BusinessMagazin

Tag: perchezitii

  • Percheziţii în Gorj la firme şi persoane suspectate de corupţie şi evaziune. Este vizat şi primarul din Urdari

    Potrivit unui comunicat transmis de Poliţia Română, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Poliţiei Judeţene Gorj, în baza delegării procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, fac, miercuri, nouă percheziţii la sediile unor firme şi la locuinţele unor persoane din judeţul Gorj, bănuite de săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, evaziune fiscală şi spălare de bani, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Din cercetări a reieşit că, în perioada 2011-2015, administratorii societăţilor comerciale ar fi înregistrat în evidenţele contabile cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale şi, prin simularea unor relaţii comerciale, ar fi retras bani din conturile societăţilor, arată sursa citată.

    De asemenea, aceştia sunt suspectaţi că, pentru obţinerea unor contracte de prestări servicii, ar fi comis fapte de corupţie.

    Prejudiciul cauzat este de aproximativ 1.800.000 de lei, se arată în comunicat.

    Sprijinul de specialitate a fost asigurat de Serviciul Român de Informaţii.

    Conform unor surse judiciare, de anchetă ar fi vizat şi primarul din localitatea Urdari, Mihai Calotă, la ora transmiterii acestei ştiri derulându-se percheziţii atât la sediului Primăriei pe care o conduce, cât şi la locuinţa sa.

    Totodată, sursele citate spun că percheziţii sunt în derulare şi la sediul firmei YdailConstruct, societate deţinută de fostul primar din Turceni Ion Iordache, care are mai multe contracte de infrastructură şi modernizare a unor unităţi de învăţământ în Urdari.

    Conform aceloraşi surse, la percheziţii anchetatorii urmează să ridice documente prin care să stabilească modul în care au fost atribuite contractele, existând suspiciunea că în schimbul unor lucrări atribuite prin încredinţare directă de Primăria Urdari omului de afaceri Ion Iordache, acesta din urmă ar fi făcut mai multe lucrări la locuinţa edilului din Urdari.

    Ion Iordache a fost primar în Turceni din partea PNL în mandatul 2008-2012.

  • Verificări DNA la Primăria Cluj-Napoca. Este vizat proiectul de ticketing finanţat din bani europeni

    Surse judiciare au declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că procurorii verifică documente privind implementarea proiectului de ticketing, care vizează modernizarea sistemului de vânzare a biletelor de transport în comun de către compania de transport public.

    Conform surselor citate, procurorii DNA au mers la sediul Primăriei Cluj-Napoca, pentru a verifica documente legate de acest proiect, dar se fac verificări şi în teren, în staţiile de transport în comun, unde sunt amplasate noile automate pentru bilete.

    Proiectul de ticketing fost lansat în 9 septembrie, fiind finanţat din fonduri europene în valoare de 33,6 de milioane de lei. Acesta prevede instalarea a 61 de automate de vânzare a biletelor şi instalarea de validatoare în mijloacele de transport în comun. Acesta mai prevede modernizarea a 87 de staţii de transport în comun, montarea a 74 de panouri de afişaj în staţii care vor furniza informaţii legate de timpul estimat de sosire în staţie a mijloacelor de transport în comun, amplasarea a 136 de validatoare a legitimaţiilor de călătorie în staţii şi a 327 de validatoare în mijloacele de transport în comun, achiziţionarea a 20 de terminale portabile pentru controlorii de bilete.

    Procurorii DNA au făcut percheziţii la Primăria Cluj-Napoca şi în 7 octombrie, într-un dosar vizând contracte încheiate de administraţia locală pentru servicii de deratizare şi dezinsecţie prestate de firma Coral Impex. Atunci au fost vizate şi primăriile Alba Iulia, Sibiu, Târgu Mureş şi Zalău.

    În acest dosar, şeful Serviciului Tehnic de la Primăria Cluj-Napoca şi un consilier de la acelaşi serviciu sunt cercetaţi de DNA Cluj pentru luare de mită, după ce ar fi primit de la reprezentanţi ai Coral Impex sume de bani şi produse pentru a-şi îndeplini atribuţiile în favoarea firmei de deratizare şi dezinsecţie.

