BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • Nicio masă în oraş fără smartphone

    Ai stat vreodată cu mâna ridicată mult timp până ai reuşit să ai contact vizual cu un chelner căruia să îi ceri nota de plată? Ai aşteptat vreodată mult timp până ai reuşit să achiţi nota de plată la un restaurant? Nu aveai cash, aşa că ai plătit cu cardul şi nu ai avut cum să laşi bacşiş? Un start-up local a rezolvat toate aceste probleme printr-o soluţie simplă de plată online direct la masă. Ai nevoie doar de telefon.

    Pe măsură ce plăţile cu cardul în restaurante cresc, se diminuează bacşişul pentru chelneri – pentru ospătar bacşişul reprezintă o mare parte din veniturile lui, iar acest bacşiş nu este o chestiune ce ţine doar de România, ci este ceva care se întâmplă în toată Europa, cel puţin la nivelul analizei pe care am făcut-o noi.

    Şi, pornind de la problema asta, ne-am întrebat cum am putea ajuta restaurantele, să aducem valoare pentru ele, astfel încât să nu avem un impact operaţional, să nu trebuiască să facă lucruri în plus, dar în aceeaşi măsură să le economisim timp şi să-i ajutăm să rezolve problema bacşişului. Şi cumva în felul acesta a apărut produsul care se numeşte QR Payments şi care va face parte dintr-un brand mai mare, internaţional.

    În momentul de faţă este încă sub umbrela ialoc, dar în momentul în care vom lansa soluţia la nivel internaţional vom face şi acest rebranding”, a a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Cosmin Măgureanu, cofondator şi CEO, ialoc. El a pus bazele proiectului ialoc în 2017, împreună cu Emil Muhtu, Marcel Preda, Adrian Grigore şi Dragoş Badea, scopul fiind crearea unei platforme pentru managementul rezervărilor online în restaurante şi cafenele. Acum însă, start-up-ul şi-a extins portofoliul de soluţii pentru digitalizarea jucătorilor din industria HoReCa cu o soluţie nouă de plată online la masă pentru care ţinteşte să atragă peste 330 de restaurante până la finalul anului viitor.

    Cum funcţionează însă noua soluţie de plată la masă? „Clientul se aşază la masă, iar în locul meniului clasic pe care îl aduce ospătarul de fiecare dată,  are o opţiunea de cod QR. Evident, dacă clientul doreşte un meniu clasic există şi opţiunea aceasta, dar în restaurantele în care am făcut implementarea acestei soluţii, am văzut că circa 80% dintre mese au scanat codul QR pentru meniu. Practic, acest cod este un cod unic pe fiecare masă care se integrează cu sistemele de gestiune pe care restaurantele le au deja, ce îţi permite să vezi un meniu clasic normal, dar într-o formă digitală, mobile friendly, şi care oferă un pic mai multe informaţii decât un meniu în mod normal, precum alergeni sau valori calorice despre fiecare produs. Totodată, ai opţiunea de a chema ospătarul, moment în care ospătarul primeşte notificare pe dispozitivul lui că masa x are nevoie de atenţia lui.

    Şi, cel mai important este că soluţia se integrează cu sistemul de gestiune, ceea ce face ca flow-ul să rămână neschimbat – faci comanda în continuare la ospătar ş.a.m.d. Însă, în momentul acela când eşti la finalul mesei şi efectiv nu se mai poate întâmpla nimic special din punct de vedere interacţiune restaurant-client, stai cu mâna ridicată şi aştepţi să vină cineva să-ţi ia nota şi am măsurat noi că acest proces durează undeva la 12 minute per masă, per client, şi este un timp mort în care restaurantul ar putea elibera o masă mai devreme şi să o ruleze mai eficient. De altfel, ospătarii ar putea să se concentreze mai mult pe servire şi pe calitate decât pe a face acest proces de plăţi. Atunci ce face acest cod QR pe care clientul l-a scanat deja pentru că a intrat în experienţa de meniu? Îi permite clientului să plătească nota în mai puţin de cinci secunde”, a explicat Cosmin Măgureanu. Echipa ialoc estimează că soluţia nouă de plată la masă va genera venituri anuale recurente cuprinse între 1 şi 1,5 milioane euro la final de 2023.

    „Pe de-o parte, pe componenta de rezervări ne dorim să ajungem la o masă cât mai mare de restaurante care au această problemă şi care vor să o rezolve, iar aici deja ştim care este soluţia. Pe de altă parte, pentru soluţia de plată la masă ne dorim ca pe termen scurt, până în primăvară, să ajungem la 150 de restaurante partenere care să aibă implementată soluţia, iar pe termen mediu – asta înseamnă undeva la finalul anului 2023, să avem peste 330 de restaurante care să folosească soluţia. Asta ne va duce în zona de 1-1,5 milioane euro venituri recurente anuale doar din această soluţie de plată“, a precizat el. În zona de consumer, prin platforma de rezervări online ialoc.ro şi prin aplicaţia mobilă dedicată s-au aşezat la masă peste 1,7 milioane de persoane în total, de la lansare şi până în prezent.

    Platforma de rezervări online ialoc a trecut printr-o perioadă dificilă în ultimii doi ani de pandemie, industria HoReCa fiind puternic afectată de măsurile luate pentru prevenirea răspândirii virusului, însă odată cu ridicarea restricţiilor, oamenii au început să iasă din nou în oraş, iar cifrele sunt mai mari chiar decât înainte de pandemie. „Lucrurile au început să revină, ba chiar suntem cu mult peste ce aveam în 2019 în termeni de rezervări. Cred că prin 2019 eram la circa 20.000 de oameni aşezaţi la mese pe lună, iar acum suntem la aproximativ 35.000 pe lună. Deci am depăşit cu mult pragul maxim de dinainte de pandemie“, a punctat Cosmin Măgureanu.

    În total, ialoc.ro are înregistrate în prezent în platformă 600 de localuri, atât din Bucureşti, cât şi din alte 14 oraşe mari din ţară, numărul fiind aproape dublu faţă de izbucnirea pandemiei.

    „Din perspectiva utilizatorilor din aplicaţie, a fost destul de greu să îi păstrăm doi ani în care să ţină practic o aplicaţie în telefon care le rezolvă o problemă pe care nu o aveau. Dar am încercat să lucrăm la capitolul ăsta şi să-i readucem şi putem să vedem că o parte dintre ei s-au întors. Cred că aplicaţia are undeva la 100.000 de descărcări acum şi undeva la 20.000 dintre aceşti utilizatori sunt activi lunar.“

    Start-up-ul a schimbat recent strategia privind promovarea soluţiilor dezvoltate, acum platforma de management pentru restaurante fiind în prim-plan, iar marketplace-ul pentru rezervări, pe locul al doilea. „Am realizat de fapt că produsul nostru principal este ceva ce noi vindeam ca produs secundar. Practic, produsul pe care îl vindeam până anul acesta era o platformă de marketplace prin care restaurantele îşi aduceau clienţi şi primeau şi o soluţie mişto de management de rezervări. Între timp, discutând cu clienţi activi care ne foloseau produsul la adevăratul potenţial, ne-am dat seama că de fapt produsul pe care noi îl dădeam ca «nice to have» creează o valoare şi un impact foarte mare pentru o anumită nişă. Motiv pentru care, începând de anul acesta, am început să ţintim un anumit tip de restaurante şi anume restaurantele care au o problemă cu prea mulţi clienţi la uşă, prea puţine scaune în interior.

    Şi atunci platforma noastră le permite practic să eficientizeze spaţiul şi timpul – se numeşte yield management – şi anume să ruleze o masă eficient de mai multe ori pe un interval plin prin a oferi un timp limitat la masă, prin a avea informaţii în timp real despre ce mese sunt disponibile, la ce ore, şi eventual dacă te sună un client să facă o rezervare să îi poţi face o ofertă de tipul «OK, nu am spaţiu la 7, am la 5 şi jumătate sau la şase». Toate informaţiile astea puse laolaltă pot genera pentru un restaurant mediu un impact de 30.000-40.000 de euro anual doar prin implementarea unei soluţii de genul acesta.”

    Recent, start-up-ul ialoc a atras o finanţare de 500.000 de euro din partea MaxyGo Invest Holding, ajungând astfel la investiţii totale de 800.000 euro. „Noua investiţie a venit într-un moment foarte bun. Investiţia actuală ne va ajuta să accelerăm produsul ăsta pentru că doar cu ajutor extern şi cu oameni care să creadă în genul ăsta de produs putem să obţinem ce ceea ne propunem. Banii practic ne permit să atragem cele mai bune talente din piaţă şi să scalăm rapid accelerat.“

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Update

    1. Invitat: Daniel Nicolescu, cofondator şi CEO, Symphopay – platformă de integrare a plăţilor şi programelor de loialitate pentru bănci şi comercianţi

    Ce e nou? Start-up-ul local are nevoie de o investiţie de circa 2 milioane de euro pentru a se putea extinde în străinătate începând de anul viitor. În ultimii doi ani de pandemie, start-up-ul a investit câteva sute de mii de euro în dezvoltarea şi îmbunătăţirea tehnologiei care stă în spatele platformei ce integrează plăţile la POS (point of sale), plăţile mobile şi plăţile neasistate
    (self-checkout).

    „În acest moment vrem să ieşim în afara României şi practic ne uităm la o nouă rundă de finanţare pentru a dezvolta atât ce înseamnă platforma şi echipa în sine pentru a susţine această dezvoltare, cât şi proiectul de dezvoltare de pieţe noi care presupune angajarea unor oameni noi, deschiderea de parteneriate, foarte multe călătorii şi foarte multă tehnologie care trebuie asimilată în cadrul platformei. Văd o deschidere destul de mare a companiei în viitor, aşa că avem nevoie de finanţare pentru a nu pierde acest moment. E un trend pe care îl vedem în piaţă, se simte şi practic nu vrem să îl ratăm.“

    2. Invitat: Mircea Stan, fondator şi CEO al Postis – platformă pentru optimizarea livrărilor

    Ce e nou? Start-up-ul local se află în prezent în plină expansiune în Europa, numărul clienţilor din străinătate crescând într-un ritm mult mai alert decât numărul clienţilor din România. Start-up-ul are deja un birou local în Polonia, deschis în oraşul Wrocław în primăvară, iar până la finalul acestui an vrea să deschidă şi un birou în Germania. Odată cu extinderea în afara României, numărul clienţilor Postis a crescut, rata de creştere fiind mult mai mare decât în cazul clienţilor locali.

