Locuinţa destinată izolării poate să fie în ziua de azi, cel puţin în Marea Britanie, situată la ţară sau chiar la oraş, aceasta din urmă doar închiriată, pentru cei care nu vor să-şi contamineze reşedinţa principală. De închiriat închiriază şi cei care încă nu sunt siguri că vor să păstreze locuinţa, aceştia căutând proprietăţi la ţară, mai mari sau mai mici. Au apărut astfel oferte imobiliare pentru cei care vor să se izoleze cu familia sau, dacă se tem să nu-i apuce depresia de singurătate, se pot izola şi cu prietenii. Casele cu piscină, cinema, teren de sport şi multe dormitoare sunt foarte apreciate astfel şi se dau repede. Dintre cei care fug din Londra, de exemplu, nu puţini sunt dispuşi să plătească chiria pe un an chiar dacă nu vor locui atâta în casa de izolare, doar ca să fie siguri că găsesc repede ce vor. Nu contează nici dacă proprietatea e nouă şi nemobilată, doar să fie suficient de mare, să aibă anexă pentru personal, piscină şi sală de fitness, că de rest se ocupă locatarii temporari.
Tag: permisiune
-
Cum poţi să teleînchiriezi o locuinţă?
Platforma a fost dezvoltată de start-up-ul local cu acelaşi nume, scopul său fiind de a digitaliza procesul de închiriere a apartamentelor oferind totodată şi servicii complementare – precum asigurări sau administrarea proprietăţii. Ideea dezvoltării unei astfel de platforme, care azi funcţionează ca aplicaţie mobilă, a apărut în urmă cu doi ani, investiţia iniţială fiind de 300.000 euro. „Milluu şi-a dorit de la bun început să aducă o nouă abordare în tot ce înseamnă piaţa de închiriere a apartamentelor. Am simţit şi credem în continuare că domeniul imobiliar este învechit ca tehnologie. Cum în toate celelalte industrii, cea alimentară, de transport şi aşa mai departe, tehnologia a ajuns undeva, în real estate lucrurile sunt destul de învechite, vorbim de site-uri şi platforme de zeci de ani care oferă aceleaşi lucruri şi am simţit că putem să aducem o nouă abordare pe această piaţă”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Florin Stoian, fondatorul Milluu. El a explicat că Milluu este un instrument complet digital care automatizează toate procesele care apar la închirierea unui apartament, de la a încerca să-i aducă la aceeaşi masă pe proprietari şi pe chiriaşi până chiar la închiderea contractului de la distanţă în câteva minute.
„Oferim şi instrumente de management al acelei proprietăţi astfel încât să aibă tot ceea ce este necesar în procesul acesta de a închiria şi de a gestiona ulterior acea chirie, indiferent că eşti proprietar sau chiriaş. Noi credem că închirierile de apartamente nu pot rămâne doar atât, trebuie să aibă şi o componentă fintech, trebuie să aibă şi o componentă de asigurare, trebuie să fie un pachet total.”
Ca atare, pe lângă digitalizarea procesului de închiriere de locuinţe, Milluu oferă şi instrumente de management şi asigurări pentru apartamentele sau casele închiriate prin intermediul platformei.
Totodată, în contextul actual al crizei cauzate de răspândirea noului tip de coronavirus, start-up-ul lucrează la dezvoltarea unor funcţionalităţi noi care să simplifice şi mai mult închirierea proprietăţilor de la distanţă, reducând interacţiunea directă între proprietari şi chiriaşi.
„Tratăm situaţia creată (de COVID-19 – n. red.) cu foarte mare responsabilitate. Soluţia noastră se pretează pentru astfel de situaţii, avem în dezvoltare inclusiv un instrument care permite realizarea unor vizualiări ale apartamentului în mod digital“, a menţionat Florin Stoian, adăugând că start-up-ul se poate plia rapid pe schimbările din piaţă.