    Potrivit DNA, în perioada 2013-2015, persoane reprezentând SC Coral Impex SRL Ploieşti ar fi oferit diferite sume de bani şi bunuri cu titlu de mită unor funcţionari din cadrul instituţiilor publice din mai multe judeţe, cu care societatea respectivă derula relaţii contractuale de prestări de servicii (dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare).

    Purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, declara la acel moment că Primăria a plătit SC Coral Impex SRL în acest an, până în luna septembrie, suma de 8,4 milioane de lei pentru deratizare şi dezinsecţie.

    Primăria Cluj-Napoca este condusă de Emil Boc.

  • INCENDIUL din Colectiv – Parchetul Curţii Supreme: A fost finalizată cercetarea la faţa locului. 147 de persoane au fost audiate. Percheziţii în şapte locaţii din Bucureşti şi judeţul Giurgiu

    “În cursul acestei săptămâni, în vederea lămuririi împrejurărilor în care a avut loc evenimentul din data de 30 octombrie 2015 au fost audiate 147 de persoane, martori şi persoane vătămate. Totodată, în baza autorizaţiilor emise de către instanţa de judecată, sub coordonarea procurorilor Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se efectuează percheziţii în şapte locaţii situate pe raza Municipiului Bucureşti şi a judeţului Giurgiu”, se arată într-un comuicat de presă al PICCJ.

    Procurorii au precizat că a fost finalizată cercetarea la faţa locului în dosarul privind incendiul din clubul Colectiv.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procurorii Parchetului instanţei supreme fac percheziţii la sediul Golden Ideas Fireworks Artists din Bucureşti, la un punct de lucru/depozit din comuna Bucşani, judeţul Giurgiu, şi la alte cinci adrese, între care domiciliile celor doi patroni ai firmei – Daniela Ioana Niţă şi Cristian Mihai Niţă.

    Cei doi patroni ai firmei vor fi audiaţi la Parchetul instanţei supreme, existând suspiciuni că au distrus documente referitoare la contracte încheiate de societate, au precizat sursele citate.

    Golden Ideas Fireworks Artists din Bucureşti este firma care a asigurat artificiile pentru spectacolul pirotehnic din clubul Colectiv, care a dus la declanşarea incendiului din local.

    Conform datelor de la Registrul Comerţului, Daniela Ioana Niţă, în vârstă de 38 de ani, este acţionarul majoritar al firmei Golden Ideas Fireworks Artists, cu 80% din acţiuni, în timp ce Cristian Mihai Niţă, în vârstă de 31 de ani, are 20% din acţiuni. Surse judiciare au declarat că Daniela Ioana Niţă va fi audiată, în perioada următoare, de către procurori.

    Golden Ideas Fireworks Artists, cu sediul pe Drumul Sării nr 57, în sectorul 6, a fost înfiinţată în anul 2005. Afacerile firmei s-au plasat anul trecut la 1,38 milioane lei, iar profitul net a fost de circa 19.000 lei, societatea raportând cinci angajaţi în 2014.

    Vineri, şi procurorii DNA ridică documente şi de la mai multe instituţii publice din Bucureşti, printre care şi Primăria Sectorului 4. De asemenea, la DNA sunt audiaţi funcţionari din Primăria Sectorului 4 care s-au ocupat de autorizarea clubului Colectiv.

    Angajaţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti – Ilfov sunt vizaţi în ancheta DNA privind autorizarea clubului Colectiv, pentru fapte de abuz în serviciu, respectiv pentru neîndeplinirea atribuţiilor în cazul avizelor privind prevenirea şi stingerea incendiilor.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat, vineri, într-un comunicat de presă, că, în ceea ce priveşte disjungerea de către Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a unei părţi din dosarul privind tragedia din Clubul Colectiv şi a declinării cu privire la săvârşirea unor infracţiuni aflate în competenţa DNA, procurorii Secţiei de combatere a corupţiei au dispus urmărirea penală faţă de mai multe fapte care ar fi fost săvârşite de persoane cu atribuţii de decizie şi avizare din Primăria Sectorului 4 Bucureşti, respectiv abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (autorat şi complicitate), fals intelectual (autorat şi complicitate).

