BusinessMagazin

Tag: Pfizer

  • În cursa pentru dezvoltarea rapidă a unui vaccin anticoronavirus, a pus oare Pfizer profitul pe primul loc?

    Industria farma mondială a fost capabilă să dezvolte mai multe vaccinuri împotriva COVID-19 într-un timp record. A fost pus oare profitul pe primul loc, în detrimentul vieţilor omeneşti?, se întreabă Deutsche Welle.

    Anul trecut, Albert Bourla, CEO-ul gigantului farma Pfizer, s-a aflat în faţa unei alegeri şi a decis să-şi asume un risc masiv. În loc de a participa la Operation Warp Speed, iniţiativa americanilor pentru crearea de mai multe vaccinuri cât mai rapid posibil, acesta a preferat să rămână independent.

    Bourla a decis să investească 2 mld. dolari în BioNTech, un start-up din vestul Germaniei, iar instinctul său s-a dovedit a fi corect, start-up-ul venind cu formula pentru primul vaccin anticoronavirus aprobat de SUA, UE şi alte guverne.

    Pentru mulţi, Bourla şi fondatorii BioNTech Özlem Türeci şi Ugur Şahin sunt eroi în lupta lumii împotriva coronavirusului. Companiile mai colaboraseră pentru un vaccin antigripal în 2018. Pfizer îşi are începuturile în 1849, iar astăzi compania are peste 100.000 de angajaţi, iar unul dintre cele mai vândute medicamente ale sale este Viagra.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

     

  • Peste 200.000 de doze de vaccin Pfizer ajung luni în România

    O nouă tranşă, de 214.110 doze de vaccin produs de Pfizer BioNTech vor ajunge luni în România şi vor fi livrate, pe cale aeriană, pe aeroporturile Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara.

    Potrivit Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţii de Vaccinare (CNCAV) luni soseşte în România o nouă tranşă de vaccin de la Pfizer BioNTech care constă în 214.110 doze.

    Vaccinurile vor fi livrate pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara.

    Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră.

    Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă.

    Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din Bucureşti, cât şi din ţară. Un număr de 60.840 de doze de vaccin rămân la Centrul Naţional de Stocare Bucureşti. La Centrul Regional de Depozitare Braşov ajung 24.570 de doze; la Centrul Regional de Depozitare Cluj – 28.080 de doze; la Centrul Regional de Depozitare Constanţa – 24.570 de doze; la Centrul Regional de Depozitare Craiova – 23.400 de doze; la Centrul Regional de Depozitare Iaşi – 28.080 doze; iar la Centrul Regional de Depozitare Timişoara – 24.570 de doze.

    În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Naţional şi centrele regionale de depozitare, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti.

    Potrivit CNCAV, din 27 februarie se pot programa la vaccinare cu serul Pfizer BioNTech, conform Strategiei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19, persoanele cu boli cronice, cu vârste peste 65 de ani şi persoanele cu dizabilităţi.

    Modalităţile de programare la vaccinare sunt cele deja cunoscute, respectiv individual, prin aparţinători sau prin direcţiile de asistenţă socială de la nivelul primăriilor, prin intermediul platformei electronice, a medicului de familie/curant, cât şi prin call-center, la numărul unic 021.414.44.25 sau la numerele de suport destinate fiecărui judeţ în parte, disponibile pe platforma de informare: https://vaccinare-covid.gov.ro.

    Conform calendarului de livrare, următoarea tranşă de vaccin ar urma sa fie adusă în România peste o săptămână, pe 8 martie, iar la acest moment se aşteaptă confirmarea oficială în acest sens din partea firmei producătoare.

  • Pfizer va testa administrarea unei a treia doze a vaccinului anti-COVID şi are în vizor una dintre cele mai contagioase variante ale coronavirusului

    Gigantul american Pfizer şi grupul german BioNTech au anunţat că studiază administrarea unei a treia doze a vaccinului anti-COVID-19, luând în vizor varianta sud-africană a coronavirusului – B.1.351, conform AFP.

    Pe măsură ce ţările din întreaga lume se întrec să îşi vaccineze cetăţenii, temerile cu privire la noile variante ale virusului SARS-CoV-2 din Marea Britanie şi Africa de Sud încep să crească în rândurile oamenilor de ştiinţă.

    Pfizer şi BioNTech au anunţat că efectuează un studiu pentru a afla ce se întâmplă după administrarea unei a treia doze a vaccinului, la 6-12 luni după rapel.

    „În prezent luăm o serie de măsuri pentru a ne pregăti pentru scenariul în care tulpina va deveni rezistentă la protecţia oferită de vaccin”, spune Dr. Albert Bourla, CEO-ul Pfizer.

