani la un fond de pensie este realizat în ultimii 10 ani de contribuţie. Mai mult, în al 30-lea an, câştigul obţinut este egal cu câştigurile cumulate din primii şapte ani. Randamentul mediul al fondului a fost considerat la 2% pe an. Aşadar, dacă nu-ţi convine fondul la care ai fost repartizat, te poţi transfera la cel dorit.

    Cât ar trebui să pună deoparte la această pensie facultativă un proaspăt angajat pentru a avea un trai mai liniştit după pensionare? Corina Cucoli, directorul general al Certinvest Pensii, este de părere că cu 60 de lei pe lună, cât costă două bilete la film, tinerii pot economisi o sumă bună pentru pensie dacă încep de acum sau de la primul lor job.

  • Anunţul care-i AFECTEAZĂ pe toţi românii: Pilonul II de pensii SE DESFIINŢEAZĂ. Dragnea: “E o prostie!”

    “Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III de pensii. Vor opta între stat şi privat”, a declarat Ionuţ Mişa.

    Potrivit acestuia, la nivelul Pilonului II de pensii sunt acumulate în prezent 40 miliarde lei.

    “Din analiza pe care am făcut-o împreună cu colegii, pensia pe care a primi-o astăzi un contributor la Pilonul II de pensii ar fi undeva la 25 de lei pe lună”, a spus Mişa.

    Acesta a spus că măsura ar urma să intre în vigoare spre sfârşitul anului.

    Ce este PILONUL II 

    Ce fac tinerii cu banii şi de ce ar trebui să se gândească la pensie

    Liderul PSD Liviu Dragnea a fost întrebat, joi, înainte de a intra în sala de plen reunit unde urmează a se da votul de învestitură pentru Cabinetul Tudose, despre desfiinţarea pilonului II de pensii, anunţată de ministrul propus pentru Finanţe, Ionuţ Mişa, el răspunzând: „O prostie!”.

    Liderii coaliţiei de guvernare, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au fost întrebaţi, joi, dacă există tensiuni în interiorul coaliţiei, în legătură cu măsurile incluse în noul program de guvernare.

    “Ne-am certat pe cravate, da”, a răspuns Dragnea, ironic, evitând să facă alte declaraţii.

    Întrebat dacă a fost informat în legătură cu modificările din programul de guvernare, Tăriceanu a evitat să răspundă.

  • Negriţoiu, ASF: Aducerea în discuţia publică a „naţionalizării fondurilor de pensii” este înşelătoare

    În afara Fondului de Pensii de stat (Pilonul I), în România există două alte tipuri de fonduri de pensii „private”: Fondurile de Pensii obligatorii, constituite din alocaţii de la bugetul de stat, dar administrate privat (Pilonul II) şi Fondurile de Pensii facultative, alimentate din contribuţii individuale şi administrate privat (Pilonul III), ambele înfiinţate prin Legi organice în 2004, respectiv 2006. Fondurile din Pilonul III sunt complet private, comparabile cu fondurile de investiţii din piaţa de capital, dar reglementate mai prudent prin lege specială, având în vedere obiectivul lor final, de completare a pensiei cetăţenilor, şi durata lor mai lungă (participaţiile nu pot fi valorificate decât la termen). Ca orice active în proprietate privată, contribuţiile individuale la aceste fonduri nu pot fi naţionalizate, se arată în comunicatul ASF.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Participanţii la fondurile de pensii obligatorii au câştigat în conturi 1 miliard euro în 7 ani

    În cei şapte ani de funcţionare, fondurile de Pilon II au încasat de la Casă Naţională de Pensii Publice (CNPP) şi Casă de Pensii Sectorială a Armatei (CPS MApN) contribuţii brute în valoare totală de 16,72 miliarde lei, ajungând la active nete administrate în valoare de 21,2 miliarde lei, se arată într-un comunicat al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.

    Pilonul II, lansat la 20 mai 2008, a realizat un câştig din investiţii de 4,48 miliarde lei, rezultatul net după perceperea comisioanelor de administrare.

    Circa 93% din toate plasamentele fondurilor de pensii sunt realizate în România, în active locale, profilul de risc fiind menţinut redus. Totodată, au investit aproape 20% din activele aflate în administrare în acţiuni listate la bursă, deţinerile la BVB depăşind 850 milioane de euro în prezent.

    În prezent, fondurile de pensii reprezintă circa 10-15% din lichiditatea Bursei de la Bucureşti, iar pe piaţa de acţiuni (privatizări parţiale prin listare: Electrica, Romgaz, Nuclearelectrica) şi pe cea de obligaţiuni (emisiuni precum Transelectrica şi Primăria Municipiului Bucureşti) fondurile de pensii private au cumpărat între 15% şi 25% din ofertele lansate pe piaţă.