    De asemenea, în ancheta DNA sunt vizaţi angajaţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti – Ilfov, pentru fapte de abuz în serviciu, respectiv pentru neîndeplinirea atribuţiilor în cazul avizelor privind prevenirea şi stingerea incendiilor, privind autorizarea clubului Colectiv.

    Cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, au fost arestaţi preventiv, marţi, pentru ucidere din culpă, în cazul incendiului din clubul Colectiv, în care au murit 32 de persoane şi alte aproape 200 au fost rănite.

    Potrivit PICCJ, “incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”.

    Anchetatorii au arătat că patronii Colectiv, deşi au dat o declaraţie pe proprie răspundere că vor respecta limita maximă de 80 de locuri pe scaune, au încălcat obligaţia, în seara zilei de 30 octombrie intrând, într-un spaţiu de 425 de metri pătraţi, aproximativ 400 de persoane, dintre care aproximativ 170 au suferit arsuri, unele dintre acestea fiind decedate.

    Mai mult, procurori au arătat, în documentul citat, că prin contractul de închiriere echipament şi spaţiu, încheiat în 30 octombrie, între SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream SRL (formaţia Goodbye to Gravity), s-a stabilit ca trupa să nu plătească suma pentru chirie dacă la concert participă minim 400 de persoane.

    Din documentaţia existentă la dosarul cauzei rezultă că suprafaţa clubului este de 425 de metri pătraţi, iar administratorii Colectiv, pentru a evita obţinerea avizului sau autorizaţiei de securitate la incendiu, au declarat 80 de locuri pe scaune ca limită maximă. Declaraţia a fost dată în 6 noiembrie 2014, de Paul Gancea.

    Declaraţia a fost dată în condiţiile în care, pentru începerea lucrărilor de modificare sau schimbare a destinaţiei localului cu activităţi culturale, în situaţia în care acesta are funcţiunea de alimentaţie publică, cu suprafaţa desfăşurată mai mare sau egală de 200 de metri pătraţi, este necesară obţinerea avizului de securitate la incendiu.

    Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti – Ilfov, a arătat într-o adresă transmisă anchetatorilor că nu au fost efectuate controale privind verificarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor în Colectiv, întrucât clubul nu figurează în baza lor de date. În documentul citat se mai arată că ISU nu a fost informat “de nici o altă autoritate de existenţa acestuia şi nu au existat solicitări de emitere a avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu sau sesizări cu privire la activitatea desfăşurată în respectiva incintă”.

  • Percheziţii DNA la Primăria Sectorului 3. Negoiţă: Este vizat un angajat al Direcţiei de Urbanism

    ”În această dimineaţă, la sediul Primăriei Sectorului 3, mai exact în cadrul Direcţiei de Urbanism, are loc o percheziţie efectuată de catre Direcţia Naţională Anticorupţie. Este vizată activitatea desfăşurată de unul dintre angajaţii acestei direcţii”, anunţă primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, printr-un mesaj postat pe Facebook.

    El mai susţine că Primăria Sectorului 3 pune la dispoziţie toate documentele solicitate, ”sprijină eforturile DNA în desfăşurarea anchetei şi îşi reafirmă angajamentul în clarificarea oricărei suspiciuni de corupţie”.

    Până la ora transmiterii acestei ştiri, DNA nu a făcut niciun anunţ oficial privind percheziţiile de la Primăria Sectorului 3 al Capitalei.

  • Percheziţii DNA la Oficiul de Cadastru Sibiu şi Primăria Şelimbăr, vizând retrocedări de terenuri

    Potrivit unui comunicat de presă transmis de Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Alba fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2005-2015, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Astfel, miercuri se desfăşoară percheziţii în 61 de locuri din judeţele Sibiu, Braşov, Ilfov şi Neamţ, din care două sunt sediile unor instituţii publice, restul reprezentând sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice.

    Surse locale au declarat, corespondentului MEDIAFAX, că în judeţul Sibiu percheziţiile DNA vizează Primăria Şelimbăr, Oficiul Judeţean de Cadastru, dar şi locuinta primarului din comuna Şelimbăr, Daniel Maricuţa.