    „Noi acum avem undeva la peste 200 de clienţi în platformă şi cumva am meţinut rata de creştere din ultimii doi ani în sensul că s-a dublat la fiecare an. Probabil că şi anul acesta vom finaliza în acelaşi trend – ne vom dubla numărul de clienţi. Anul acesta rata de creştere a clienţilor internaţionali este de 3-4 ori mai mare decât cea a clienţilor locali. La finalul anului trecut noi am avut aproape un milion în venituri recurente, iar anul acesta sperăm să terminăm cu o dublare.“

     

    3. Invitat: Cosmin Măgureanu, cofondator şi CEO, ialoc – soluţii software pentru HoReCa

    Start-up Boost

    Invitaţi: Bogdan Hristescu, mentor, InnovX-BCR şi general manager pentru Europa Centrală şi de Est al Cambrist, şi Tudor Darie, cofondator şi CEO, Fagura

    Rolul unui program de accelerare pentru strategia de dezvoltare a unui start-up

    Tudor Darie: „În momentul în care am venit în cadrul acceleratorului, noi dezvoltam o platformă de crowdfunding cu o componentă de împrumuturi şi de acolo, trecând prin sesiuni de mentorat, în final am ieşit cu conceptul că dorim să dezvoltăm un Community Digital Bank şi inclusiv să facem această migrare de la conceptul de platformă de crowdfunding către Community Digital Banking, să le oferim posibilitatea investitorilor şi împrumutaţilor nu doar să investească şi să împrumute bani, dar inclusiv să poată face plăţi unul către altul şi în felul acesta să poată să aibă acces instant la banii pe care ei îi au în cadrul platformei. Împrumutaţii vor putea în viitor să aibă un cont bancar, un IBAN, un card virtual conectat la contul său de pe platformă şi pe partea investorilor la fel, în aşa fel încât practic tu să poţi accesa în orice moment banii pe care-i ai în cadrul platformei Fagura, fie că ai făcut o investiţie, fie că primeşti împrumutul pe acel cont bancar.“

    Bogdan Hristescu: „Sunt mentor încă de la început în InnovX. I-am întâlnit pe pe Daniel şi Diana (Dumitrescu – n. red.) încă de la început, în momentul în care InnovX era doar o idee. Mi-a plăcut foarte mult şi
    mi-am dat seama şi din perspectiva de fost antreprenor, antreprenor recurent şi conectat la mediul de start-up, de nevoia unui astfel de produs în piaţă, de nevoia pe care start-up-urile din România şi din regiune o aveau pentru un astfel de produs şi, în acelaşi timp, am văzut oportunitatea de a da ceva înapoi din ceea ce acumulasem, cu bune şi cu rele, din experienţa de antreprenor, unor tineri care abia porneau pe drumul ăsta. Mi-a plăcut şi sunt cu atât mai impresionat acum, după atâţia ani, când văd cum au evoluat lucrurile şi cât de departe a ajuns acest accelerator, cât de multe companii s-au înscris, cât de multe au trecut prin procesul acesta de accelerare şi cât de departe au reuşit unii să ajungă, în mare parte mulţumită informaţiilor primite în cadrul acestui accelerator.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Povestea unei afaceri cu gust românesc, dar cu ambiţii internaţionale, care s-a născut în Cugir, şi, de la un simplu magazin, a ajuns un puternic jucător naţional

    Lansat în urmă cu două decenii în Cugir, într-o vreme în care nu găseai supermarketuri la tot pasul, ca acum, producătorul de mezeluri Elit a reuşit să se adapteze trendurilor şi evoluţiei industriei. A ajuns, astfel, dintr-un jucător regional, un nume puternic cu prezenţă naţională, dar şi cu vânzări la export, astăzi fiind parte din portofoliul gigantului Smithfield. Ce borne i-au marcat activitatea de până acum şi ce planuri are pentru următorii 20 de ani?

     

    Înfiinţat în 2002, ca o investiţie antreprenorială românească, Elit, un business cu venituri de 637 de milioane de lei în 2021, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, „s-a dezvoltat treptat prin votul de încredere al clienţilor şi consumatorilor, câştigat prin muncă susţinută şi optimismul echipei”, spune Voicu Vuşcan, administrator al companiei. Începând cu 2018, jucătorul este parte a grupului Smithfield România (care în 2021 a avut o cifră de afaceri de 1,27 mld. lei, potrivit datelor publice disponibile), cel mai mare producător şi procesator de carne din piaţa locală.

    Businessul, pornit de antreprenorul Dorin Mateiu în 2002, îşi are rădăcinile în Cugir, oraş cunoscut mai ales pentru fabrica de arme din localitate. În primul an de activitate, compania a avut un portofoliu de 100-150 de produse, prezente în magazinele din comerţul tradiţional, deoarece, povesteşte Vuşcan, la vremea aceea nu existau în România supermarketuri. „Cu timpul, ne-am specializat pe acest canal de vânzare, iar în prezent, aproximativ 80% din vânzările noastre de mezeluri sunt direcţionate către micile magazine din satele şi oraşele din România.”

    Potrivit lui, în primul an, ca orice început, activitatea companiei era restrânsă la un portofoliu modest de produse şi clienţi. „Elit a pus primul produs pe rafturile magazinelor într-o lume în care risipa alimentară era redusă, o lume în care calitatea produselor era definitorie şi produsele autentice erau apreciate. Oamenii cumpărau întodeauna produse proaspăt realizate, deoarece viteza de rotaţie a stocului era atât de mare, încât rafturile se umpleau zilnic direct de la producători. În piaţă activau mai mulţi jucători de talie mai mică şi multe carmangerii”, descrie Vuşcan vremurile de început ale businessului. De când au pus pe raft primul produs Elit până azi, spune că piaţa locală de produse din carne şi mezeluri a trecut prin multe schimbări: de la preferinţe şi obiceiuri de consum diferite, la preferinţe diferite pentru modalităţi de ambalare, „dar am avut mereu abilitatea de a ne adapta trendurilor şi, mai ales, de a seta trenduri”.

    După ce, în urmă cu 20 de ani, afacerea „a trecut de la idee la realitate”, a urmat apoi planul de a deveni un important jucător regional pe piaţă, iar de acolo compania s-a extins la nivel naţional. „Cu fiecare client sau partener nou, cu fiecare produs nou, gamă sau brand lansat şi susţinut în piaţă, marcăm momente esenţiale pentru companie. Nu cred că a existat un an în care să nu ne fi confruntat cu vreo provocare, cu un moment-cheie în care a fost nevoie să luăm cele mai bune decizii referitoare la creşterea şi dezvoltarea businessului şi care ne-au trasat parcursul companiei.”

    Carte de vizită

    Voicu Vuşcan, administrator, Elit:

    ► A absolvit Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai;

    ► A făcut parte din echipa Elit încă de la început şi, timp de 11 ani, în perioada 2002-2013, a ocupat funcţia de director comercial;

    ► În 2003 a preluat funcţia actuală, de administrator al companiei;

    ► Este pasionat de golf.

    În cele două decenii de activitate, Voicu Vuşcan spune că Elit a avut o singură perioadă de stagnare, în timpul crizei din 2008-2013, când 20% din industrie a intrat în faliment. Începând cu 2013 însă, compania a crescut an de an. „De-a lungul timpului am trecut prin multe situaţii dificile. Dar cu seriozitate şi perseverenţă, am depăşit provocările întâlnite, de exemplu, pe parcursul colaborării cu anumiţi clienţi. Orice eveniment, orice situaţie se rezolvă prin comunicare şi înţelegere. Seriozitatea, constanţa în calitatea produselor şi în prezenţa pe piaţă, inovaţia continuă şi, nu în ultimul rând, respectul faţă de clienţii noştri ne-au permis să devenim una dintre cele mai longevive companii din industria alimentară, cu branduri puternice, de top”, descrie el ingredientele succesului. Despre integrarea producătorului în 2018 în grupul Smithfield România (tranzacţie care s-a ridicat, potrivit anuarului Top Tranzacţii realizat de Ziarul Financiar, la 30 de milioane de euro), spune că acest pas a adus un important aport de capital, iar odată cu această integrare, compania şi-a propus să vină şi mai aproape de consumatorul final şi de aşteptările acestuia.

     

    2021, cel mai greu an din ultimul deceniu

    Spre deosebire de criza financiară precedentă, 2020, anul care a adus pandemia de COVID-19, spune că a fost un an mai predictibil, căci după perioada de lockdown am asistat la o revenire treptată a consumului. „În contrapartidă, 2021 a fost marcat de o instabilitate generală, iar pentru industrie a fost probabil cel mai greu an din ultimul deceniu, cu numeroase provocări, marcat de ameninţarea pandemiei, de lipsa materiilor prime şi de întârzieri în livrarea acestora. S-a adăugat creşterea explozivă a preţurilor la utilităţi în a doua jumătate a anului, cu un impact major în activitatea şi în performanţa companiei. Sincopele majore în fluxul de aprovizionare, generate de un context de piaţă mai dificil, au pus o presiune mare pe producţie, vânzări şi rezultate, care s-a menţinut constant, de-a lungul anului.” În perioada pandemiei, Elit a alocat un interes egal pentru respectarea cu stricteţe a normelor, reglementărilor şi recomandărilor specifice perioadei COVID-19, dar şi pentru gestionarea relaţiei cu angajaţii şi cu partenerii, managementului proceselor operaţionale şi atingerea obiectivelor strategice şi operaţionale ale companiei. „Stadiul în care ne-a găsit a contat cel mai mult în traversarea în siguranţă a perioadei pandemiei: Elit este o companie matură, cu resurse şi oameni profesionişti în domeniul lor de activitate, cu o echipă de management performantă, cu o capacitate de reacţie şi organizare rapidă şi eficientă. Toate acestea ne-au condus spre identificarea şi implementarea celor mai bune soluţii şi la o adaptare rapidă la noile condiţii de piaţă.”

    Pandemia, adaugă el, a accelerat schimbările în obiceiurile de consum, iar consumatorii au trecut de la etapa în care cumpărau cât mai multe, pentru a avea frigiderul sau cămara pline, la etapa în care îşi analizează atent nevoile şi achiziţionează strictul necesar. „În ultima perioadă se remarcă pe piaţă preferinţa consumatorilor pentru achiziţia produselor la gramaj fix, potrivite pentru o singură masă. Dorinţa acestora de a evita risipa alimentară este încurajată de noi, prin implementarea de modalităţi de ambalare cu gramaje fixe, în cantităţi mai mici.” Potrivit lui, consumatorul contemporan de mezeluri se regăseşte în alegeri conştiente, asumate. „În domeniul producţiei de preparate din carne, o preocupare continuă este crearea de produse cu reţete bune, cu un gust autentic, realizate în mod sustenabil. De-a lungul timpului Elit a achiziţionat cele mai bune tehnologii de producţie, şi-a asumat rolul de trendsetter al pieţei, a colaborat cu cei mai buni furnizori, a format o echipă competitivă dedicată dezvoltării produselor şi, nu în ultimul rând, a format o echipă performantă de management.”

