“Eu nu fac politică, nu vreau să spun nimic despre acest lucru. Eu m-am dus pur şi simplu ca să împărtăşesc această bucurie de a arăta trofeul oamenilor care au venit şi pentru ei am răspuns pozitiv invitaţiei, strict pentru ei, atât”, a declarat, vineri, Simona Halep, prezentă la “Halep Challenge”, o competiţie de hochei care se desfăşoară la patinoarul din Otopeni.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Duminică, 20 mai, în intervalul orar 10:00 – 12:00, între localităţile Otopeni şi Tunari, pe sectorul cuprins între km 1+000 – km 3+000, calea 2, banda 1, vor fi instituite restricţii de circulaţie în vederea desfăşurării maratonului de ciclism Prima Evadare”.
CNAIR anunţă că „în acord cu reglementările în vigoare, respectiv Legea 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările ulterioare, conducătorii auto au obligatia să respecte restricţiile instituite şi semnalizarea rutieră temporară, precum şi indicaţiile pilotilor de trafic aflaţi la locul desfăşurării evenimentului”.
„Până în prezent, la Stihl Online Platform (SOP) au aderat 30 de dealeri, care sunt repartizaţi uniform pe teritoriul ţării. În continuare, sistemul va permite fiecărui dealer local să îşi păstreze şi să îşi administreze clienţii locali, doar că acum mai au încă un canal de comunicare şi vânzare deschis către ei”, explică Ioan Mezei, director general Stihl România.
Stihl continuă dezvoltarea reţelei, care numără în prezent aproximativ 200 de dealeri şi 375 de magazine. „Suntem într-o permanent căutare de parteneri noi. Dezvoltarea unui astfel de business local se poate face relativ uşor, dacă se respectă un set de reguli şi standarde. Aportul investiţional propriu minim este de minim 10.000 de euro, iar nivelul la care se poate ajunge cu business-ul este foarte ridicat. Spre exemplu, anul trecut am avut trei dealeri care au atins, fiecare, un nivel al vânzărilor de peste un milion de euro. Anul acesta ne aşteptăm la încă 5-6 parteneri care să atingă aceeaşi performanţă”, declară Ioan Mezei.
Compania continuă investiţia în dezvoltarea centrului din Otopeni. „În Otopeni avansăm rapid cu lucrările la noul centru de depozitare şi logistică, care practic triplează ce avem în prezent. Cu această investiţie care se ridică la aproximativ şase milioane de euro, din fondurile locale ale Stihl România, vom demara noi porcese de organizare şi vom creşte productivitatea”, precizează Ioan Mezei.
Din punct de vedere al business-ului, Stihl Romania a atins în primele patru luni nivelul de anul trecut. La nivel mondial, compania a anunţat recent rezultatele financiare, care arată o creştere spectaculoasă de 9.7 procente, cifra de afaceri atigând 3,8 miliarde de euro. Pe lângă segmentul produselor cu motoare cu ardere, compania precizează că această creştere s-a datorat şi utilajelor cu acumulator, introduse pe piaţă în ultimii ani, dar şi digitalizării produselor, prin implementarea de soluţii inteligente. Pe plan local, gamele de motounelte cu acumulator cresc de la an la an, în prezent comercializându-se peste 22 astfel de echipamente (motoferăstraie, motocoase, foarfeci de grădină, suflante, motodebitatoare). Anul acesta, compania va lansa pe piaţă o nouă gamă de produse destinată profesioniştilor.
Compania Stihl a anunţat recent că în 2018 va mai avea loc o schimbare majoră la nivelul produselor. Astfel, gama de produse Viking, destinată amenajării grădinilor şi peisagisticii, va suporta un rebranding la nivel mondial, toate produsele fiind transferate către brandul Stihl.
Clasamentul curselor cu cele mai multe întârzieri înregistrate în aprilie 2017 este condus de ruta Otopeni-Istanbul Ataturk (25 de zboruri întârziate), urmată de Otopeni-Viena (22 de rute întârziate, 1 zbor anulat), Cluj-Otopeni (22 de zboruri întârziate), Otopeni-Tel Aviv Ben Gurion Airport (20 de zboruri anulate), Iaşi-Otopeni (19 zboruri ântârziate, 1 zbor anulat).
Cele mai aglomerate zile pe aeroporturile din România au fost 12 aprilie, pentru Aeroportul Otopeni (165 de zboruri din care 17 afectate de întârzieri), 18 aprilie, pentru Aeroportul din Cluj (33 de zboruri din care opt întârziate) şi 20 aprilie, pentru Aeroportul din Timişoara (18 zboruri din care cinci întârziate).
„Putem observa un trend în datele de mai sus, şi anume, în Bucureşti, cea mai aglomerată zi de plecare a fost înaintea Paştelui, sărbătorit pe 16 aprilie, ceea ce înseamnă că este vorba de plecări în vacanţă sau la rudele din străinătate. În ce priveşte aeroporturile din ţară, trendul este invers, cele mai aglomerate zile fiind după Duminica de Paşte, ceea ce înseamnă că au plecat românii care lucrează în străinătate. Esenţial este că a devenit o obişnuiţă ca, în lunile cu sărbători importante, aeroporturile să fie extrem de aglomerate şi să înregistreze un număr mult mai mare de zboruri întârziate decât în zilele normale. De aceea, cel mai probabil, situaţia se va repeta şi în acest an de Paşte, ocazie cu care încurajăm încă o dată pasagerii români să aplice pentru dreptul la despăgubiri consistente, de până la 600 de euro”, spune Ştefan Radu, country manager AirHelp.
Ziua cu cele mai multe zboruri întârziate, în număr de 57, a fost 24 aprilie 2017, când cele mai multe curse afectate (48) s-au înregistrat pe Aeroportul Otopeni. Celelalte zile în care pasagerii au fost afectaţi de întârzieri şi anulări au fost 20 aprilie 2017 (44 de curse afectate din totalul zborurilor din aprilie) şi 19 aprilie 2017 (43 de curse afectate din totalul zborurilor din aprilie).
De asemenea, în perioada potenţialei vacanţe de Florii şi Paşte (perioada 8-24 aprilie), 410 zboruri au fost afectate de întârzieri şi anulări, din care 269 de curse pe Aeroportul din Bucureşti. Tot în această lună, cea mai aglomerată zi pe Aeroportul Otopeni a fost 12 aprilie (cu 4 zile înainte de ziua de Paşte), când au plecat 19.300 de pasageri.
„Este evident că, din 662 de zboruri întârziate şi anulate în aprilie 2017, peste 60% au fost înregistrate în apropierea sărbătorilor pascale, de la Florii până în prima săptămână după Paşte. În această perioadă, românii care trăiesc în străinătate se întorc acasă pentru a petrece sărbătorile alături de cei dragi şi apoi se întorc în ţara adoptivă. Astfel, în cele două săptămâni, aeroporturile din România sunt tranzitate de mult mai mulţi călători decât în zilele obişnuite, iar aceştia pot fi afectaţi de întârzieri ale zborurilor. Îi sfătuim pe turişti să călătorească între orele 22:00 şi 05:59, fiind cea mai puţin aglomerată perioadă din timpul unei zile, şi în zilele de vineri, luni şi miercuri”, adaugă Ştefan Radu.
În caz de zboruri anulate sau cu întârzieri de cel puţin de trei ore, pasagerii au dreptul la despăgubiri de până la 600 de euro. Suma exactă a despăgubirii este calculată în funcţie de distanţa zborului. Dreptul legitim la compensaţii depinde de întârzierea reală la punctul de sosire şi de motivul zborului anulat sau întârziat. Pasagerii pot aplica retroactiv pentru despăgubire, până la trei ani după data în care zborul lor a fost afectat.
Circumstanţele extrordinare, cum ar fi condiţiile de vreme nefavorabile sau urgenţele medicale, pot excepta companiile aeriene de la acordarea de compensaţii.
Cu aplicaţia AirHelp, pasagerii afectaţi pot verifica dacă zborul lor întârziat sau anulat este eligibil pentru despăgubiri. Este suficient ca pasagerul să scaneze cartea de îmbarcare cu ajutorul unui instrument din aplicaţie, App-internal Boarding Pass Scanner. Ulterior, pasagerii au opţiunea de a permite companiei AirHelp să solicite compensarea de la compania aeriană. Aplicaţia AirHelp este disponibilă gratuit în Google Play şi Apple App Store.
Noua rută Bacău – Otopeni – Bacău are următorul program:
|
Ziua |
Orar |
|
Miercuri şi Vineri |
07:45 08:25 09:05 09:45 OTP BCM BCM OTP
|
|
Duminică |
21:30 22:10 22:50 23:30 BCM OTP OTP BCM |
În acest moment, Blue Air oferă pasagerilor conexiune directă de la Bacău spre Roma, Londra, Milano, Torino, Dublin, Bologna, Bruxelles, Madrid şi Liverpool.
Prin noua conexiune cu Otopeni, pasagerii vor ajunge, prin escala la Otopeni, în Larnaca (Cipru), ori în una dintre cele mai căutate destinaţii de vară, Palma de Mallorca, o rută lansată de Blue Air tot în această primăvară.
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a programat pentru perioada următoare mai multe lucrări de reparaţii şi întreţinere. Acestea „vor începe din 12 aprilie şi presupun repararea dalelor de beton degradate de la platforma 1 şi a căilor de rulare aferente; lucrări de întreţinere a stratului de uzură la căile de rulare, inclusiv aşternerea unui nou strat asfaltic; lucrări pentru operaţionalizarea balizajului luminos CAT III A la pista 2”, se arată într-un comunicat al Ministerului Transporturilor.
Intervenţiile se vor face în etape, pentru ca operarea zborurilor pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti să fie cât mai puţin afectată.
„Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) a desfăşurat şi va desfăşura în continuare acţiuni specifice de supraveghere în conformitate cu prevederile Regulamentului European 139, pentru menţinerea siguranţei zborului pe AIHCB. Specialiştii AACR evaluează în mod regulat pistele, căile de rulare şi platformele aeroportului”, se mai arată în comunicat.
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a programat pentru perioada următoare mai multe lucrări de reparaţii şi întreţinere. Acestea „vor începe din 12 aprilie şi presupun repararea dalelor de beton degradate de la platforma 1 şi a căilor de rulare aferente; lucrări de întreţinere a stratului de uzură la căile de rulare, inclusiv aşternerea unui nou strat asfaltic; lucrări pentru operaţionalizarea balizajului luminos CAT III A la pista 2”, se arată într-un comunicat al Ministerului Transporturilor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Critica principală adusă de Comisia Europeană vizează traseul stabilit în proiect, de ce punctul de plecare nu este la staţia Piaţa Victoriei şi s-a ales ruta ocolitoare de la staţia existentă 1 Mai, ce trece pe la Romexpo. De altfel, traseul ales pentru linia de metrou ce va lega Bucureştiul de Otopeni a ridicat un mare semn de întrebare de la început.
Un alt aspect la care a făcut referire Comisia Europeană este subestimarea investiţiei pentru construcţia acestei linii de metrou până la Otopeni, dar şi supraestimarea traficului de pasageri. Valoarea investiţiei în linia de metrou ce va lega Capitala de aeroportul Otopeni este de aproximativ 1,3 miliarde de euro (cu TVA inclus), potrivit autorităţilor locale. Proiectul Magistralei 6 de metrou prevede un traseu de 14,2 km şi cuprinde 12 staţii, ar urma să asigure capacitatea de transport a unui număr de 50.000 călători pe oră şi sens.
Indicele net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri a avansat cu 60 de puncte procentuale, până la 39,4%, faţă de un nivel de 29,9% în 2010. Unităţile de cazare din Romania au primit în 2017 peste 12 milioane de turişti, dintre care 2,75 milioane (23%) reprezintă turiştii străini. În ceea ce priveşte hotelurile, acestea au primit 8,56 milioane de turişti, dintre care 2,37 milioane (27,6%) reprezintă turiştii străini.
Cushman & Wakefield Echinox a realizat un prim studiu cu privire la piaţa hotelieră din România, analizând cele mai importante opt oraşe, inclusiv Bucureşti, în funcţie de capacitatea şi clasificarea hotelieră, indicele net de utilizare a acestora, prezenţa lanţurilor internaţionale şi evoluţia numărului de turişti cazaţi.
Bucureştiul este depăşit de Constanţa în ceea ce priveşte numărul de camere şi capacitatea hotelieră, dar ca urmare a duratei scurte, de aproximativ trei luni, a sezonului estival, în hotelurile din Capitală se cazează de aproape patru ori mai mulţi turişti decât în Constanţa.
Piaţa hotelieră din Bucureşti este dominată de hoteluri de 4* şi 5*, care reprezintă peste 70% din capacitatea totală, în timp ce hotelurile de 1* şi 2* au o pondere de doar 10%. Totodată, aproape 47% din camerele hotelurilor din Bucureşti sunt operate sub sigla lanţurilor internaţionale, faţă de o medie de doar 7,5% la nivel naţional. În această ierarhie, Capitala este urmată de Sibiu (37,6%), Oradea (27,3%) şi Cluj-Napoca (18,9%).
Între oraşele analizate, cel mai ridicat indice net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri s-a înregistrat anul trecut în Iaşi (45,6%), Bucureşti (44,7%) şi Cluj-Napoca (44,6%), iar cele mai mari creşteri ale numărului de sosiri în hoteluri au fost consemnate în Cluj-Napoca (24,2%), Oradea (19,8%) şi Braşov (11,3%). Cu o creştere de doar 3,5%, numărul de sosiri în hotelurile din Bucureşti a crescut sub media naţională, de 8%.
În ceea ce priveşte sectorul de tranzacţii, piaţa hotelieră locală a fost în 2017 a doua cea mai atractivă din regiune, după Polonia, fiind consemnate două tranzacţii majore cu o valoare cumulată de 183 de milioane de euro, şi anume vânzarea complexului Radisson Blu din Bucureşti şi a Hotel Vienna House Easy Airport (fostul Angelo Otopeni).
Bucureştiul rămâne în continuare o destinaţie preponderent de business, fapt reliefat şi de durata medie de şedere în hotelurile din oraş, de doar 1,63 zile, indicator aflat la un nivel comparabil pieţei hoteliere din Varşovia. În schimb, hotelurile din Praga îşi primesc turiştii, în medie, pentru 2,35 zile, în timp ce în Budapesta cazarea medie are o durată de 2,25 zile, cele două oraşe fiind destinaţii mai atractive pentru turismul de tip city-break.
Piaţa hotelieră locală va continua să se dezvolte în următorii ani, fiind susţinută şi de dinamica traficului aerian, care s-a dublat în ultimul deceniu, aeroporturile din România depăşind în 2017 pragul de 20 de milioane de pasageri.
În următorii trei ani, estimăm o creştere de minimum 10% a capacităţii de cazare a hotelurilor din Bucureşti, ţinând cont de proiectele planificate sau aflate deja în construcţie, hoteluri noi urmând a fi dezvoltate şi în majoritatea oraşelor mari ale ţării.
Hotelurile noi vizează fie mediul de afaceri, precum Courtyard by Marriott, dezvoltat pe bd. Dimitrie Pompeiu din Bucureşti, sau ISHO Radisson Blu din Timişoara, fie turismul de agrement, cum este cazul Hotelului Nymphaea Resort, aflat în vecinătatea parcului avcatic Nymphaea din Oradea, sau Mercure Hotel & Spa Braşov.