    Potrivit surselor citate, accesul în biroul primarului a fost restricţionat, percheziţiile fiind în curs de desfăşurare şi la domiciliul acestuia.

    Ancheta DNA vizează retrocedarea unor terenuri din comuna Şelimbăr, arată sursele menţionate.

    În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi din partea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Percheziţii DNA la Cancan TV şi cabinete de avocatură, într-un caz în care sunt vizaţi şi politicieni

    Sursele citate au declarat că faptele vizate în anchetă, respectiv trafic de influenţă şi spălare de bani, ar fi fost comise în perioada 2011 – 2012.

    Anchetatorii au descins la Cancan TV SRL din Sectorul 1 al Capitalei, la alte firme, dar şi la cabinete de avocatură, de unde sunt ridicate mai multe documente.

    La finalul percheziţiilor vor fi duse la audieri mai multe persoane, au precizat sursele citate.

  • Percheziţii la APIA Bucureşti şi Ilfov, într-un dosar privind fraude cu fonduri europene

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că procurorii fac cercetări într-o cauză penală care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie şi împotriva intereselor Uniunii Europene, care ar fi fost comise în perioada 2012.

    Potrivit DNA, procurorii fac 18 percheziţii în judeţele Dâmboviţa, Ilfov, Giurgiu şi în municipiul Bucureşti, dintre care trei în sedii ale unor instituţii publice şi restul la domiciliile unor persoane şi la sediile unor societăţi comerciale.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că se fac percheziţii la sediile Agenţiilor de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Bucureşti şi Ilfov, iar ancheta vizează fraude cu fonduri europene.

    În acest dosar, procurorii au lucrat în cooperare cu reprezentanţii Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), care au asigurat sprijin operaţional pentru documentarea cauzei. Ancheta a fost sprijinită şi de Serviciul Român de Informaţii, a precizat DNA.

    Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

    Începând cu 1 ianuarie 2007, APIA derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanţate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA). Subvenţiile se acordă sub formă de plăţi directe la hectar gestionate de Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS) şi în cadrul măsurilor de piaţă pentru implementarea mecanismelor comerciale conform Politicii Agricole Comune (PAC). 

    România este ţara în care Oficiul European de Luptă Antifraudă a făcut, în 2014, cele mai multe investigaţii privind utilizarea fondurilor europene, fiind urmată, la mare distanţă de Ungaria şi Bulgaria, potrivit raportului de activitate al instituţiei pe anul trecut.

  • Percheziţii la persoane care au obligat fete dintr-un centru de asistenţă socială să se prostitueze

    Anchetatorii au descins la membrii grupării, suspectaţi de trafic de minori, proxenetism şi act sexual cu un minor, şi vor duce 60 de suspecţi la audieri, la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Piteşti.

    “În cauză, există suspiciunea rezonabilă că începând cu anul 2014, suspecţii au recrutat, transportat şi adăpostit mai multe minore instituţionalizate într-un centru de minori aparţinând DGASPC Dâmboviţa, din municipiul Târgovişte, pe care le-au exploatat prin obligarea la practicarea prostituţiei, pentru a obţine foloase materiale”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT.

    Membrii grupării ar fi fost sprijiniţi de o femeie care lucra ca supraveghetor la Complexul de Servicii Sociale “Floare de Colţ”, din cadrul DGASPC Dâmboviţa, aceasta fiind suspectată că i-a ajutat să exploateze sexual două minore, potrivit sursei citate.

    Percheziţiile sunt făcute de procurorii DIICOT Piteşti şi poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Piteşti, cu sprijinul poliţiştilor de la Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Dâmboviţa, SCCO Vâlcea şi BCCO Ploieşti, precum şi al jandarmilor. Acţiunea este spijinită şi de Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română.

  • Procurorii DNA Ploieşti ridică documente de la Apa Nova, Primăria Capitalei şi Primăria Sectorului 1

    Sursele citate au precizat că procurorii de la DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti se află la sediul societăţii de furnizare apă şi servicii de canalizare Apa Nova din Bucureşti, de unde ridică documente.

    În acelaşi dosar, care vizează fapte de corupţie ce ar fi fost comise de către persoane din conducerea Apa Nova, anchetatorii au solicitat şi ridică, joi, documente şi de la Primăria Capitalei şi Primăria Sectorului 1, au mai arătat sursele citate.

    Compania Apa Nova face parte din grupul Veolia şi furnizează servicii de alimentare cu apă şi canalizare în Bucureşti şi în alte oraşe mari din ţară.

    Apa Nova a încheiat, în anul 2000, un contract de concesiune pentru servicii de furnizare apă şi canalizare în municipiul Bucureşti, contract valabil pe o perioadă de 25 de ani.

    Potrivit site-ului companiei, acţionarii societăţii Apa Nova Bucureşti sunt Municipiul Bucureşti, care deţine 16,31% din capitalul societăţii, Veolia Eau-Compagnie Générale Des Eaux, cu 73,69%, şi salariaţii societăţii, prin Asociaţia ESOP, cu 10%.
     

  • Percheziţii la CJ şi PNL Botoşani, într-un dosar de corupţie privind atribuirea de contracte

    Direcţia Naţională Anticorupţie Suceava efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, care ar fi fost comise în perioada 2010-2014, arată DNA, într-un comunicat de presă.

    “În cursul zilei de 23.09.2015, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, sunt efectuate percheziţii domiciliare în două locaţii situate pe raza judeţului Botoşani, reprezentând sediul unei instituţii publice şi sediul filialei teritoriale a unui partid politic”, a precizat sursa citată.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că anchetatorii fac percheziţii la sediile Consiliului Judeţean (CJ) Botoşani şi Partidului Naţional Liberal Botoşani.

    Ancheta vizează fapte de corupţie care ar fi fost comise în perioada în care CJ Botoşani era condus de Florin Ţurcanu, acesta fiind revocat din funcţie după ce a fost condamnat la închisoare cu suspendare, în decembrie 2014, au precizat sursele citate.

    Faptele de corupţie vizate sunt legate de modul în care Consiliul Judeţean Botoşani ar fi atribuit contracte unor instituţii şi firme.

    Conform surselor citate, percheziţiile vizează ridicarea unor documente: acte contabile, contracte, precum şi a unor obiecte care pot forma obiectul unor infracţiuni de corupţie (luare de mită, trafic de influenţă).

    Faptele vizate de procurori ar fi fost comise între 2012 şi 2014 şi se referă la acordarea preferenţială a unor contracte de execuţie lucrări, prestări servicii unor firme agreate în schimbul unor foloase necuvenite, contractele fiind plătite cu bani din bugetele instituţiilor subordonate Consiliului Judeţean. De asemenea, se cercetează modul de organizare a unor evenimente, târguri expoziţionale în judeţul Botoşani prin risipirea banului public şi cu consecinţa obţinerii unor foloase inclusiv de ordin electoral.

    Conform aceloraşi surse, sunt avute în vedere şi alte aspecte legate de numirea în poziţie cheie la conducerea unor instituţii publice a unor persoane agreate de factorii decizionali de la nivelul Consiliului Judeţean în perioada menţionată.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Botoşani.

    Florin Ţurcanu a fost revocat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani în 17 februarie, după ce în decembrie 2014 a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Suceava la şase luni de închisoare cu suspendare, pentru fals intelectual.

    Florin Ţurcanu, fost preşedinte al PNL Botoşani, a fost trimis în judecată în anul 2011, pentru că a consemnat nereal faptul că mai mulţi membri ai filialei au fost excluşi din partid, deşi în Delegaţia Permanentă acestora li se ridicase doar sprijinul politic. În urma acestor hotărâri, acele persoane şi-au pierdut calitatea de consilier local sau judeţean.

    După ce a fost revocat din funcţie, Florin Ţurcanu, care era şi copreşedinte al noului PNL, a anunţat că se retrage din politică şi din viaţa publică.

    Ţurcanu a fost preşedintele CJ Botoşani din 2012 până în februarie 2015, iar în legislatura 2008-2012 a fost deputat.