    Varianta sud-africană este considerată una dintre cele mai periculoase mutaţii din ultimul timp deoarece reuşeşte să evite anticorpii care ţintesc vechea tulpină a virusului.

    Astfel, oamenii care sunt infectaţi cu tulpina „clasică” sunt mult mai susceptibili la reinfecţie, iar studiile arată că varianta B.1.351 a redus parţial nivelul de protecţie pe care îl oferă actuala generaţie de vaccinuri.

    Compania farmaceutică Moderna a declarat zilele trecute că a trimis spre testare noile doze produse cu scopul de a combate tulpina din Africa de Sud.

     

  • În cursa pentru dezvoltarea rapidă a unui vaccin anticoronavirus, a pus oare Pfizer profitul pe primul loc?

    Industria farma mondială a fost capabilă să dezvolte mai multe vaccinuri împotriva COVID-19 într-un timp record. A fost pus oare profitul pe primul loc, în detrimentul vieţilor omeneşti?, se întreabă Deutsche Welle.

    Anul trecut, Albert Bourla, CEO-ul gigantului farma Pfizer, s-a aflat în faţa unei alegeri şi a decis să-şi asume un risc masiv. În loc de a participa la Operation Warp Speed, iniţiativa americanilor pentru crearea de mai multe vaccinuri cât mai rapid posibil, acesta a preferat să rămână independent.

    Bourla a decis să investească 2 mld. dolari în BioNTech, un start-up din vestul Germaniei, iar instinctul său s-a dovedit a fi corect, start-up-ul venind cu formula pentru primul vaccin anticoronavirus aprobat de SUA, UE şi alte guverne.

    Pentru mulţi, Bourla şi fondatorii BioNTech Özlem Türeci şi Ugur Şahin sunt eroi în lupta lumii împotriva coronavirusului. Companiile mai colaboraseră pentru un vaccin antigripal în 2018. Pfizer îşi are începuturile în 1849, iar astăzi compania are peste 100.000 de angajaţi, iar unul dintre cele mai vândute medicamente ale sale este Viagra.

    Acum, adevăratul test ar putea fi doar la început pentru companie ca şi pentru întreaga industrie farma care a fost adesea acuzată că este mai interesată de profit decât de salvarea de vieţi.

    În contextul ritmului lent de imunizare din Europa, una dintre critici priveşte zgârcenia UE. Peter Liese, membru al Parlamentului European şi medic, respinge însă acest argument, spunând că de fapt Pfizer a exercitat presiune pe Comisia Europeană. „Se pare că Pfizer nu a vrut iniţial să accepte ceva ce este lege în Europa, că atunci când este făcută o greşeală şi cineva suferă, trebuie să existe răspundere“.

    „Cei de la Pfizer nu au reuşit să respingă în mod satisfăcător acuzaţia că pun profitul mai presus decât sănătatea“.

    Pfizer a stârnit nemulţumire şi în Argentina. Deşi 6.000 de argentinieni au participat la un studiu al companiei, nicio singură doză nu a fost administrată până acum în această ţară de la aprobarea vaccinului companiei. Oficiali guvernamentali din această ţară susţin de asemenea că nu au ajuns la un acord cu Pfizer privind răspunderea. Pfizer a argumentat că negocierile au eşuat pentru că Argentina nu a vrut să suporte costurile transportului vaccinului.

    Negocierile cu Pfizer au fost dure şi pentru Peru. Godofredo Talavera Chavez, preşedinte al federaţiei medicale din Peru, spune că strategia companiei nu este o surpriză. „Pfizer are o abordare mercantilistă. Şi-au folosit puterea pentru a vinde Viagra şi procedează la fel cu vaccinul“.

    Doctorul danez Peter C. Gotzsche, unul dintre cei mai mari opozanţi ai industriei farma, spune că nu ar trebui să existe patente pentru vaccinuri. „Acestea nu ar trebui să fie o marfă, ci ceva produs pentru bunul general“.

    Elisabeth Massute, din cadrul Medici fără Frontiere, consideră că guvernele ar trebui să adopte o poziţie mai fermă faţă de aceste companii.

    Un lucru deciziv pentru reputaţia industriei pe termen lung ar fi dacă aceasta este de acord să renunţe la patente. Pfizer insistă deocamdată pe rezervarea drepturilor de proprietate intelectuală. Protecţia este relevantă din mai multe motive, potrivit companiei.

    Massute însă nu consideră că argumentele companiei sunt valide. „Dacă te uiţi la cei care au descoperit insulina, patentul a fost vândut pentru suma simbolică de un dolar. Sau cercetătorul care a dezvoltat vaccinul polio şi a întrebat: “Poţi patenta soarele?” Sănătatea nu se încadrează în regulile tradiţionale ale sistemului pentru că vieţile omeneşti nu au un preţ“.

     

  • Rezultate promiţătoare din Israel. Cu cât a scăzut numărul total de infectări după 15-28 de zile de la administrarea primei doze

    Prima doză a vaccinului Pfizer/BioNTech prezintă o eficienţă de 85%, reiese dintr-un studiu al lucrătorilor medicali din Israel, publicat în revista The Lancet.

    Documentul se bazează pe datele oferite de 7.000 de cadre medicale care au fost vaccinate în Centrul Medical Sheba din Israel. Cercetătorii au observat o reducere de 85% a cazurilor simptomatice de COVID-19 la 15-28 de zile de la administrarea primei doze, potrivit agenţiei de ştiri Reuters.

    Numărul total de infecţii, incluzând aici şi cazurile asimptomatice, a scăzut cu 75%.

    Gigantul american Pfizer a declarat recent că va analiza datele din Israel şi alte ţări pentru a înţelege impactul generat de vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2 şi tulpinilor care au luat naştere în ultimele luni.

    Articolul din The Lancet a apărut la o zi după ce oamenii de ştiinţă din Canada au sugerat amânarea celei de-a doua doze Pfizer, având în vedere faptul că prima doză oferă un nivel ridicat de eficacitate, mişcarea fiind lansată pentru a imuniza un număr cât mai mare de oameni.

    În Uniunea Europeană, Pfizer a livrat până în prezent cu 30% mai puţin doze decât promisese iniţial, semnalând o nouă lovitură pentru blocul comunitar, care a fost afectat şi de întârzierile livrărilor de la AstraZeneca şi Moderna.

    Momentan, au fost efectuate circa 25 de milioane de vaccinări în UE, fiind acoperită doar 6% din populaţia Uniunii, conform datelor colectate de Bloomberg.

     

  • Pfizer şi BioNTech au cerut iniţial 54 de euro pentru o doză a vaccinului anti-coronavirus, de 20 de ori peste preţul oferit de AstraZeneca

    Compania americană Pfizer şi grupul german BioNTech au vrut în vara anului trecut ca preţul pentru o doză a vaccinului anti-coronavirus să ajungă la 54 de dolari. La acea vreme, Uniunea Europeană urma să cumpere 500 de milioane de doze, potrivit Deutsche Welle.

    În total, Pfizer şi BioNTech au cerut 27 de miliarde de euro pentru a furniza un număr de doze ce ar imuniza jumătate din populaţia blocului comunitar.

    Însă cu un preţ de 54,08 euro, vaccinul Pfizer ar fi fost de 20 de ori mai scump decât o doză a anglo-suedezilor de la AstraZeneca.

    „Cred că preţul este dubios şi a fost stabilit dintr-un motiv ce nu poate fi justificat în contextul actual”, spune Wolf Dieter Ludwig, preşedintele Comisiei Medicamentelor din Cadrul Asociaţiei Medicale a Germaniei.

    Totuşi, UE a ajuns la un acord cu BioNTech şi Pfizer în noiembrie 2020, iar preţul este ţinut secret şi în ziua de astăzi, însă este estimat la 15,5 euro per doză.

    Deşi Pfizer şi-a finanţat de unul singur cercetările şi procesele de testare, BioNTech a primit câteva milioane de euro din partea statului german.

     

  • Pfizer şi BioNTech au cerut iniţial 54 de euro pentru o doză a vaccinului anti-coronavirus, de 20 de ori peste preţul oferit de AstraZeneca

    Compania americană Pfizer şi grupul german BioNTech au vrut în vara anului trecut ca preţul pentru o doză a vaccinului anti-coronavirus să ajungă la 54 de dolari. La acea vreme, Uniunea Europeană urma să cumpere 500 de milioane de doze, potrivit Deutsche Welle.

    În total, Pfizer şi BioNTech au cerut 27 de miliarde de euro pentru a furniza un număr de doze ce ar imuniza jumătate din populaţia blocului comunitar.

    Însă cu un preţ de 54,08 euro, vaccinul Pfizer ar fi fost de 20 de ori mai scump decât o doză a anglo-suedezilor de la AstraZeneca.

    „Cred că preţul este dubios şi a fost stabilit dintr-un motiv ce nu poate fi justificat în contextul actual”, spune Wolf Dieter Ludwig, preşedintele Comisiei Medicamentelor din Cadrul Asociaţiei Medicale a Germaniei.

    Totuşi, UE a ajuns la un acord cu BioNTech şi Pfizer în noiembrie 2020, iar preţul este ţinut secret şi în ziua de astăzi, însă este estimat la 15,5 euro per doză.

    Deşi Pfizer şi-a finanţat de unul singur cercetările şi procesele de testare, BioNTech a primit câteva milioane de euro din partea statului german.

     

  • O veste bună: UE bate palma cu Pfizer-BioNTech pentru încă 200 de milioane de doze de vaccin

    Uniunea Europeană a încheiat un acord cu Pfizer şi BioNTech pentru încă 200 de milioane de doze de vaccin pentru Covid-19, ceea ce sporeşte rezervele statelor membre în T2, în contextul în care campania de vaccinare din Europa nu avansează în ritmul în care îşi doresc ţările europene, potrivit Bloomberg.

    Acest acord sporeşte semnificativ numărul de doze Pfizer-BioNTech valabile pentru cele 27 de state membre. Contractul vizează o comandă de 200 de milioane de doze, cu opţiunea de a cumpăra încă 100 de milioane de doze.

    Circa 75 de milioane de doze din această comandă ar urma să ajungă în al doilea trimestru la ţările europene, a anunţat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, în luna ianuarie – când a fost semnalat acest acord pentru prima dată.

    Ţările europene au rămas în urma Marii Britanii şi a Statelor Unite în cursa vaccinării, iar acest lucru este cu atât mai important în contextul în care noile tulpini răvăşesc Europa.

  • Acuzaţii grave din Seul: Coreea de Nord ar fi atacat cibernetic Pfizer pentru a obţine informaţii legate de vaccin

    Coreea de Nord a atacat cibernetic Pfizer pentru a obţine informaţii legate de vaccinul pentru Covid-19 dezvoltat de gigantul american, precum şi legate de tratamente împotriva bolii, au anunţat parlamentarii sud-coreeni, după ce au fost informaţi de serviciile de informaţii ale ţării, potrivit Bloomberg.

    Agenţia sud-coreeană a lansat informaţia marţi, în timpul unei şedinţe cu o comisie parlamentară, care a avut loc cu uşile închise, au anunţat parlamentarii.

    „Pfizer a fost atacată cibernetic”, a declarat Ha Tae-keung, un parlamentar din opoziţie care face parte din comisia menţionată.

    Gigantul Microsoft a anunţat în luna noiembrie că mai mulţi atacatori cibernetici din Coreea de Nord şi din Rusia au atacat şapte companii proeminente care lucrează la dezvoltarea unor vaccinuri şi unor tratamente pentru Covid-19.

    Pfizer şi partenerii săi germani de la BioNTech a anunţat mai târziu că o serie de documente legate de dezvoltarea vaccinului au fost ţinta unui atac cibernetic ce a vizat Agenţia Europeană a Medicamentelor – adăugând că sistemele lor nu au fost compromise.

    În timp ce Coreea de Nord declară la nivel oficial că nu a înregistrat niciun caz de Covid-19, mai mulţi oficiali americani şi japonezi sunt de părere că este imposibil ca ţara să fi trecut de pandemie fără nicio infectare.

    Economia Coreei de Nord este la pământ, întrucât pandemia a forţat ţara să oprească mare parte din comerţul pe care îl derula legal cu partenerul său comercial, China – ceea ce a aruncat economia în cea mai gravă recesiune din ultimele două decenii, potrivit Fitch Solutions.

    Comerţul Coreei de Nord cu China a scăzut cu 99% în T4 2020, de la an la an, conform serviciilor de informaţii de la Seul.

  • A opta tranşă de vaccin Pfizer BioNTech, cu 163.800 de doze, soseşte luni în România

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva Covid-19 (CNCAV) a anunţat că a opta tranşă de vaccin Pfizer BioNTech, care constă în 163.800 de doze, va ajunge luni în România.

    Potrivit CNCAV, vaccinurile vor ajunge pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara.

    „Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă”, a mai aunţat CNCAV.

    Procesul de vaccinare va continua atât în centrele din Bucureşti, cât şi din ţară, dozele fiind distribuite, astfel: 53.820 doze la Centrul Naţional de Stocare Bucureşti, 19.890 doze la Braşov, 23.400 la Cluj, 16.380 la Constanţa, 16.380 doze la Craiova, 22.230 la Iaşi şi 11.700 de doze la Centrul Regional de Depozitare Timişoara.

    CNCAV anunţă că în centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşele anterioare.

    Conform calendarului de livrare, următoarea tranşă de vaccin ar urma să fie adusă în România luni, 15 februarie, iar la acest moment se aşteaptă confirmarea oficială în acest sens din partea firmei producătoare.

    „Pe măsură ce noile tranşe ajung în România, aplicaţia de programare se actualizează şi permite continuarea procesului de programare pentru categoriile populaţionale aflate în etapa curentă”, a transmis CNCAV.