     

    Gusturi locale pentru românii din ţară şi de peste graniţe

    După ani de creştere, în prezent businessul a ajuns la 16.000 de clienţi activi la nivel naţional şi la un portofoliu de peste 300 de tipuri de mezeluri din toate categoriile, incluzând aici produse fiert-afumate, crud uscate, specialităţi, salamuri, prospături, parizer, crenvurşti, cârnaţi, afumături, şunci etc. Toate acestea se regăsesc sub umbrela a şase branduri proprii: Elit (cel mai cunoscut), Plin de Carne, Premia, Promo, Veri şi Finom. Compania are în acest moment patru fabrici proprii în Bucureşti, Alba Iulia, Cugir şi Arad, cu o capacitate de producţie de 32.000 de tone pe an, iar distribuţia se face prin cinci depozite logistice (Alba Iulia, Bucureşti, Craiova, Bacău şi Constanţa) şi peste 20 de depozite cross-docking plasate în mod strategic pentru a deservi clienţii din orice parte a ţării.

    Reţeaua de magazine Elit, depozitele şi reţeaua de distribuţie care cuprinde o flotă de 300 de maşini frigorifice fac posibil ca mezelurile Elit să ajungă în cel mai scurt timp pe mesele consumatorilor. „Suntem printre primii producători de mezeluri care au recunoscut necesitatea unui sistem bine pus la punct de transport şi livrare a produselor către parteneri şi clienţi. În momentul de faţă deţinem una dintre cele mai eficiente reţele de distribuţie naţională din România.” Potrivit executivului, sezonul grătarelor aduce o creştere semnificativă a volumelor de vânzări pentru mici, însă vânzările din industrie sunt supuse sezonalităţii, mai ales atunci când vorbim de produse special destinate grătarului, cum sunt micii, sau de produse puternic asociate perioadei sărbătorilor de iarnă, cum ar fi specialităţile sau cârnaţii.

    Voicu Vuşcan, administrator, Elit: „2021 a fost marcat de o instabilitate generală, iar pentru industrie a fost probabil cel mai greu an din ultimul deceniu, cu numeroase provocări, marcat de ameninţarea pandemiei, de lipsa materiilor prime şi de întârzieri în livrarea acestora.”

    Relativ constante, de-a lungul anului, sunt vânzările de salamuri, crenvurşti şi cârnaţi de casă. Produsele companiei se adresează întregii familii, atât seniorilor cât şi tinerilor. „De aceea, ne-am dorit ca noua înfăţişare a brandului Elit să corespundă atât valorilor sale cât şi aşteptărilor clienţilor noştri – un brand cu rădăcini solide care devine din ce în ce mai conversaţional. Încă de la început ne-am dorit să venim mai aproape de consumatorul final, de aşteptările acestuia. Astfel, începând cu selecţia materiei prime, procesul de producţie, testarea şi calibrarea gustului şi în final ambalarea produselor, Elit oferă românilor o experienţă clară şi consistentă despre reţete cu tradiţie şi produse inovatoare.” Compania are, potrivit lui Voicu Vuşcan, un impact şi asupra micilor magazine şi a furnizorilor locali din industria alimentară sau furnizorilor de servicii adiacente, la a căror dezvoltare organică îşi aduc sprijinul, prin  parteneriate locale stabile. „Tot timpul mă bucur atunci când avem exclusivitate într-un lanţ local de magazine. Impactul asupra micilor magazine se traduce prin servicii complexe şi de calitate, asigurarea mărfii la timp şi susţinerea financiară prin oferirea de termene de plată favorabile, necesare pentru realizarea de plus valoare.”

    Peste 80% din produsele Elit sunt comercializate în prezent în retailul tradiţional şi cele 57 de magazine proprii, dar şi în IKA. O parte dintre produsele companiei merg şi la export, cu predilecţie în ţările în care trăiesc mari comunităţi de români, precum: Italia, Spania, Marea Britanie, Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Danermarca, Suedia sau Austria. „Sunt mândru când spun că este greu să găseşti vreun oraş sau sat fără produse Elit. Aria geografică în care activăm este România şi este important pentru noi să fim cât mai aproape de consumatorii din mediul rural sau urban.”

     

    Dorinţa de autodepăşire, un „must” în CV

    În ultimii 5 ani, şi numărul angajaţilor a crescut exponenţial, echipa businessului ajungând în prezent la 2.000 de persoane. „Elit este un angajator preferat în zona Transilvaniei, acolo unde locurile de muncă oferite de companie sprijină indirect crearea unui lanţ valoric sigur şi stabil, având impact semnificativ asupra micilor magazine, furnizorilor locali din industria alimentară sau furnizorilor de servicii adiacente.” De altfel, Voicu Vuşcan susţine că Elit s-a dezvoltat datorită oamenilor dedicaţi, direct implicaţi în procesul de producţie şi în toate departamentele de sprijin. „Ne consolidăm poziţia de top în rândul procesatorilor de carne, ridicând permanent standardele de calitate prin acţiuni care au la bază un program continuu de investiţii în fiecare latură a afacerii. Investim permanent pentru a inova, pentru a maximiza standardele de calitate, pentru creşterea capacităţilor de producţie, de depozitare şi de distribuţie a produselor noastre. Nu în ultimul rând, investim în oameni, pentru că doar cu ajutorul lor pot fi susţinute toate aceste procese.” De aceea, adaugă el, dorinţa de dezvoltare şi autodepăşire este esenţială pentru fiecare angajat al companiei. „Dacă angajaţii Elit nu ar fi înarmaţi cu aceste calităţi, ar fi o provocare să ţină pasul.” Dacă ar trebui să angajeze un om pe baza răspunsului oferit unei singure întrebări, spune că l-ar întreba, cu siguranţă, pentru cât timp doreşte să facă parte din echipa companiei. „Este foarte important să cunoaştem intenţiile, să ştim dacă ne putem baza unii pe alţii. Răspunsul acesta m-ar ajuta să evaluez dacă pune preţ pe loialitate, seriozitate şi stabilitate. Echipa Elit este caracterizată de aceste atribute şi caut membri care să le preţuiască şi să le respecte la fel de mult.”

     

    Viitorul, privit cu optimism

    În următorii 20 de ani, executivul îşi doreşte ca jucătorul să îşi consolideze poziţia pe piaţa în care activează. „Derulăm proiecte concrete pentru optimizarea capacităţilor de producţie, de depozitare şi de distribuţie a produselor noastre. Momentan, ne concentrăm pe dezvoltarea unei viitoare platforme logistice de mare capacitate la Alba Iulia. În urma finalizării acestei investiţii, vom avea o mai mare capacitate de producţie şi livrare, ceea ce duce şi la o oportunitate de a livra şi pe alte canale de vânzare.” Potrivit lui, noua platformă, pentru dezvoltarea căreia nu oferă însă cifre legate de investiţii, va aduce şi o eficientizare a muncii şi, speră el, posibilitatea creării de noi locuri de muncă. „Dorim să fim în continuare un angajator important pe piaţa forţei de muncă la nivel local, iar cei care îşi doresc o carieră în industria alimentară sunt aşteptaţi să ni se alăture.” Pe viitor, reprezentanţii companiei îşi propun să păstreze acelaşi trend de creştere şi vor continua dezvoltarea, cu focus special pe brandurile din portofoliu. „Planurile de viitor rămân, aşadar, optimiste: investiţii constante în spaţiile de producţie, în flota de transport, investiţii în infrastructură şi, automat, creşterea numărului locurilor de muncă.”

     

    Un domeniu de actualitate indiferent de vremuri

    În ceea ce-l priveşte, Voicu Vuşcan povesteşte că a ajuns în domeniul acesta din întâmplare, printr-o conjunctură pe care acum, privind înapoi, o vede favorabilă. În toţi aceşti ani de activitate în cadrul Elit, executivul spune că i s-a reconfirmat mereu importanţa implicării personale şi faptul că încrederea acordată echipei se întoarce înzecit, cu rezultate performante pentru companie. „Îţi trebuie multă pasiune, dedicare şi responsabilitate pentru a avea o carieră de succes în industria alimentară, dar este un domeniu frumos, esenţial, un domeniu care va fi de actualitate şi de viitor indiferent de vremuri”, le transmite în încheiere executivul tinerilor aflaţi la început de drum. El îi sfătuieşte pe aceştia să rămână în România, să o dezvolte, pentru că aici există un mare potenţial. „Produsele româneşti sunt acea categorie de produse de suflet, meşteşugite cu respect pentru tradiţie si valorile româneşti de către oamenii de lângă noi. Ele generează locuri de muncă şi bunăstare în comunitatea locală. Indiferent că veţi căuta servicii sau diverse produse, să aveţi în vedere că afacerile locale au nevoie şi merită susţinute. De aceea, îi încurajez să consume produse locale, realizate de cei de lângă noi.”

  • Michel Eschenbrenner, General Manager, Servier ROMÂNIA: Conducerea în timpul unor schimbări extreme nu este uşoară, dar când treci de vârful furtunii eşti mult mai puternic

    Pe Michel Eschenbrenner, General Manager al producătorului francez de medicamente Servier ROMÂNIA, cariera şi spiritul de aventură înnăscut l-au purtat pe multe pieţe. În fiecare a avut ocazia să îşi dezvolte abilităţile de lider şi să fie martor la evoluţia unui sector tot mai puternic: industria farmaceutică, în care joacă un rol important şi compania pe care o conduce, ajunsă anul acesta la 30 de ani de activitate pe plan local. Ce lecţii de leadership a deprins executivul pe parcurs şi ce angajamente îşi ia pentru viitor?

     

    „Industria farma a evoluat pozitiv de-a lungul anilor, lucrând mai mult cu şi pentru pacienţi. Pacientul este acum un partener real care investeşte mai mult în sănătatea şi bunăstarea sa. O mai mare competitivitate a dus la o concentrare în acest sector, iar cercetarea s-a dovedit a fi de o importanţă şi mai mare în zilele noastre. Trecem încet-încet de la tratamente generale pentru o gamă mai largă de pacienţi la scheme de tratament personalizate, care iau mai mult în considerare specificul fiecărui individ”, descrie Michel Eschenbrenner schimbările apărute în sector. Adaugă, de asemenea, că pandemia a contribuit la acest lucru, deoarece a demonstrat că industria are capacitatea de a propune tratamente şi vaccinuri pe termen scurt, demonstrând, totodată, necesitatea de a menţine cercetarea şi inovarea ca obiective principale.

    În 2021, Servier Pharma România, care aniversează anul acesta trei decenii de activitate pe plan local, a ajuns de la 604 milioane de lei în 2020 la o cifră de afaceri de 661 de milioane. Numărul de angajaţi a rămas, în ultimii ani, stabil, aproximativ 280 de persoane lucrând pentru companie, care tratează lunar peste 2 milioane de pacienţi în România, ariile terapeutice acoperite incluzând oncologie, cardiometabolism, neuroştiinţă şi imunoinflamaţie. La nivel internaţional, Servier este prezentă în 150 de state şi funcţionează cu 21.800 de angajaţi. Businessul a înregistrat în 2021 venituri de 4,7 miliarde de euro şi produce, anual, 539 de milioane de cutii de produse, peste 20% din cifra de afaceri fiind reinvestită constant în cercetare-dezvoltare.