    “Potrivit numeroaselor studii recente, fondurile de pensii de Pilon II sunt singura resursă de economisire financiară pentru o pondere consistentă a populaţiei, în special în rândul celor cu venituri mici şi fără soluţii de economisire-învestire în alte instrumente. Potrivit aceloraşi studii, fondurile de pensii private vor fi în măsură să asigure o completare semnificativă a ratei de înlocuire (a salariului prin pensie) la vârstă retragerii din activitate, rată de înlocuire suplimentară ajungând până la 20%”, se spune în comunicatul APAPR.

  • Bilanţul fondurilor de pensii: active de 17,5 mil. lei la finele lunii iunie

    Numărul total al participanţilor la fondurile de pensii se ridică la 6,5 milioane, în timp ce media randamentelor investiţionale pentru întreg sistemul a depăşit 12% în ultimul an.

    “Performanţele foarte bune ale fondurilor de pensii, implicarea în creştere în finanţarea economiei reale, funcţionarea fără sincope a mecanismelor sistemului, în condiţii de risc redus pentru participanţi, toate concura la consolidarea sistemului şi, sperăm, la creşterea încrederii în acesta. Pentru a doua parte a anului, prioritatea noastră ca industrie vizează discuţii cu autorităţile pentru promovarea legii de plată a pensiilor private”, a declarat Raluca Ţintoiu, preşedintele APAPR.

    Cele 8 fonduri de pensii private obligatorii (pilonul II) au ajuns la sfârşitul lunii iunie la 6,16 mil. participanţi şi la active nete administrate de 16,54 mld. lei, conform APAPR. În ultimul an, activele nete ale pilonului II şi-au menţinut ritmul ridicat de creştere (43% faţă de jumătatea anului anului 2013), inclusiv datorită creşterii procentului de contribuţie la 4,5% în 2014. Randamentul mediu în ultimul an este de 12,1%, în timp ce randamentul mediu de la lansare (luna mai 2008 – luna iunie 2014) este de 11,4% pe an.

    Cele 10 fonduri de pensii private facultative (pilonul III) au ajuns la sfârşitul lunii iunie la un număr total de circa 330.000 de participanţi şi la active nete administrate de totală de peste 923 mil. lei, în creştere cu 34% faţă de jumătatea anului trecut. Randamentul mediu în ultimul an este de 12,4%, în timp ce randamentul mediu de la lansare (luna mai 2007 – luna iunie 2014) este de 8,3% pe an.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    215 mil. lei
    sumele atrase de fondurile mutuale de la investitori în luna aprilie, sub volumele din T1, când media lunară a sub¬scrierilor nete a fost de aproape 400 mil. lei

    2,8%
    cu atât au crescut în medie tarifele la energia electrică pentru consumatorii casnici în S2 2013 faţă de S2 2012, cu cele mai mari majorări nominale în Estonia (22%), Grecia (20%) şi România (17%)

    2,3 mld. lei
    investiţiile fondurilor de pensii private obligatorii (pilon II) în acţiuni ale companiilor listate la bursă la 31 martie, dublu faţă de sfârşitul lunii martie 2013, sumă din care cea mai mare parte a vizat titlurile de stat (peste 10 mld. lei)

    95.000 dolari
    amenda primită de banca americană JP Morgan pentru că a încălcat de 6.300 de ori legea privind raportarea tranzacţiilor cu obligaţiuni; suma amenzii reprezintă profitul pe care banca îl obţine în 3 minute

    519 mld. lire sterline
    averile celor mai bogaţi 1.000 de britanici, reprezentând o treime din PIB, în creştere faţă de 450 mld. lire în 2013 şi 258 mld. lire în 2009, primul an de criză financiară

    0,5%
    cu atât a scăzut sectorul de construcţii din UE în martie faţă de februarie, în timp ce ritmul anual de creştere săa redus la 5,3%, faţă de 6,1% în februarie, ţările cu cele mai mari creşteri anuale fiind Slovenia (44,9%), Ungaria (34,1%) şi Spania (19,1%); în România, volumul de construcţii a crescut cu 10,3% faţă de februarie 2014, dar a scăzut cu 0,7% faţă de martie 2013

  • Aproximativ 159.000 de români aveau, la 31 martie, peste 10.000 lei în conturile de pensie privată

     La finele lunii martie, activele fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III) au atins 15,7 miliarde de lei, în urcare cu 6,1% faţă de decembrie 2013, şi au ajuns la o pondere în Produsul Intern Brut de 2,36%, potrivit Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Un număr de 6,12 milioane de persoane erau înregistrate ca participanţi în Pilonul II, din care aproximativ 180.000 nu au avut nicio contribuţie virată de la momentul virării primelor contribuţii, în luna mai.