„Putem face acest lucru pentru că avem echipa in-house, avem nişte parteneri solizi pe platformă, precum cele două fonduri de investiţii (Early Game Ventures şi Roca X – n. red.), avem Groupama, avem Banca Transilvania, avem parteneri care vin şi ne susţin în toată construcţia. Cu toţii înţelegem că tehnologia va ajunge la un moment dat să schimbe vieţile noastre, deja o face, inclusiv partea aceasta de închirieri.“
Criza provocată de pandemie, care a dus la închiderea centrelor comerciale, a restaurantelor şi la o digitalizare forţată a muncii şi a diferitelor activităţi ale companiilor private şi ale statului, se resimte totuşi în business, în condiţiile în care şi proprietarii şi chiriaşii sunt panicaţi. „Cu siguranţă anul acesta va fi mai greu, există o reticenţă în piaţă, este o panică pe care o vedem atât în rândul chiriaşilor cât şi al proprietarilor pentru că nu am mai trecut printr-o astfel de situaţie. Cu o comunicare bună, cu un produs care aduce lucruri noi dedicate situaţiei cred că vom reuşi să ne situăm bine. Eu chiar cred că produsul nostru în comparaţie cu alte produse care sunt complet offline la momentul acesta are nişte avantaje destul de mari. Suntem şi în perioada în care nu vrem să monetizăm nimic, suntem în perioada în care încercăm să aducem conţinut de calitate. Un alt atu foarte important al nostru ca şi platformă este faptul că noi validăm fiecare individ, fiecare proprietate şi fiecare chiriaş, în aşa fel încât când spun că acesta este apartamentul Milluu garantează pentru asta“, a spus Florin Stoian. El are o experienţă de peste zece ani în antreprenoriat, printre cele mai cunoscute proiecte în care s-a implicat numărându-se Star Taxi şi Yellow.Menu.
Anul acesta, start-up-ul Milluu se va axa pe dezvoltarea în România, în circa 2-3 oraşe – Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, ţinta fiind de a ajunge la aproape 10.000 de tranzacţii în platformă.
„Vrem să fim prezenţi în marile centre universitare, pentru că acolo este o cerere foarte mare şi este locul în care mişcă piaţa de închirieri. Ne dorim să facem câteva mii de tranzacţii – 7.000 – 10.000 de tranzacţii prin platformă”, a punctat el.
În ceea ce priveşte partea de monetizare, fondatorul Milluu a precizat că în prezent start-up-ul se află în perioada în care totul este gratuit.
El şi-a propus ca într-un interval de doi ani Milluu să ajungă la 20% din numărul de închirieri ce au loc într-un oraş. „Spre exemplu, dacă în Bucureşti au loc între 8.000 şi 10.000 de tranzacţii pe lună, noi vrem să luăm 20% din acele tranzacţii după un an de zile, începând de acum”, a explicat antreprenorul.
Milluu
Ce face? Platformă online care digitalizează procesul de închiriere al locuinţelor
Investiţia iniţială: 300.000 euro
Evaluare proiect: 2 milioane euro
Invitat: Florin Stoian, fondatorul Milluu
Plant an App
Ce face? Platformă pentru crearea de aplicaţii dedicată companiilor
Necesar de finanţare: 1,5-2 mil. euro
Venituri 2019: 500.000 euro
Invitat: Bogdan Liţescu, CEO al Plant an App
Vatis Tech
Ce face? Platformă de procesare a conţinutului audio/video
Invitat: Adrian Ispas, fondator Vatis Tech
Keez
Ce face? Platformă online pentru servicii de contabilitate
Investiţii totale atrase până acum: 1,2 mil. euro
Necesar de finanţare: minimum 650-700.000 euro
Invitat: Daniel Mateescu, CEO şi cofondator al Keez
Rungutan (Netbears)
Ce face? Platformă de testare a interfeţelor web
Necesar de finanţare: 500.000 euro
Invitat: Costina Mitrofan, manager dezvoltare şi marketing şi cofondator al Netbears.
ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
-
Desert de tipar
Producătorul franco-belgian de ciocolată şi cacao Barry Callebaut a lansat însă ceea ce se doreşte a fi un studio de imprimare 3D în ciocolată care se adresează maeştrilor ciocolatieri, scrie Dezeen. Denumit Mona Lisa 3D Studio, acesta le permite ciocolatierilor să creeze modele proprii sau în colaborare cu studioul pe care să le printeze apoi în cantitatea dorită ori să realizeze deserturi spectaculoase cum ar fi unul care se desface ca o floare atunci când se toarnă ciocolată topită peste el.
-
Combustibil pentru viitorii unicorni
În aproape un an, Roca X, noua entitate de finanţare a proiectelor tech din România, dar şi din Europa şi Israel a investit în total peste 2,1 milioane de euro în zece start-up-uri, iar până la finalul acestui an va mai adăuga încă 20 de companii în portofoliu. „Piaţa din România este foarte la început, nu putem vorbi azi de faptul că un fond de investiţii este specializat într-un anumit domeniu, pentru că noi suntem într-o piaţă atât de tânără şi cu start-up-uri atât de la început, încât este foarte greu să stabileşti nişte criterii exacte pentru investiţii; acestea ne vor limita.
În primul rând trebuie să ne preocupăm de dezvoltarea sistemului de start-up-uri din România”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andrei Cionca, cofondator al ROCA X. „Într-o piaţă atât de incipientă în România este prea mult să vorbim despre specializări şi de criterii foarte strict urmărite. Trebuie să ne uităm la capacitatea antreprenorială a oamenilor, să ne uităm la idee şi să o validăm pentru ca aceasta să aibă scalabilitate la nivel global. Fiind la început, în România nu există foarte multă expertiză. Este un proces de learning by doing”, a continuat el.
Ca atare, ROCA X încearcă să aducă know-how din străinătate, strategia sa investiţională vizând, în afară de România, Europa şi Israelul. Astfel, strategia ROCA X vizează alocarea a 30% din contribuţiile strânse pentru investiţii în start-up-uri din Europa, în special din partea central şi est-europeană, 30% din capital în start-up-uri din Israel, iar restul de 40% din bani în companii din România. „În Polonia sunt 130 de jucători pe piaţă – acceleratoare, VC-uri şi alte organizaţii (care susţin ecosistemul de start-up-uri – n. red.).
Acolo există un ecosistem mult mai matur decât la noi – au 1 miliard investit de stat, plus fonduri europene, estimate de noi la 500 de milioane de euro. Aşadar, investim acolo pentru că vrem să luăm din experienţa lor şi să o importăm în România. Iar la Israel ne uităm pentru că avem contacte bune acolo, iar piaţa este foarte matură – este a doua piaţă tech din lume, după Silicon Valley”, a explicat Andrei Cionca. El a atras atenţia asupra faptului că în Polonia, spre deosebire de România, statul se implică în finanţarea start-up-urilor tech. „În Polonia, statul a alocat 1 miliard de euro pe care l-a împărţit în mod egal către 50 de fonduri de investiţii care au creat un super-ecosistem. Noi în România avem fonduri europene şi cele două fonduri mari de investiţii care au reuşit să strângă contribuţii importante.”
ROCA X a luat naştere în iunie anul trecut, însă nu ca un fond de investiţii propriu-zis, ci ca un instrument investiţional, fiind o societate pe acţiuni. Investiţia iniţială a cofondatorilor ROCA X, nouă la număr, a fost de 700.000 de euro, primul obiectiv al lor fiind de a strânge un fond de 3 milioane de euro. Proiectul ROCA X nu este focusat pe o anumită nişă, ci are în vedere mai multe domenii din piaţa de tech: AI (inteligenţă artificială), fintech, proptech, cât şi tendinţele nou-apărute în tehnologie.
„În prima fază vrem să investim cele aproape 3 milioane de euro (2,7 milioane de euro) în 20 de companii, atât din România, cât şi din străinătate. În această primă fază încercăm să avem un tichet mediu de 150.000 de euro, ceea ce înseamnă că tichetul nostru variază între 50.000 şi 500.000 de euro”, a precizat cofondatorul ROCA X. El a adăugat că acest prim lot de 20 de companii le va da cofondatorilor o imagine clară despre unde se poziţionează acum şi ce capacitate de creştere au, la care se adaugă capacitatea de care dispun pentru a convinge şi alţi investitori sau pe ce cei actuali să strângă capital suplimentar.
Până acum, ROCA X a investit în total peste 2,1 milioane de euro în 10 start-up-uri, printre care se numără Beez, Feeel.health, yeParking, Feexers, Frisbo, MedicAI, Milluu, PatchAI şi BetMarkets.
În total, până la finalul acestui an ROCA X va mai adăuga încă 20 de companii în portofoliu, iar planul pentru următorii doi ani este să ajungă la un portofoliu de 50 de companii, suma cumulată investită urmând să se ridice astfel la circa 13-15 milioane de euro.„Până la finalul acestui an putem ajunge la un portofoliu de 30 de start-up-uri. Am investit deja în 10, mai avem 10 în discuţii şi încă 10 în care urmează să investim până la finalul anului. Ca atare, putem atinge suma de 5,4 milioane de euro pe care ne-am setat-o ca etapă imediat următoare de creştere a capitalului. Practic, vrem să dublăm capitalul până la sfârşitul anului şi credem că până atunci vom putea investi toată diferenţa”, a precizat Andrei Cionca.
În prezent, cofondatorii ROCA X se află într-o fază foarte avansată de a semna şi cu următoarele 10 start-up-uri, dintre care şapte sunt din România.
„Suma angajată până acum în aceste 10 start-up-uri noi este mai mare decât capitalul pe care îl avem la dispoziţie în prezent – 3,2 milioane de euro (în condiţiile în care capitalul disponibil este 2,7 milioane de euro)”, a punctat el.
ROCA X şi-a propus trei faze de creştere, prima fiind strângerea banilor, pe care deja i-au alocat în investiţii în 20 de start-up-uri.
„În a doua fază încercăm ca pe baza acestor investiţii deja făcute în 20 de companii să trecem la următoarea etapă, în care să ajungem la un portofoliu de 35 de companii, din care 5-6 să fie la a doua investiţie din partea noastră”, a explicat Andrei Cionca. „Iar în a treia fază vom avea 50 de companii în portofoliu, din care 5-6 vor fi investiţii de tip follow-on, iar 1-2 se vor afla la a treia investiţie din partea noastră”, a completat el.Pentru investiţiile de tip follow-up, în care ROCA X va face a doua investiţie, valoarea finanţării se va situa la 300.000 euro, iar în cazul celei de-a treia runde de investiţii, valoarea finanţării va creşte la 500.000 euro în medie per start-up. „Considerăm că în prezent, în România, indiferent dacă este vorba de gestiune de fonduri europene sau private, cum e cazul nostru, nu putem vorbi de mai mult de trei runde investiţionale duse de acelaşi vehicul pentru că deja devine o problemă de capital, valoarea tichetelor crescând foarte mult. Dacă o companie ajunge în acea fază, cu certitudine în a treia rundă investiţională ea nu se va adresa doar pieţei din România şi atunci şi jucătorii implicaţi vor fi mult mai mari, iar tichetele vor fi mult mai mari.”
Până acum, ROCA X a făcut o singură investiţie de tip follow-on, în start-up-ul local Beez, care a obţinut recent o finanţare de 1,2 milioane de euro. ROCA X investeşte de obicei împreună cu fonduri de investiţii, până acum doar două din start-up-urile din portofoliu fiind strict pariurile sale – Feeel.health şi yeParking. „Am făcut deja prima rundă de follow-on în cadrul companiei Beez, care şi-a şi dublat valoarea. Iniţial am investit la o valoare a companiei de 1,5 milioane de euro, iar acum la a doua rundă de investiţii am contribuit printr-un împrumut convertibil.”
ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.
Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
-
OPINIE Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice, Bitdefender: “Riscurile work-from-home – la ce se expun companiile când angajaţii lucrează din afara sediului”
Un beneficiu oferit frecvent de angajatori în 2020 este tocmai work-from-home, care permite angajaţilor să îşi îndeplinească sarcinile de serviciu din confortul de acasă. Deşi avantajele acestor practici pentru angajat şi angajator sunt de necontestat, riscurile legate de securitatea informaţiilor din organizaţie sunt pe măsură.
Studiile recente relevă că angajaţii rămân cea mai slabă verigă în faţa atacurilor informatice îndreptate asupra businessurilor. O cercetare întreprinsă de Bitdefender arată că 57% din directori sunt predispuşi la neglijenţe procedurale cu privire la protejarea datelor sau a sistemelor de pe care lucrează. La sfârşitul anului 2019, un sfert din şefii departamentelor de securitate recunoşteau că organizaţia lor suferise o breşă informatică. Aceiaşi factori de decizie spuneau că, folosind soluţiile de securitate curente, le-ar lua cel puţin o săptămână să depisteze o breşă.
Dacă unii atacatori informatici exploatează vulnerabilităţi direct în sistemele informatice, majoritatea joacă pe cartea sigură a neglijenţei sau indiferenţei angajaţilor. Ei pot folosi metode de inginerie socială ca să păcălească personalul, cu precădere pe cel din management, printr-un mail înşelător menit să-i facă să divulge date de acces sau să autorizeze tranzacţii financiare în conturi controlate de răufăcători.
Riscul de a suferi o breşă creşte şi mai mult când angajaţii se conectează de acasă la infrastructura companiei. Departe de protocoalele de securitate din companie, dar şi distraşi de familie, televizor şi activităţi casnice, angajaţii se expun la numeroase ameninţări informatice şi sporesc şansele firmei de a suferi o breşă de securitate. Reţeaua wireless de acasă nu este la fel de sigură ca cea de la birou, iar multitudinea aparatelor personale conectate măreşte considerabil suprafaţa de atac. Trebuie doar ca atacatorul să găsească un produs smart vulnerabil din locuinţă, precum o cameră video de supraveghere prost securizată, pentru a obţine acces la alte dispozitive din reţeaua victimei.
Mult mai nesigure sunt reţelele Wi-Fi publice, cum ar fi cele din cafenele, hoteluri, gări sau aeroporturi. Acestea trebuie evitate complet, nu doar în interes de serviciu, dar şi pentru uz personal. Au protocoale slabe de securitate şi sunt susceptibile la interceptări ale comunicaţiilor.
Scoaterea dispozitivelor de serviciu din perimetrul companiei aduce şi riscul pierderii acestora în locuri publice. Cel puţin un sfert dintre angajaţi recunosc că încalcă protocoale de securitate, precum folosirea unui VPN, când lucrează de la distanţă. Mai grav, dacă firma le permite, unii folosesc calculatoarele personale pentru activităţi de serviciu, chiar dacă dispozitivele nu au implementate măsuri de control şi securitate la fel de stricte ca dispozitivele companiei. Bitdefender raportează anual o creştere a atacurilor informatice care vizează companii, iar organizaţiile din România nu sunt o excepţie. Dar şi simple neglijenţe ies tot mai des la iveală din cauza noilor reglementări în vigoare. Anul trecut, în România a fost dată una din cele mai mari amenzi sub incidenţa GDPR în Europa. UniCredit Bank a plătit atunci 130.000 euro. Motivul? Neaplicarea măsurilor adecvate pentru protecţia datelor bancare ale clienţilor.
Acelaşi studiu Bitdefender la care au răspuns peste 6.000 de angajaţi din securitate informatică arată că firmele care instruiesc angajaţii să depisteze ameninţări digitale sunt proporţional mai eficiente şi mai rapide în oprirea la timp a unui atac. 38% dintre cei chestionaţi sunt de acord că instruirea este cea mai bună metodă de prevenţie a unui atac cibernetic. Astfel, instruirea angajaţilor e cel mai bun prim pas pentru o securitate informatică solidă.
Fireşte, soluţiile de securitate joacă un rol important în protejarea sistemelor informatice şi a datelor într-o companie. Există soluţii moderne de analiză a traficului de date care sporesc vizibilitatea departamentului IT asupra terminalelor conectate la reţeaua companiei. Aceste instrumente folosesc inteligenţă artificială şi analiză comportamentală ca să depisteze anomalii în traficul de date care intră şi iese din infrastructură, dar şi în interiorul acesteia, şi protejează astfel nu numai împotriva atacurilor externe, ci şi împotriva angajaţilor neglijenţi sau rău-intenţionaţi.
Omul e veriga cea mai slabă în tot acest lanţ. Din fericire, tehnologia vine să acopere şi acest gol şi să limiteze orice potenţial de a greşi în locuri unde eroarea poate avea consecinţe devastatoare. -
O firmă a lansat smartphone-ul care nu permite realizarea de fotografii nud
Aproape 50% dintre adulţii americani au trimis poze sau videoclipuri nud, potrivit unui studiu din 2014, în timp ce 89% din femeile din genereţia milenialilor au făcut astfel de poze.
Tone e20 este un telefon de buget (180 de dolari) de la compania japoneză Tone. Telefonul vine cu un soft cu inteligenţă artificială care nu le permite utilizatorilor să facă poze nud.
Când un utilizator încearcă să facă o astfel de poză, softul nu permite salvarea ei.Telefonul încearcă să protejeze tinerii de fotografi pe care într-o zi viitoare le pot regreta.
Tone e20 poate fi conectat cu o altă personă şi poate să alerteze părinţii sau tutorele copilului cu privire la intenţiile acestuia.
Astfel de programe, bazate pe inteligenţă artifficială, sunt utilizate în detectarea de conţinut neadecvat şi de companii precum Facebook sau Google. -
Cumpărăturile au ajuns la un alt nivel, iar pantofii cumpăraţi online pot fi probaţi cu telefonul
O soluţie ar fi, scrie Wall Street Journal, realitatea augmentată inclusă în diverse aplicaţii pentru telefon pentru a le permite celor interesaţi să probeze înainte să cumpere. Nike foloseşte aşa ceva în aplicaţia sa pentru ca utilizatorii să poată afla exact cât poartă la picior, în timp ce Adidas permite probatul virtual al unui număr redus de modele. Pe lângă acestea, există aplicaţia Goat, destinată în principal revânzătorilor de pantofi sport, care pot totuşi să vadă cum le-ar sta o pereche sau alta de încălţări, îndreptând telefonul spre picioare şi selectând un model. Tehnologia care face posibil acest lucru a fost creată de firma din Belarus Wannaby, care a acordat licenţă pentru ea şi celor de la Gucci sau Farfetch China.
-
Cele mai inovatoare companii din România, 2019: Cum a fost dezvoltat primul portofel electronic al unei bănci româneşti
Descrierea inovaţiei:
BT Pay este o aplicaţie de plăţi mobile de tip mobile wallet care le permite clienţilor Băncii Transilvania să efectueze plăţi contactless, să transfere bani şi să îşi monitorizeze tranzacţiile şi cardurile cu ajutorul smartphone-ului. Endava a făcut parte din fiecare etapă a procesului de dezvoltare pentru această aplicaţie. Soluţia software tip portofel digital este disponibilă atât pentru Android cât şi pentru iOS, iar clienţii nu trebuie decât să îşi adauge cardurile în aplicaţie. În realizarea proiectului au fost implicaţi reprezentanţi ai Băncii Transilvania, (printre care Gabriela Nistor – project sponsor, director general adjunct retail banking; Oana Ilaş – business decision maker, director executiv dezvoltare şi management produse, Mariana Chindriş – project supervisor, director executiv transformare digitală, Dorian Petrovici, Livia Bozodg, Alina Fanatan (business product owners), precum şi Alina Patricia Crişan – project manager, alături de echipa Endava (Florin Barna – delivery manager, Simona Bucin – senior project manager, Anca Corbureanu – senior business analyst, Cătălin Timofti – UX designer, Ciprian Ileana – solution architect, Radu Moldovan – solution architect). Au colaborat şi cu echipe specializate pe Android, iOS, Java backend, testare.Elementul de noutate:
BT Pay este primul portofel digital care permite plăţile contactless lansat de o bancă românească, bazat pe tehnologie inteligentă de plată Visa Token Service şi MasterCard Digital Enablement Service, şi în acelaşi timp este primul portofel digital lansat în Europa de Sud-Est care foloseşte serviciul token al Visa.Efectele inovaţiei:
Numărul utilizatorilor aplicaţiei a ajuns la 400.000 în luna septembrie. Potrivit reprezentanţilor Endava, lansarea BT Pay a fost un pas important pentru Banca Transilvania în ceea ce priveşte extinderea ofertei de servicii digitale, având în acelaşi timp un impact pozitiv asupra poziţionării băncii în zona de digital banking. În acelaşi timp, aplicaţia reprezintă şi un nou canal de comunicare care se potriveşte generaţiilor tinere de clienţi. -
Platforma care îi ajută pe angajaţi să înjumătăţească timpul petrecut cu treburile zilnice de la birou
Descrierea inovaţiei:
Platforma de automatizare Processo permite companiilor să creeze modele de afaceri şi de decizie şi poate fi cu uşurinţă integrată cu sistemele pe care acestea le folosesc deja (permite comunicarea cu orice terţă platformă pentru schimb de date, fiind astfel o soluţie ideală pentru companiile care utilizează diferite sisteme interne care acum trebuie integrate).
Creată de echipa de tehnologie din cadrul practicii de consultanţă în management a Deloitte România, platforma se adresează IMM-urilor şi corporaţiilor, precum şi autorităţilor publice centrale şi locale.
Processo răspunde unor nevoi specifice de business, cum ar fi gestionarea proiectelor şi a bugetelor, a sarcinilor şi a echipelor, a contractelor şi a proceselor. De asemenea, platforma permite arhivarea electronică a documentelor în conformitate cu legislaţia locală. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Vladimir Aninoiu, lider al echipei de tehnologie din cadrul practicii de consultanţă în management a Deloitte România şi Andrei Paraschiv, managerul echipei de livrare din cadrul practicii de consultanţă a Deloitte România.Elementul de noutate:
Faţă de alte platforme de automatizare, Processo este o platformă suplă şi low-code, ceea ce permite adopţia rapidă de către clienţi, indiferent de nivelul de cunoştinţe tehnice; arhitectura modulară, formată dintr-un set de microservicii de bază, poate fi foarte uşor şi rapid extinsă cu alte servicii specifice de business. De asemenea, Processo permite integrarea rapidă, fără scriere de cod, cu aplicaţiile interne ale clientului (legacy applications).Efectele inovaţiei:
Platforma Processo ajută la reducerea cu până la 50% a timpului necesar efectuării sarcinilor zilnice; mai mult, soluţia duce la eliminarea hârtiei din procesele curente. Printre beneficii se mai numără asigurarea conformităţii cu legislaţia în vigoare; eliminarea erorilor survenite în procesele de contractare; reducerea costurilor operaţionale prin introducerea activităţilor automate în procese. -
Cele mai inovatoare companii din România, 2019: Care este povestea lockerelor easybox de la eMAG
Descrierea inovaţiei:
Această modalitate de livrare a fost dezvoltată împreună cu compania de curierat Sameday şi a pornit de la o nevoie a clienţilor: livrare rapidă, optimizarea timpului (sau predictibilitate) şi un proces rapid de ridicare. Astfel, clienţii au libertatea de a ridica produsele oricând, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Lockerele easybox au fost amplasate în zonele cu trafic, în apropierea sediilor de birouri, în cartiere rezidenţiale sau în interiorul benzinăriilor. Stocul din lockerele easybox este actualizat zilnic, iar atunci când ajung comenzile în punctul de pickup, clienţii sunt anunţaţi printr-un SMS. Apoi, se pot prezenta oricând au timp pentru a ridica produsele comandate. Pentru ridicarea comenzii, clienţii trebuie să scaneze codul QR şi ă aştepte deschiderea sertarului corespunzător.Cu 300 de lockere dispuse în oraşe din întreaga ţară precum Bucureşti şi judeţul Ilfov, Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa sau Iaşi, reţeaua este în plină expansiune. Obiectivul companiei este de a instala 1.000 de puncte de pickup până la finalul anului 2020.
Cele mai încăpătoare lockere se află în Bucureşti: easybox Swan Office Park cu 200 de sertare, easybox Showroom Crângaşi cu 140 de sertare şi easybox Plazza Mall, tot cu 140 de sertare. Printre cele mai populare easyboxuri din Bucureşti se numără: easybox OMV Berceni, easybox showroom eMAG Crângaşi, dar şi easybox OMV Bellu.Elementul de noutate:
Punctele de ridicare a comenzilor easybox sunt amplasate în exteriorul clădirilor sau la benzinării, sunt deschise non-stop, iar clienţii pot ridica produsele comandate oricând au timp, fără să interacţioneze cu un operator. eMAG este primul retailer din România care oferă acest tip de serviciu.Efectele inovaţiei:
La un an după implemen-tare, 25% dintre coletele din Bucureşti au fost livrate în aceste puncte, iar 85% dintre colete sunt ridicate în primele 24 de ore. Această inovaţie îi ajută pe clienţii eMAG să economisească timp şi să îşi planifice mai bine fluxul de preluare a comenzilor online. Lockerele easybox contribuie şi la optimizarea costurilor de transport ale firmelor de curierat. De asemenea, această soluţie are şi o componentă ecologică: studiile arată că această soluţie contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cel puţin 20,5% comparativ cu metoda tradiţională de livrare, deoarece curierii predau într-un singur punct cel puţin 50 de colete.