    În aceşti 30 de ani de activitate pe plan local, executivul spune că, în paralel cu contribuţia adusă în domenii critice de terapie pentru sănătatea publică dincolo de susţinerea sănătăţii, Servier a considerat întotdeauna că are şi responsabilitatea de a ajuta în condiţiile economice şi sociale grele comunităţile în care îţi desfăşoară activitatea, cu o serie de acţiuni, precum generarea de date prin studii epidemiologice locale, programe de educaţie medicală, programe de prevenţie şi campanii de conştientizare şi diagnosticare a bolilor, sprijin pentru spitale, inclusiv în timpul pandemiei de COVID-19, sprijin umanitar şi diverse proiecte de responsabilitate socială, investiţiile ridicându-se, în ultimii şapte ani, la 12 milioane de euro.

     

    Perspectivă regională

    Michel Eschenbrenner este absolvent al Facultăţii de Farmacie din Strasbourg (Major Industry) şi deţine un MBA de la CEFA Business School Reims. S-a alăturat echipei Servier în 2006, după ce a petrecut 12 ani într-o altă companie farmaceutică franţuzească. Această primă experienţă de lucru i-a oferit şansa de a intra în contact cu România şi, prin extensie, cu regiunea, unde cariera sa se va dezvolta în următorii ani. Din 1998 până în 1999 a lucrat şi a trăit în România, într-o perioadă în care ţara trecea printr-o perioadă dificilă economic. Când a venit în echipa Servier s-a alăturat departamentului internaţional, datorită experienţelor sale anterioare în gestionarea a diverse zone, cum ar fi Africa de Nord şi ţările scandinave.

    „Cel mai bun mod de a învăţa leadershipul este să exersezi; să reuşeşti şi să eşuezi, dar să înveţi din eşecuri. Acest lucru trebuie să fie însoţit de foarte multă încredere şi de sprijin de la cei care îţi oferă şansa de a deveni un lider.

    Michel Eschenbrenner, General Manager, Servier România

    La Servier a deţinut întâi rolul de director regional adjunct pentru Rusia, „o mişcare ce poate fi considerată punctul de plecare al unui tur de forţă încă în curs de desfăşurare în Europa Centrală şi de Est”. Din Rusia a devenit General Manager al Servier Slovenia, apoi Ungaria, Ucraina şi, din 2020, România. Acum, cu aproape două decenii de experienţă în CEE, executivul spune că se simte ca acasă oriunde merge în regiune, lucrând întotdeauna la găsirea arhitecturii potrivite atât în ceea ce priveşte structurile, cât şi resursele, şi construind baza pentru o traiectorie de creştere sănătoasă. Nu s-a mulţumit „să construiască arhitecturi sustenabile” doar în viaţa profesională, ci a transpus această pasiune şi în timpul liber, căci de câţiva ani obişnuieşte să îşi petreacă vacanţa de vară restaurând o veche casă din 1729.

    Este, de asemenea, pasionat de maşinile vechi, pe care îi place să le descopere la expoziţii speciale. Despre alegerea acestei traiectorii spune că, fiind absolvent al unei facultăţi de farmacie, la începutul carierei a avut două opţiuni: să aibă propria farmacie în Franţa sau să se alăture industriei. „A treia opţiune – care nu a fost o opţiune, de fapt – era să mă alătur armatei pentru serviciul militar. Prin urmare, în 1994 am profitat de ocazie pentru a mă alătura unei companii franţuzeşti în străinătate timp de 16 luni, mai exact în Polonia.” Acel aproape un an şi jumătate în străinătate s-a transformat în 12, toţi petrecuţi în cadrul aceleiaşi companii, înainte de a se alătura echipei Servier. „Deci, s-ar putea spune că armata m-a ajutat să aleg, dar adevărul este că timpul petrecut în Polonia m-a făcut să realizez ce mi se potriveşte mie şi viitorului meu. Este o chestiune de curaj şi determinare să profiţi de oportunitate şi să vezi ce poţi face din ea.” Deşi „ar putea suna un pic ciudat”, el mai povesteşte că în copilărie nu a avut nici o idee reală despre ceea ce şi-ar fi dorit să devină, peste ani. „Am avut, ce-i drept, o dorinţă timpurie de independenţă şi aventură, să plec în străinătate, să descopăr locuri. Acest lucru este, probabil, legat de curiozitatea mea şi deschiderea de a învăţa. Poate că asta m-a ajutat pe tot parcursul acestei călătorii în atât de multe ţări. Este, cred, o calitate să poţi schimba mediile de lucru, culturile, colegii în toţi aceşti ani.” Singurul lucru pe care şi l-a planificat a fost să aibă bacalaureatul în matematică/fizică. „M-am gândit că acest lucru mi-ar da posibilitatea de a alege ceva mai târziu astfel încât să am timp să mă gândesc la ceea ce aş putea face în viaţă. Iar faptul că acum conduc o afacere dovedeşte că a fost o alegere bună”, spune zâmbind.

     

    Sistemul de sănătate românesc, în tranziţie

    Comparând sistemul medical din Franţa cu alte ţări în care a lucrat, executivul spune că modelul franţuzesc este unul generos. „Ca să fiu sincer, mi-am petrecut întreaga carieră în străinătate. Am avut ocazia în timpul studiilor să lucrez într-o farmacie din Franţa pentru a câştiga experienţă şi a-mi finanţa studiile. Deşi au trecut foarte mulţi ani de atunci, mi-am dat seama mult mai târziu şi după ce am lucrat în mai multe ţări că modelul franţuzesc este generos. Medicamentele, spitalele, tratamentele sunt accesibile întregii populaţii şi aproape gratuit.” Asta, notează el, înseamnă un cost pentru populaţia franceză şi contribuabilii francezi, dar beneficiile sunt vizibile. „În comparaţie, sistemul de sănătate românesc este în tranziţie. Întrebarea este cât timp companiile farmaceutice, atât locale, cât şi internaţionale, vor putea face faţă celui mai mic preţ din Europa pentru medicamente şi unei taxe suplimentare clawback cu toate efectele derivate de aici? Desigur, trebuie să luăm în considerare întregul context economic şi social, nu doar sectorul medical”, ridică el un semn de întrebare pentru industrie.

     

    Pandemia, o lecţie cu ecou

    Despre pandemie susţine că principala provocare a fost ca echipa să se mute într-un birou aflat 100% acasă în perioada de vârf a crizei sanitare şi să îşi reorganizeze complet modul de lucru. „Întrebarea majoră a fost: este posibil să se asigure o continuitate a afacerii într-un astfel de context?” A doua provocare importantă a fost la nivel de IT, „să ne adaptăm rutina şi să avem tot circuitul de lucru funcţional.” Dar şi mai important spune că a fost să păstreze moralul şi motivaţia oamenilor, „să continuăm să avem interacţiuni între noi toţi şi să nu pierdem cel mai important lucru dintr-o companie: cultura”. Echipa a fost însă „proactivă şi foarte inovatoare în crearea unui proiect care să păstreze o legătură nu numai cu colegii de birou, ci şi cu echipa noastră de reprezentanţi medicali, răspândită în toată ţara. Aşa a luat naştere Laboratorul de Bine”. Cu acest proiect „umbrelă” s-au organizat întâlniri pe diverse teme – de la dezvoltare profesională la dezvoltare personală, suport psihologic, informaţii despre companie etc., pentru a menţine oamenii în contact strâns. Instrumentul a continuat să fie utilizat chiar şi după revenirea la birou „şi vom continua să-l folosim pentru a crea evenimente şi mai multe schimburi directe în interiorul companiei”.

    Noile modalităţi de lucru, cum ar fi integrarea mai multor posibilităţi de lucru la domiciliu şi noi modalităţi de comunicare atât pe plan intern, cât şi extern, spune că vor fi păstrate ca o lecţie pozitivă din zilele dificile prin care au trecut în timpul crizei sanitare. „Conducerea în timpul unor schimbări extreme nu este uşoară, dar cu siguranţă atunci când treci de vârful furtunii eşti mult mai puternic.” La nivel personal, pandemia l-a învăţat o lecţie valoroasă: că viaţa este fragilă şi cu toţii trebuie să fim mai atenţi cu noi, dar mai ales, cu familiile noastre.

     

    Adevărata expertiză şi know-how-ul stau în echipe

    Michel Eschenbrenner obişnuieşte să îşi înceapă ziua dis-de-dimineaţă cu munca administrativă necesară şi o cafea bună. „După aceea, fac un tur al biroului pentru a-i saluta pe colegii mei prezenţi şi pentru a începe întâlnirile faţă în faţă cu managementul companiei. Întotdeauna am un interval disponibil pentru orice întâlniri legate de operaţiunile sau deciziile zilnice. Sună uşor, nu-i aşa?”. Despre work-lifebalance, executivul spune, amuzat, că soţia sa ar fi de părere că nu reuşeşte să îl gestioneze deloc. „Singurul lucru pe care îl încerc cu adevărat în mod regulat este să ţin weeken­dul departe de agenda mea profesională. Dar dacă echipa mea are nevoie de sprijinul meu, indiferent de momentul zilei, locul meu este de partea lor cu tot ceea ce este necesar de făcut.” Când vine vorba de leadership, executivul are multe de împărtăşit.

    În opinia lui, printre calităţile esenţiale ale unui lider se numără, în primul rând, capacitatea de a recruta colaboratorii potriviţi şi de a se concentra pe integrarea şi dezvoltarea lor. „Cu echipa potrivită ai deja cel mai important avantaj în orice organizaţie.” Nu este un proces uşor, adaugă executivul, deoarece odată ce ai găsit oamenii potriviţi, începe adevărata muncă. „În modul zilnic de lucru un lider bun trebuie să-şi dovedească abilităţile. Trebuie să urmăm – în opinia mea – câteva principii importante: să încurajăm transparenţa, să împărtăşim informaţii, să încurajăm gândirea strategică la toate nivelurile organizaţiei şi… fiţi întotdeauna pregătiţi să ascultaţi. Pentru că leadershipul nu este o trăsătură care este deţinută doar de lider; este ceva la care poate contribui oricine are o opinie valoroasă.” De aceea, continuă el, această combinaţie de transparenţă şi încurajare a participării, de fapt, la procesul decizional se poate dovedi a fi abordarea corectă. În plus, este de părere că un lider trebuie să fie etic, corect şi să practice o comunicare interculturală şi departamentală eficientă. „Este mult, ştiu, dar numai dacă te dovedeşti a fi un exemplu, oamenii vor vedea valoare în acţiunile şi cuvintele tale. Singurul lucru care rămâne în proprietatea liderului la sfârşitul zilei este povara deciziei.”

    „Îmi spuneam la începutul carierei că sunt singurul responsabil pentru întreaga gândire din spate sau pentru analiza completă care duce la decizie. Am păstrat întreaga povară doar la mine. A devenit foarte curând evident că adevărata expertiză şi know-how-ul unei anumite pieţe locale se găsea chiar lângă mine, în echipele mele.

    Michel Eschenbrenner, General Manager, Servier România

    Eschenbrenner consideră, de asemenea, că leadershipul nu este ceva ce poate fi învăţat în mod tradiţional. „Desigur, atunci când un individ este pus în poziţia de a conduce o echipă sau o organizaţie, unele trăsături şi calităţi sunt luate în considerare şi pot fi utile. Revenind, cel mai bun mod de a învăţa leadershipul este să exersezi; să reuşeşti şi să eşuezi, dar să înveţi din eşecuri. Acest lucru trebuie să fie însoţit de foarte multă încredere şi de sprijin de la cei care îţi oferă şansa de a deveni un lider.” Consideră, astfel, că pentru un lider este foarte importantă învăţarea continuă. „Mai important este să ne facem timp să analizăm, să citim, să facem schimb de opinii şi experienţe cu alţi colegi GM din alte ţări, să fim curioşi în privinţa a ceea ce se întâmplă în afara companiei, de noile moduri de lucru.” Potrivit lui, este un proces de învăţare continuă care îţi ţine cumva urechile şi ochii deschişi şi te ajută să integrezi comportamente de leadership pe tot parcursul vieţii. „Lumea se schimbă, noile generaţii privesc viaţa diferit şi trebuie să integrăm aceste schimbări în abordarea noastră managerială, ba chiar mai mult, în abordarea noastră motivaţională.”

    El mai crede că, atunci când te afli în postura de a-i conduce pe alţii, trebuie să înveţi în fiecare zi cum să devii o sursă de inspiraţie, un model, iar acţiunile tale de zi cu zi trebuie să vorbească de la sine şi să devină o sursă de inspiraţie pentru ceilalţi. „Acest lucru presupune să accepţi şi să răspunzi feedbackului tot timpul, să asculţi şi să dai curs propunerilor venite din partea colaboratorilor tăi. Şi, cel mai important, aveţi întotdeauna grijă de echipă. Este un mix între acţiunile tale şi cele ale echipei tale, pentru că, până la urmă, ceea ce fac ei este şi responsabilitatea ta.” În ceea ce-l priveşte, spune că pe întreg parcursul profesional a fost inspirat de o mulţime de oameni, dar crede că îndeosebi primii manageri contează foarte mult. „Primul manager pe care l-am avut când conduceam sucursala suedeză şi ţările nordice a fost întotdeauna prezent şi disponibil pentru a mă sprijini şi a discuta problemele care apăreau; nu căuta să-mi dea soluţii, dar punea mereu în discuţie modul meu de a rezolva problemele. A fost o metodă de a asculta şi de a provoca într-un mod inteligent.”

    Se bucură că în continuare, pe parcursul întregii cariere, în ţările în care a mers a întâlnit manageri care au dat dovadă de profesionalism. În România, de pildă, continuă să lucreze la nivel regional cu acelaşi manager de zonă şi manager de sector pe care i-a avut de când a preluat rolul de GM în Slovenia. „Încrederea reciprocă, înţelegerea, viziunea şi obiectivele comune sporesc încrederea generală şi contribuie la o mai bună transparenţă prin schimburi şi comunicare permanentă.” Executivul recunoaşte că de-a lungul anilor a făcut şi o serie de greşeli, dar e recunoscător că a avut oamenii potriviţi aproape, care l-au spriijnit când încă era la început, şi spune că aceste lecţii l-au ajutat, de fapt, să îşi formeze stilul de conducere din prezent. „Îmi spuneam la începutul carierei că sunt singurul responsabil pentru întreaga gândire din spate sau pentru analiza completă care duce la decizie. Am păstrat întreaga povară doar la mine. A devenit foarte curând evident că adevărata expertiză şi know-how-ul unei anumite pieţe locale se găseau chiar lângă mine, în echipele mele, adaugă executivul. „Ceea ce pot spune acum este că atunci când există o problemă, singura modalitate de a rezolva este de a discuta rapid şi de a nu ezita. De asemenea, reţineţi că această abordare este ceva foarte diferit de faptul că trebuie să fii în mod constant un tampon între presiunea externă şi echipă, pentru a proteja activităţile de zi cu zi şi pentru a menţine compania în mişcare. Să păstrezi echilibrul corect între implicarea echipei şi protejarea muncii lor este, de asemenea, ceva ce am învăţat din culturile diferitelor companii şi din culturile diferitelor ţări.”

    Iar legat de calităţile pe care le caută la oamenii care se alătură echipei sale, spune că esenţiale sunt trei: deschiderea, integritatea şi capacitatea de a aduce valoare adăugată organizaţiei. Pe de altă parte, e de părere că greşelile pot fi discutate şi soluţiile pot fi găsite întotdeauna, dar nu ar accepta ca oricare dintre colaboratorii companiei să nu fie oneşti şi etici. Executivul are şi un sfat pentru tinerii aflaţi la începutul carierei: „Fii entuziast, deschis şi curios şi cere ajutor. Vei primi sprijin şi, dacă eşti dornic să înveţi, compania va investi cu siguranţă în tine”, căci, crede el, această investiţie merge în ambele sensuri. „Compania poate face multe pentru fiecare coleg, dar şi fiecare coleg poate face multe pentru companie.” Iar ca lectură pe care o recomandă altor lideri, menţionează două titluri: „The Peter Principle” de Laurence J. Peter şi Raymond Hull, care explică într-o manieră foarte relaxată studiul ierarhiologiei, şi „Arta războiului” de Sun Tzu, „care cred că nu are nevoie de nicio introducere”.

     

    Angajament pentru viitor

    Anul acesta, când Servier marchează pragul a trei decenii de prezenţă în România, „30 de ani de colaborare cu peste 300 de parteneri, din care s-au născut multe proiecte importante, în beneficiul pacienţilor români”, echipa Servier se angajează să susţină „evoluţia ulterioară a sistemului nostru de sănătate”, să devină mai eficientă şi să ajungă la nivelul de maturitate pe care îl merită pacientul român. „Şi pentru aceasta, ne vom implica activ în transformarea necesară în spaţiul legislativ care va îmbunătăţi accesul la inovare în viitorul apropiat, ne vom continua contribuţia la inovare prin aducerea produselor noastre viitoare, vom rămâne aproape de comunitatea medicală şi academică şi vom continua să ne implicăm în proiecte viitoare în beneficiul pacienţilor. Vom acţiona ca un catalizator şi un facilitator de colaborare, de a aduce programe sau modele care s-au dovedit de succes pe alte pieţe şi de a le adapta la specificul românesc. Mesajul nostru este unul de angajament pentru viitor. Credem în puterea parteneriatelor şi a colaborării. Dorim să ne continuăm eforturile de a construi pentru generaţiile viitoare o lume care să poată asigura accesul egal şi nediscriminatoriu la servicii de sănătate de calitate pentru toţi – aceasta este viziunea companiei noastre.”

     

    Harta unei cariere în farma

    Michel Eschenbrenner, General Manager, Servier România

    ► Este absolvent al Facultăţii de Farmacie din Strasbourg (Major Industry) şi deţine un MBA de la CEFA Business School Reims;

    ► S-a alăturat echipei Servier în 2006, după ce a petrecut 12 ani într-o altă companie farmaceutică franţuzească, timp în care a gestionat mai multe zone de afaceri, cum ar fi Africa de Nord şi ţările scandinave;

    ► În compania Servier a primit iniţial rolul de director regional adjunct pentru Rusia, fiind numit ulterior General Manager al Servier Slovenia, apoi Ungaria, Ucraina şi, din 2020, România;

    ► Obişnuieşte să îşi petreacă vacanţa de vară restaurând o casă veche din 1729 şi este, de asemenea, pasionat de maşinile vechi, pe care îi place să le descopere la expoziţii speciale.

  • Escrocii ar fi furat 45,6 miliarde de dolari din programul de asigurare de şomaj COVID din SUA

    Cu aproximativ un an în urmă, fuseseră identificate fraude potenţiale de aproape 16 miliarde de dolari. Raportul publicat joi de inspectorul general al Departamentului Muncii din SUA a identificat “o creştere de 29,6 miliarde de dolari în plăţi potenţial frauduloase”.

    Escrocii ar fi depus cereri de şomaj în valoare de miliarde de dolari în mai multe state simultan, în timp ce unii dintre ei au obţinut beneficii folosind identităţile unor persoane decedate şi ale unor deţinuţi care nu erau eligibili pentru ajutor. De asemenea, ei se bazau pe e-mailuri suspecte care erau greu de urmărit, a precizat organismul de supraveghere în raportul său.

    “Am stabilit că 205.766 de numere de securitate socială ale unor persoane decedate au fost folosite pentru a depune cereri de indemnizaţii pentru pandemie”, a adăugat raportul.

    Programul de ajutor de şomaj al Statelor Unite a început în 2020, în primele zile ale epidemiei de coronavirus.

    La începutul acestui an, Departamentul de Justiţie al SUA l-a desemnat pe procurorul federal Kevin Chambers să conducă eforturile departamentului pentru a ajuta la investigarea escrocilor.

    În mai 2021, procurorul general Merrick Garland a lansat un COVID-19 Fraud Enforcement Task Force.

    La începutul acestei săptămâni, procurorii federali au pus sub acuzare 47 de inculpaţi, acuzaţi că au furat 250 de milioane de dolari dintr-un program de ajutor guvernamental care ar fi trebuit să hrănească copiii aflaţi în dificultate în timpul pandemiei.

    O organizaţie non-profit din Minnesota, Feeding Our Future, a fost acuzată că a orchestrat complotul. Fondatoarea acesteia, Aimee Bock, a negat că ar fi comis vreo infracţiune.

  • Consultantul de vreme rea

    Odată cu revenirea apetitului pentru călătorii după dispariţia restricţiilor care i-au ţinut pe mulţi acasă pe timpul pandemiei revine în atenţie consultantul de turism, scrie Boston Globe.

    După ani de zile în care au preferat să-şi organizeze singuri vacanţele cu ajutorul diferitelor site-uri specializate, mulţi turişti, de la cei de lux, la cei cu bugete reduse, constată că este mai bine să lase pe alţii să-şi bată capul cu organizarea concediilor lor. Unul dintre principalele motive îl reprezintă problemele cu zborurile din ultima vreme, ca şi cu bagajele pierdute, care pot să dea peste cap planurile de vacanţă. Ca atare, cei care vor să plece în concediu preferă să apeleze la consultanţi de turism care să le aranjeze tot, de la itinerariu la programul de la destinaţie, precum şi transportul până la locul respectiv şi totodată să găsească soluţii atunci când apar probleme, ca să nu mai stea ei să se enerveze încercând să recupereze banii pentru zboruri neefectuate sau rezervări de la hotel ori să reprogrameze călătoria.

    Creşterea cererii înseamnă nu numai un program încărcat pentru consultanţii de turism, ci chiar nevoia de a mai reduce din lista de clienţi în unele cazuri. În plus, pe timpul pandemiei, nu puţini au fost consultanţii de turism care s-au reorientat spre alte domenii, astfel încât în prezent nu există suficienţi specialişti care să se ocupe de vacanţele altora.

  • Şeful OMS: Se întrevede sfârşitul pandemiei COVID

    Lumea nu a fost niciodată într-o situaţie mai bună pentru a pune capăt pandemiei COVID-19, spune şeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

    Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că lumea nu a fost niciodată într-o poziţie mai bună pentru a pune capăt pandemiei COVID-19.

    A îndemnat naţiunile să îşi continue eforturile împotriva coronavirusului.

    “Nu am ajuns încă acolo. Dar sfârşitul este la vedere”, a declarat Tedros, conform Reuters.

    Decesele provocate de COVID săptămâna trecută au fost cele mai scăzute din martie 2020, potrivit sursei citate.

    În timp ce OMS se aşteaptă la valuri viitoare de COVID, lumea are la îndemână instrumente precum vaccinuri şi antivirale pentru a preveni infecţiile grave, a declarat Maria Kerkhove, responsabilă tehnică pentru COVID-19.

    Cazurile de variola maimuţei, de asemenea, au o tendinţă de scădere, dar Tedros a îndemnat ţările să continue lupta: “Ca în cazul COVID-19, nu este momentul să ne relaxăm sau să lăsăm garda jos”.

     

  • Ce mai citesc românii? De la autocunoaştere, la romance şi finanţe

    Sechelele pandemiei, tensiunile internaţionale şi crizele de toate felurile se văd şi în felul în care românii îşi aleg lecturile. În paginile căror cărţi ne mai căutăm răspunsurile?

    Mitlurile din zona dezvoltării personale, axate pe înţelegerea emoţiilor şi autocunoaştere, s-au menţinut, în perioada pandemiei, în topul preferinţelor cititorilor care folosesc platforma Bookster, care închiriază cărţi angajaţilor din companii. Totuşi, a existat o diferenţă între 2021 şi 2020, potrivit Teodorei Rădulescu, CEO al companiei: „Spre deosebire de 2020 – primul an de pandemie în care cărţile de parenting au fost excepţional de căutate, în 2021 titlurile despre relaţiile de cuplu au avut o creştere şi mai mare. Concluzia noastră a fost că şi anul 2021 ne-a adus provocări din zona emoţională şi ne-a creat contexte pentru introspecţie”. Cei aproximativ 90.000 de abonaţi ai Bookster au ales autori ale căror cărţi şi-au propus să ofere un sentiment de bine (feel-good), cum ar fi Eric Emmanuel Schmitt, Fredrik Backman sau Kristin Hannah. „Toate aceste tendinţe se păstrează şi în prima jumătate a lui 2022, cu o cerere în creştere în perioada vacanţelor pentru cărţile de beletristică – mai ales romance, dar şi biografii şi cărţi cu tematică istorică. Însă, contextul prezent îşi lasă amprenta asupra preferinţelor de lectură – în ultimele luni, cele mai populare cărţi de dezvoltare personală au fost cele din categoria finanţelor personale. Se pare că cititorii noştri au început să se preocupe de siguranţa lor financiară, poate ca o lecţie a pandemiei, dar şi ca o pregătire în faţa unei crize economice”, observă Teodora Rădulescu. Câteva dintre cele mai căutate titluri internaţionale în ultima perioadă, în platforma pe care o reprezintă, sunt: „Când corpul spune nu”, de Gabor Mate, „Fecioarele”, de Alex Michaelides, „Un moment magic”, de Kristin Hannah, „Dans în arenă”, de Jojo Moyes, „Cartea alinării”, de Matt Haig. Iar dacă ne uităm la autorii români, ea menţionează: „Ziua în care m-am iubit cu adevărat” sau „Trăieşte autentic” de Andreea Săvulescu, „Mindfulness urban”, „Suflete de sticlă” de Gáspár György sau „Străinul de lângă mine” de Irina Binder. De altfel, CEO-ul Bookster observă că în piaţa din România începe să crească interesul pentru autorii autohtoni, iar în ce priveşte preferinţele cititorilor la nivel internaţional, acestea sunt similare, indiferent de naţionalitate: „cărţile bune şi apreciate depăşesc uşor graniţele naţiunilor, iar contextul global îşi pune amprenta asupra preocupărilor majorităţii”.

    Cât de mult citesc însă românii, comparativ cu locuitorii altor ţări? „Din păcate nu există încă un studiu armonizat la nivel global, însă există destule studii independente care ne pot ajuta să ne formăm o imagine mai clară. Din acestea aflăm că, la nivel european, în 2021, Finlanda, Polonia şi Estonia se aflau în fruntea clasamentului după procentul populaţiei cititoare. Spre exemplu, undeva la 16% dintre finlandezi declară că lectura se regăseşte printre activităţile lor principale. În România, procentul atinge 6% – deci avem loc de crescut.” În ceea ce priveşte cheltuielile alocate cărţilor, potrivit celor mai recente cifre pe această temă citate de Teodora Rădulescu, media era undeva la 3 euro pe an: „Nu cred că cifrele s-au schimbat dramatic de atunci – însă acest lucru trebuie să impulsioneze investiţiile de orice natură în educaţia din România. Plecând de la nişte cifre atât de mici, eforturile de încurajare a cititului pot avea un impact uşor de resimţit”. La nivelul celor aproape 90.000 de abonaţi activi în platforma lor, media este de o lectură pe lună. Chiar dacă studiile de la nivel naţional arată că cei mai mulţi consumatori de carte din România sunt şcolarii şi că apetitul pentru citit scade odată cu vârsta, CEO-ul Bookster spune că, în comunitatea lor, au parte de o diversitate mare. „Avem cititori din toate industriile, cu ocupaţii diverse: contabili, IT-işti, oameni de vânzări şi de marketing, lucrători comerciali, curieri şi tot aşa. De asemenea, ei se regăsesc în etape diferite ale carierei lor – juniori, specialişti în diverse domenii sau manageri. În plus, ştim din discuţiile cu ei că obişnuiesc să împrumute lecturi prin Bookster şi pentru copiii sau părinţii lor.”

    Care sunt însă beneficiile cărţilor? Teodora Rădulescu este de acord cu afirmaţia lui Taleb, un autor apreciat, de altfel, în platforma lor, care spunea recent că simpla expunere la cărţi poate să vină cu beneficii: „Ideea de a avea cât mai multe cărţi în jurul nostru ne face conştienţi de cât de multe lucruri mai avem încă de învăţat. Îi împărtăşesc opinia şi cred că atunci când suntem înconjuraţi de cărţi, de oameni care citesc şi de conversaţii cu sens desprinse din cărţi, inevitabil ajungem să ne lipim de aceste surse minunate de educaţie şi inspiraţie. Eu am casa plină de cărţi, sunt abonată la multe surse de conţinut din zona lecturii şi îmi place la nebunie să merg prin librării. Oricând plec într-o vacanţă, pe lângă cărţile cu care plec de acasă, neapărat fac o vizită într-o bibliotecă şi în două-trei librării – sunt obiective turistice pentru mine. Desigur, nu am niciodată timp să citesc cât mi-aş dori, dar, chiar şi când doar răsfoiesc o carte, rămân cu cel puţin o idee frumoasă”. Apoi, odată şi citite, cele mai importante beneficii ale cărţilor sunt contribuţia lor la dezvoltarea flexibilităţii în gândire, dobândirea de noi abilităţi – poate chiar şi reconversia profesională. Toate acestea vin în plus pe lângă relaxarea şi deconectarea de grijile cotidiene, scăderea riscului de depresie şi creşterea înţelegerii de sine. „Însă, nouă la Bookster, ne place să credem că lectura are un mare şi important rol în inspiraţia şi optimismul de care avem nevoie în fiecare zi – citind poveştile mai mult sau mai puţin reale din cărţi, avem curajul să visăm la o viaţă mai bună şi, culmea, tot din cărţi putem învăţa cum să ajungem acolo”, punctează ea.

    Teodora Rădulescu este CEO al Bookster din aprilie 2021, anterior ocupând rolul de director de marketing în cadrul companiei. Spune că a avut mereu cărţile aproape de ea şi chiar că şi-a ales meseria citind din întâmplare despre aceasta într-o carte primită cadou de tatăl său. Aşa a ajuns să studieze marketingul. A lucrat de la început în acest domeniu, mai întâi pentru un ONG care sprijinea antreprenoriatul în rândul tinerilor şi într-o corporaţie, în FMCG: „În perioada respectivă, am avut acces la serviciile Bookster şi eram un abonat fidel. Îmi amintesc cum mă bucuram de fiecare carte nouă descoperită prin recomandările viitorilor mei colegi. Şi am ajuns, după câţiva ani de corporaţie, să lucrez alături de ei, dezvoltând pentru început activităţile de promovare a lecturii în comunitate”. La momentul în care s-a alăturat echipei companiei, aceasta era încă un start-up cu aproximativ 20.000 de abonaţi activi.  Timp de 5 ani a condus departamentul de marketing şi retenţie a abonaţilor, iar de un an şi jumătate a evoluat în rolul actual. „În viaţa profesională, a mea şi a colegilor mei, cărţile sunt desigur foarte prezente – avem o pauză de lectură zilnică, scriem în mod constant recomandări şi recenzii de cărţi ce se trimit comunităţii şi o dată pe săptămână, prezentăm pe rând câte o carte colegilor într-o iniţiativă pe care o numim Read’n’Learn. Nu mi-aş putea imagina viaţa fără cărţi – când vreau să învăţ ceva nou, sigur există o carte care să mă ajute şi când am nevoie de o doză de inspiraţie sau rezilienţă, tot către o carte mă îndrept”, descrie ea munca la Bookster. În 2021, compania a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 3 milioane de euro şi un profit de 700.000 de euro, iar ca planuri pentru perioada următoare, Rădulescu menţionează, pe lângă creşterea comunităţii de cititori şi îmbunătăţirea constantă a experienţei acestora în platformă, lansarea unei noi linii de business: „Ne dorim să contribuim la dezvoltarea pieţei de carte din România printr-o soluţie de self-publishing – o modalitate prietenoasă, accesibilă şi rapidă de publicare pentru autorii români la început de drum (dar nu numai)”.

     

    Cele mai împrumutate titluri în 2021

    1. Pacienta tăcută, Alex Michaelides

    2. Povestea mea, Michelle Obama

    3. Tată bogat, tată sărac, Robert T. Kiyosaki

    4. Arta subtilă a nepăsării, Mark Manson

    5. Un bărbat pe nume Ove, Fredrik Backman

    6. Acolo unde cântă racii, Delia Owens

    7. Ceea ce nu poate fi ascuns, Agnes Martin-Lugand

    8. Bunica mi-a zis să-ţi spun că-i pare rău, Fredrik Backman

    9. Sapiens – scurtă istorie a omenirii, Yuval Noah Harari

    10. Pământul Făgăduinţei, Barack Obama

     

    Cele mai împrumutate titluri scrise de autori români în 2021

    1. Ziua în care m-am iubit cu adevărat, Andreea Săvulescu

    2. Mindfulness urban, Gáspár György

    3. Străinul de lângă mine, Irina Binder

    4. Legendele Olimpului

    5. Copilul invizibil, Gáspár György

    6. Până la sfârşit, Irina Binder

    7. Trăieşte autentic, Andreea Săvulescu

    8. Sănătatea are gust, dr. Mihaela Bilic

    9. Suflete de sticlă, Gáspár György

    10. Iubeşte şi fii iubit, Domnica Petrovai

  • China se prăbuşeşte. Panica generală cuprinde toată populaţia, iar oamenii încearcă să scape cum pot. Toate scenariile duc la dezastru, mai rău decât a fost vreodată

    Chinezii nu mai consumă atât de mult, nu se mai împrumută şi pun mai mulţi bani deoparte. Sunt spe­riaţi că îşi vor pierde locul de muncă şi se simt mai săraci odată cu pră­bu­şirea pieţei imobiliare.

    Pe Anna Luan o îngrijorează viito­rul. Firma cu operaţiuni online din Shanghai la care lucrează nu a mai plătit integral salariile din aprilie, când autorităţile oraşului au aplicat un lockdown strict pentru a limita răspândirea Covid-19, scrie Bloomberg.

    Din fericire, tânăra de 30 de ani a pus bani deoparte în pandemie şi îşi foloseşte economiile pentru a aco­peri cheltuielile curente. De aseme­nea, ea a folosit o parte din aceşti bani pentru a plăti 200.000 de yuani (29.530 de dolari) datorii ipotecare pentru cele două locuinţe pe care le deţine în oraşul ei natal, Changzhou.

    „Atât de multe companii conce­diază oameni şi reduc salariile“, spune Luan. „Acum vreau doar să economi­sesc banii pe care îi am şi nici măcar nu îndrăznesc să mai chel­tuiesc.“

    Cele mai recente sondaje arată că gospodăriile chinezeşti sunt mai pesimiste cu privire la creşterea veni­tu­rilor în viitor decât au fost vreo­dată. Nici măcar la începutul pande­miei în 2020 sau după criza financiară globală nu a fost aşa.

    Această stare de spirit îi moti­vea­ză să-şi reducă datoriile şi să-şi spo­rească economiile, o tendinţă care ar putea slăbi creşterea economică timp de ani de zile de-acum încolo.

    Depozitele bancare ale gospodă­riilor au crescut în prima jumătate a anului cu aproape 13% faţă de ace­eaşi perioadă din 2021. Este cea mai mare creştere înregistrată vreodată. În schimb, creditele lor au urcat cu aproximativ 8%, cel mai lent ritm de după 2007. Gospodăriile chineze au multe motive să se simtă dezamăgite. Economia încetineşte, printre altele din cauza politicii de Covid zero la care recurge guvenul şi a unei că­deri a sectorului imobiliar.

    Avuţia gospodăriilor a fost afectată de reducerea preţurilor locuinţelor, iar şomajul în rândul tinerilor a atins un maxim istoric de aproape 20% în iulie, de peste două ori mai mult decât rata din SUA. Oficialii au recunoscut că obiectivul oficial de anul acesta de creştere anuală a PIB de „aproximativ 5,5%“ nu mai este realizabil.

    Creşterea veniturilor gospodăriilor din mediul urban a fost de doar 1,9% în prima jumătate a anului, ajustată la inflaţie, faţă de 10,7% în aceeaşi perioadă din 2021, arată datele oficiale. Cheltuielile consumatorilor au încetinit şi mai repede, vânzările cu amănuntul s-au contractat cu aproape 1%.

    China a avut de multă vreme o rată de economisire ridicată în comparaţie cu alte ţări, parţial pentru că nu are o plasă de siguranţă socială foarte extinsă, astfel încât familiile se bazează mai mult pe propriile resurse pentru tratament medical şi pensionare. Rata de economisire a scăzut treptat de-a lungul anilor, de la aproximativ 40% din venitul disponibil în 2010 la aproximativ 35% în 2019, potrivit datelor OCDE, ceea ce înseamnă că avansul consumului a depăşit creşterea veniturilor.

    Până de curând, gospodăriile chineze erau suficient de încrezătoare în evoluţia veniturilor pentru a se împrumuta, sporindu-şi şi mai mult cheltuielile. Raportul dintre datoria gospodăriilor şi PIB s-a dublat cu peste 60% în deceniul de dinaintea pandemiei, o perioadă în care băncile au facilitat contractarea de credite ipotecare, punând bazele unui boom imobiliar.

    O proliferare a companiilor de credit de consum a supraalimentat cheltuielile de consum, care au înregistrat o creştere ajustată la inflaţie de aproape 7% anual în cei şase ani de dinainte de pandemie, potrivit datelor oficiale. „Unul dintre cele mai dăunătoare mituri despre economia chineză este că nu este condusă de consum“, a scris Andrew Batson, director de cercetare la Gavekal Dragonomics. „De fapt, combinaţia dintre consumul gospodăriilor şi investiţii a reprezentat în mod constant 50% sau mai mult din PIB-ul Chinei. Starea de rău din economia chineză din ultimele luni arată exact ce se întâmplă atunci când jumătate din PIB decide să nu mai contribuie la creştere.“

    Raportul datoriei populaţiei faţă de PIB a rămas neschimbat din ultimul trimestru al anului 2020, iar unii economişti consideră că acest lucru marchează o schimbare permanentă. Impactul este clar pentru multinaţionalele care au ajuns să se bazeze pe China pentru o mare parte a veniturilor lor. Starbucks a raportat o scădere de 44% a vânzărilor din China în trimestrul încheiat la 3 iulie. Vânzările Nike în China au scăzut cu 20% în ultimul trimestru. Chiar şi comercianţii cu amănuntul online protejaţi anterior împotriva pandemiei se chinuie: veniturile din comerţul electronic din China ale Alibaba Group Holding au scăzut cu 1% în trimestrul încheiat în iunie.

     

  • Business rescris de criză

    Cu aproape trei decenii de antreprenoriat în spate, Marius Avram, fondator şi CEO al companiei de birotică şi papetărie Vector Internaţional, sub umbrela căreia funcţionează magazinele Autograf, pare că şi-a „făcut temele” pentru crizele inerente din viaţa oricărui business. Cum a schimbat pandemia afacerea pe care o conduce şi întreaga industrie în care activează?

     

    Cred că această pandemie ne-a ţinut un pic pe loc şi nu ne-a permis să ne dezvoltăm conform planurilor noastre, însă provocările la care am fost supuşi ne-au făcut mai puternici şi ne-au ajutat să ne creştem gradul de adaptabilitate la schimbările ce apar în piaţă din ce în ce mai des şi din ce în ce mai rapid”, spune Marius Avram, fondator şi CEO, Vector Internaţional, referindu-se la ultimii ani.

    Cu o echipă de 65 de angajaţi şi un număr mediu de 1.800 de clienţi, împărţiţi în mod egal între zona B2B şi B2C, Vector Internaţional a înregistrat, în 2021, o cifră de afaceri de 6,72 milioane de euro. Compania, sub umbrela căreia funcţionează magazinele Autograf – atât cel online, cât şi unităţile fizice, care au o suprafaţă medie de 130 de metri pătraţi –, precum şi magazinul virtual
    gutuie.ro, înregistrează o valoare medie a bonului de 85 de lei în offline şi 190 de lei în online. Businessul are un un portofoliu de peste 70 de branduri şi un număr de peste 10.000 de articole.

    Publicul-ţintă al companiei pe segmentul B2C este reprezentat de persoanele cu venituri medii spre mari, însă, spune Avram, „ne dorim şi o apropiere de persoanele cu venituri mai modeste, pe principiul englezesc, că suntem prea săraci să ne cumpărăm un lucru ieftin. Noi oferim multe produse cu un raport calitate/preţ, foarte bun”. În ceea ce priveşte segmentul B2B, „nu avem nici o limită”, susţine executivul: „Considerăm că putem face faţă oricărei provocări, având un portofoliu de produse foarte larg şi servicii de calitate confirmate până în prezent şi prin rezistenţa brandului Vector pe piaţa de profil din România”.

    Trei decenii de antreprenoriat

    Agenda zilnică a lui Marius Avram este diferită în fiecare zi şi cuprinde, în general, planuri, întâlniri, şedinţe, strategii, toate acestea făcând parte permanent din viaţa sa de antreprenor, „doar că, de fiecare dată, sunt lucruri diferite de discutat şi adesea cu persoane diferite”.

    El a ales calea antreprenoriatului imediat după terminarea facultăţii (secţiei de Autovehicule Rutiere din cadrul Universităţii de Transporturi din Bucureşti – n. red.), în 1993, la doar 23 de ani. Nu a găsit din prima formula câştigătoare, lovindu-se iniţial de mai multe eşecuri, în industria alimentară şi cea auto. În final, i-a venit ideea pornirii unei afaceri în domeniul distribuţiei de produse de birotică şi papetărie, iar în 1997 a pus pe picioare businessul Vector Internaţional. Sfatul său pentru alţi tineri care sunt acum puşi acum în faţa alegerii unui drum profesional este să îşi aleagă jobul care le place, să nu renunţe niciodată la visurile lor şi să fie deschişi în permanenţă la a învăţa. „Secretul este că dacă ai atitudinea potrivită, şansele de reuşită cresc foarte mult.”

    Pandemia, spune antreprenorul, a adus, cu siguranţă, schimbări şi în industria în care activează, atât la nivel de produse, cât mai ales la nivel de consumator. „Astfel, unele categorii de produse au suferit o reducere a cererii pe piaţă, iar altele au cunoscut un trend ascendent în vânzări. Cele din urmă sunt cele legate de hobby-uri, de scrisul de mână, de instrumentele de scris şi rechizite denumite «inteligente». Mutarea biroului acasă a creat o altă direcţie de business care a trebuit abordată ca atare.” Astfel, dacă odată cu migrarea spre digital, unele categorii de produse au avut un declin în vânzări, în acelaşi timp, au aparut şi categorii de produse noi, care au luat un avânt semnificativ. „Aici aş menţiona tablele interactive pentru educaţie, cu toate accesoriile necesare, cât şi produsele ergonomice pentru birouri, care au grijă de sănătatea noastră prin corectarea poziţiei de lucru la birou.”

    Cât despre noul conflict politico-militar de la graniţă, acesta spune că a contribuit în special la criza energetică şi de aici, în lanţ, la creşterile de preţuri şi la inflaţie. „Aceasta cred că e mai degrabă o problemă globală pentru toată lumea, fie ei antreprenori sau angajaţi şi, din păcate afectează, într-o foarte mare măsură, toate domeniile de activitate.”

    Reţeta succesului pentru a depăşi ultimii doi ani, susţine Marius Avram, a fost o formulă compusă din mult efort, implicare şi creativitate. „Am investit constant în game noi de produse, cu o cerere mai mare pe piaţă, am luat foarte în serios dezvoltarea diviziei online prin dezvoltarea si modernizarea a două site-uri, gutuie.ro şi autograf.ro, prin digitalizare şi autom atizarea anumitor procese din companie, şi, la final de 2021, totul a culminat cu mutarea într-un spaţiu logistic mult mai adecvat activităţii noastre, pentru  că aveam nevoie să creştem eficienţa logistică a companiei.” În primul an de la lansarea magazinului online autograf.ro, antreprenorul estimează, conform specialiştilor în marketing online cu care lucrează, un trafic mediu de circa 25.000 de vizitatori.

    Potrivit lui, deoarece şi pe piaţa de birotică şi papetărie se remarcă o tendinţă clară, cumpărătorul român virând către mediul online de shopping, „atât timp cât produsele se pot returna fără probleme, cred că nu va fi afectată decizia de cumpărare online a clienţilor. Clientul are această posibilitate, în caz că nu îi place produsul şi acest lucru îi dă libertatea să fie dezinvolt în alegerile sale.” Energia pentru a depăşi crizele care au apărut şi continuă să apară  pe parcurs spune că o găseşte în interior, în jurul său, în cadrul echipei. „Când vezi oameni motivaţi şi determinaţi să ducă un lucru la bun sfârşit, când te întâlneşti în depozit, în birouri cu colegi care ne sunt aproape de multă vreme, atunci e imposibil să nu fii entuziast şi plin de avânt. Atunci când ne confruntăm cu o criză, inevitabil apar şi provocările, le întâlnim la tot pasul, mai mari sau mai mici, important este să ne concentrăm pe business, să ne adaptăm în permanenţă, să căutăm soluţii la fiecare problemă apărută şi să ne păstrăm optimismul antreprenorial cu care am pornit la drum. Criza pandemiei, pe care tocmai am traversat-o, spune că ne-a învăţat că trebuie să încercăm imediat să ne adaptăm şi să găsim soluţii pentru a depăşi orice obstacol.”

    Potrivit lui, în prezent piaţa trece şi printr-un proces de educare continuu şi oamenii aleg din ce în ce mai mult şi mai des produse de calitate, în detrimentul celor ieftine, indiferent de locul unde sunt expuse aceste produse, atât în magazinele specializate, cât şi în supermarketuri. „Avantajul unui magazin specializat este că acolo vei găsi game complete de produse, reprezentând anumite branduri şi foarte important, consultanţă specializată.”

    În ceea ce priveşte tendinţele din piaţa de rechizite, birotică şi papetărie, antreprenorul spune că acestea sunt dictate de comportamentul cumpărătorilor, „iar noi, comercianţii, trebuie să le urmăm”. Ele, adaugă el, vin în special din piaţa internaţională, „pe care noi o urmăm, mai devreme sau mai tarziu, influenţaţi şi de specificul pieţei locale. Noi am rămas fideli produselor de calitate, brandurilor consacrate, care oferă o garanţie a produselor, a proceselor de fabricaţie şi a materialelor folosite pentru produsul finit”. Pentru anul acesta, obiectivul companiei este să atingă o cifră de afaceri de 8,5 milioane de euro, o creştere de 25%, şi un profit net de 600.000 de euro, de asemenea în creştere faţă de anul precedent. Investiţiile pe care compania le are în prezent în desfăşurare sunt legate de digitalizare şi automatizarea proceselor din cadrul firmei. „Anul acesta vom implementa un nou CRM, un program complex, ce va implica multe dintre procesele desfăşurate în companie. Investiţiile totale se ridică la aproximativ 100.000 de euro.”

    Ca perspectivă, în contextul ultimilor doi ani, antreprenorul susţine că este foarte dificil să faci previziuni într-un orizont de timp de un deceniu, „însă ne dorim dublarea cifrei de afaceri în următorii cinci ani şi consolidarea încrederii pe piaţă a grupului nostru de firme”.

    Despre vânzarea companiei, Marius Avram spune că nu s-a gândit la asta până acum şi nici nu au existat astfel de discuţii sau propuneri. „E greu de spus. Oricum, nu doresc să pun presiune pe familie şi copii, cu preluarea afacerii. Vom vedea în timp cum vor evolua lucrurile şi sper că vom lua deciziile potrivite.”

    Întrebat dacă e de părere că, vreodată, ar putea dispărea complet din şcoli pixul şi foaia, antreprenorul spune că, personal, nu îşi doreşte acest lucru, „dar nici nu ne putem împotrivi evoluţiei tehnologiei. Cred că o bună perioadă va mai exista un amestec între pix, foaie şi tehnologie. Oricum ar fi, va trebui să ne adapăm constant noilor vremuri, oricum ar arăta ele.”

    Marius Avram, CEO, Vector Internaţional: „Publicul-ţintă al companiei pe segmentul B2C este reprezentat de persoanele cu venituri medii spre high, însă ne dorim şi o apropiere de persoanele cu venituri mai modeste, pe principiul englezesc, că suntem prea săraci să ne cumpărăm un lucru ieftin.”

  • În ce a transformat o tânără un hobby care a ajutat-o să depăşească perioada tensionată a pandemiei

    Yucca Studio nu a fost, la început, nimic mai mult decât un hobby al Ruxandrei Cicu, absolventă de Limbi şi Literaturi Străine. Descoperise o activitate creativă care a ajutat-o să depăşească tensiunea din perioada pandemiei, să-i ţină „mintea ocupată”, şi a profitat de ea. Nu a rămas doar atât însă.

    Ideea a venit în urma vizionării unui clip pe YouTube, cu tehnici de înnodare a şnurului de bumbac, pentru a crea diverse decoraţiuni. Evoluţia către o afacere a fost una destul de rapidă, datorită oamenilor de pe Instagram care au primit acest tip de meşteşug cu entuziasm.” Deşi nu avea un background în vreun domeniu creativ, Ruxandra şi-a descoperit cu această ocazie afinitatea către lucru manual, aşa că a continuat s-o valorifice.

    A început să confecţioneze tot mai multe variante de decoraţiuni înnodate manual, să inventeze tot felul de modele, să le posteze pe reţelele de socializare şi nu s-a mai oprit. A investit şi o sumă de 5.000 de lei pentru materiale şi alte accesorii necesare şi a dat frâu liber imaginaţiei.

    Obiectele de decor pe care Ruxandra le realizează cu mâinile ei în tehnica macramé sunt dintre cele mai diverse, începând de la suporturi circulare de pahare sau farfurii şi mergând până la decoraţiuni de perete în stil boho, care pot ajunge chiar şi până la un metru pătrat ca dimensiune. „Avem, de asemenea, decoraţiuni cu motive româneşti, decoraţiuni tip carusel pentru camera copiilor, iar în preajma sărbătorilor realizez decoraţiuni pentru bradul de Crăciun.” Cu o cifră de afaceri de aproape 1.000 de euro în 2021 şi o marjă de profit de 50%, fondatoarea Yucca Studio este propriul ei angajat când vine vorba de realizarea comenzilor.

    Un suport circular de pahar cu o dimensiune de 15 centimetri costă 30 de lei, iar o decoraţiune de perete de 100 de centimetri pe 100 de centimetri poate ajunge şi până la 300 de lei sau chiar peste acest prag.

    Chiar şi aşa, are suficientă energie încât să-şi propună ca, în a doua parte a anului 2022, să-şi extindă portofoliul cu produse noi. Cine sunt cei care le cumpără? „Clienţii Yucca Studio sunt, în general, persoane care apreciază decoraţiunile realizate manual, produsele unicat sau cele personalizate.” Toate produsele sunt realizate în Bucureşti şi vândute pe pagina atelierului de pe Instagram către cumpărători din toată ţara sau, uneori, chiar şi din afara României. Preţurile variază în funcţie de dimensiunea produsului şi a şnurului folosit. „De exemplu, un suport circular de pahar cu o dimensiune de 15 centimetri costă 30 de lei, iar o decoraţiune de perete de 100 de centimetri pe 100 de centimetri poate ajunge şi până la 300 de lei sau chiar peste acest prag.”

    Yucca Studio este unul dintre cele mai convingătoare argumente că pandemia a avut şi părţi bune, stimulând imaginaţia şi creativitatea multora dintre cei care au fost consemnaţi la domiciliu, în condiţii complet diferite de viaţă de cele cu care erau obişnuiţi. Aşa că Ruxandra admite că pandemia a ajutat la creşterea businessului ei, oamenii având ceva mai mult timp disponibil pentru social media, astfel că şi activitatea de pe pagina Yucca Studio a crescut. În consecinţă, nici comenzile nu au stagnat, iar asta nu este decât o veste bună pentru ea.

    Ruxandra Cicu, fondatoare, Yucca Studio: „Clienţii Yucca Studio sunt, în general, persoane care apreciază decoraţiunile realizate manual, produsele unicat sau cele personalizate.”

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Arts and Tarts – laborator de deserturi (Bucureşti)

    Fondatoare: Roxana Radu

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: zona Dorobanţi din Bucureşti

    Simplu Coffee Shop – cafenea (Bucureşti)

    Fondator: Florin Săftoiu

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 5.600 de euro

    Prezenţă: zona Pieţei Romane din Bucureşti

    LCD Club – club de înot (Bucureşti)

    Fondator: Laurenţiu Dumitraş

    Cifră de afaceri în 2021: 260.000 de lei (peste 50.000 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti

    Goji Republic – cosmetice (Braşov)

    Fondatori: Cristina Anghel, Eduard şi Iulia Catargi

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 30.000 de euro

    Prezenţă: online şi în saloane din România şi Italia

    Noir Coffee Roasters – cafea de specialitate (Iaşi)

    Fondator: Edmond Moraru

    Investiţii: peste 100.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 1,2 mil. euro

    Prezenţă: Iaşi

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.