    Valoarea activelor nete înregistrate de fondurile de pensii private aferente Pilonului II a fost de 14,84 miliarde de lei (3,33 miliarde de euro), în creştere cu aproximativ 900 milioane de lei faţă de 31 decembrie 2013.

    Contribuţia medie în luna martie a celor 3,68 milioane de participanţi a fost de 83,12 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR Pensii a trecut pragul de 1 mld. lei active nete

    “Pentru anul acesta ne propunem o creştere de 15-20% a activelor, să ajungem la 1,2 miliarde lei, iar pe pilonul pensiilor facultative să avem peste 90.000 de participanţi, de la circa 83.000 în prezent”, a declarat directorul executiv al BCR Pensii, Melania Mirea.

    La finele anului trecut, cele două fonduri ale administratorului acumulaseră active nete de 934,08 milioane lei şi aveau 561.000 participanţi. Pe pilonul II (sistemul de pensii administrate privat), fondul BCR a obţinut anul trecut un randament de 11,3%, iar pe Pilonul III (sistemul de pensii facultative) câştigul anualizat a fost de 10,33%.

    Pentru pensiile facultative, 40,47% dintre clienţii fondului beneficiază de contribuţie plătită de angajator, în timp ce contribuţiile plătite de participanţi au o pondere de 56,08%, restul reprezentând contribuţii mixte.

    “De la lansarea sistemului de pensii facultative, prin nefructificarea avantajelor fiscale acordate de stat, potenţialii beneficiari ai acestor avantaje au pierdut o sumă cumulată de circa două miliarde lei, sumă care a fost virată la stat sub formă de impozit şi nu în conturile individuale de pensie facultativă ale acestora. Am luat în calcul 1,5 milioane de potenţiali participanţi, cu un salariu mediu pe economie”, a afirmat Lucian Anghel, preşedintele Directoratului BCR Pensii.

  • Fondurile de pensii private investesc pe piaţa de capital

    “Fondurile de pensii private (obligatorii şi facultative) asigură peste 10% din lichiditatea medie a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), cu investiţii în circa 60-70 companii româneşti”, a afirmat Ţintoiu. Totodată, fondurile deţin 9,6% din titlurile de stat ale României. Potrivit estimărilor, fondurile de pensii urmează să ajungă în 2018 la active nete de 10 miliarde euro, de la peste 3,5 miliarde euro active în prezent.

    Pe pilonul II, al pensiilor private obligatorii, sunt active opt fonduri cu 6,1 milioane participanţi şi active nete de 14,84 miliarde lei (3,32 miliarde euro). Acestea au obţinut un randament mediu anual de la lansare de 11,1%.

    Pilonul III (pensii private facultative) este reprezentat de zece fonduri cu 317.000 de participanţi. Activele nete au ajuns la 845 milioane lei (190 milioane euro), randamentul mediu anual fiind de 8%.

    “Fondurile de pensii sunt o bază solidă de capital autohton pentru atragerea investitorilor străini, dar stabilitatea legislativă şi continuitatea creşterii contribuţiilor sunt cruciale”, a mai spus Ţintoiu.

  • În fiecare an 300.000 de români lasă soarta să decidă cine le va plăti pensia peste 30 de ani. Unii din comoditate, alţii din lipsă de educaţie financiară nu aleg în cunoştinţă de cauză fondul care le va plăti pensia

    Consultanţii spun că lipsa de implicare din partea românilor descurajează competiţia dintre fonduri care le-ar putea aduce viitorilor pensionari randamente mai mari şi comisioane mai mici de administrare.

    Peste 6 milioane de români contribuie în prezent la un fond de pensii private obligatorii (pilon II). Dintre aceştia, aproape 300.000 au aderat în ultimul an (februarie 2013-februarie 2014), potrivit statiscilor oficiale emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Cum pilonul II este obligatoriu, un tânăr angajat, un şomer sau muncitor care „a trecut pe carte de muncă“, cu vârsta de până la 35 de ani, sunt automat înscrişi în sistem. Aceştia au la dispoziţie patru luni în care să aleagă unul dintre cele nouă fonduri de pensii obligatorii de pe piaţă, în care să le fie virată contribuţia obligatorie de 4% din salariu. Din luna mai, contribuţia creşte la 4,5%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro