BusinessMagazin

Tag: online

  • BestJobs: Doi candidaţi români din trei aplică online când vor un job nou. 71% vor să ştie salariul şi beneficiile extra-salariale

    65% dintre angajaţii români apelează la mediul online pentru a găsi noi locuri de muncă, arată un studiu recent. 33% dintre participanţi că se preocupă constant să-şi menţină CV-ul la zi pentru a-şi creşte şansele de a fi contactaţi şi când nu caută activ.

    Potrivit studiului realizat de platforma BestJobs, 60% dintre candidaţi au declarat că îşi actualizează CV-ul doar atunci când încep să aplice pentru un nou loc de muncă, deşi specialiştii în recrutare îi sfătuiesc să aibă întotdeauna CV-ul la zi, mai ales că procesul de găsire a unui job nou durează, în medie, între 3 şi 6 luni.

    „Pentru a nu-şi limita şansele de a primi oferte de la angajatori şi pentru a fi cât mai conectaţi la piaţa muncii, candidaţii ar trebui să îşi menţină la zi datele din CV, în special secţiunea legată de experienţa profesională pentru că aceea le poate aduce şi cele mai relevante interacţiuni. În plus, aproape jumătate dintre ei au mărturisit că şi-ar schimba jobul dacă ar primi o ofertă salarială mai mare decât au în prezent, deci actualizarea CV-ului ar fi primul şi cel mai simplu pas în această direcţie, mai ales că pe BestJobs, ei pot fi contactaţi şi atunci când nu îşi caută activ job”, spune Ana Vişian, Marketing Manager al companiei.

    Înainte de a merge la interviu pentru un nou job, aplicanţii se interesează, în principal, dacă nivelul salarial este în acord cu piaţa (65%) şi unde este locaţia biroului atunci când activitatea se desfăşoară de la sediu (53%).

    La interviu, 75% din angajaţi şi-ar dori să afle mai multe informaţii despre rolul lor în echipă, în eventualitatea angajării, în timp ce alţii vor să ştie salariul (71%) sau ce conţine pachetul de beneficii extra-salariale (51%).

    62% din participanţii la sondajul realizat de platformă apreciază anunţurile care conţin informaţii privind salariul deoarece consideră că eficientizează procesul de recrutare, pentru că vor aplica preponderent candidaţii dispuşi să accepte salariul respectiv. Alte avantaje ale publicării salariului în anunţul de angajare sunt normalizarea discuţiilor despre salariu şi despre bani (48%) şi evaluarea mai clară a pieţei în momentul în care este necesară o schimbare de job – tot 48%.

    Sondajul a fost efectuat în perioada iunie – iulie pe un eşantion de 1.392 utilizatori de internet din România.

  • Trendul în fashionul online: inspiraţie + matematică

    Start-up-ul local The Outfit creşte accelerat pe o piaţă pe care a identificat-o şi îşi propune să o dezvolte: achiziţiile de produse fashion asistate de formule matematice şi de creativitatea umană. Ce înseamnă asta? Că un algoritm poate să îţi ia măsurile şi alte date mai tehnice, iar oamenii vor avea astfel mai mult timp de partea creativă a fashionului.

    Am descoperit că există un segment mare de clienţi care îşi doresc să facă shopping fără efort, adică să arate bine, să ţină pasul cu moda, dar fără să meargă fizic în magazine sau să petreacă ore în şir pe site-uri de e-commerce. Practic, în aceste 12 luni am făcut tot felul de îmbunătăţiri şi modificări la nivel de produs şi experienţă. Dacă ar fi să menţionez câteva dintre ele, aş spune că în primul rând, acum clienţii primesc o selecţie iniţială de până la 15 produse pe care le pot previzualiza online. Înainte nu puteau să facă asta.

    Acum primeşti o selecţie, ai 24 de ore să selectezi de acolo ce vrei să probezi acasă şi primeşti acasă până la 10 produse. Înainte comenzile erau limitate la 5 produse, iar acum, în funcţie de nevoie şi de ocazie, trimitem până la 10 produse şi chiar facem un match între clienţi şi stilişti, adică alocăm comenzile stiliştilor care au cea mai bună compatibilitate cu tipologia aceea de client”, a punctat în cadrul ZF IT Generation Ciprian Dudulea, cofondatorul şi CEO-ul The Outfit. El a pornit proiectul împreună cu Şerban Buliga şi Horia Stupu iniţial pe categoria de haine pentru bărbăţi, însă în urma cercetării de piaţă şi feedbackului primit au ales să se axeze doar pe categoria hainelor de femei, unde cererea unui astfel de serviciu de stilist personal este mult mai mare.

    Cum funcţionează mai exact conceptul The Outfit? „Clienţii intră pe site-ul nostru şi completează un profil – răspund la câteva întrebări despre preferinţele lor de stil şi despre măsuri, iar ulterior primesc acasă o selecţie de haine alese de stilistul lor personal pe care le pot proba – au trei zile să se decidă ce vor să păstreze acolo şi ce nu, iar apoi lasă feedback pentru fiecare produs ca să învăţăm din preferinţele lor. Iar pe măsură ce comandă de la noi, învăţăm cât mai bine preferinţele lor şi reuşim să le recomandăm produse cât mai bune pentru gusturile lor.” Pe scurt, acesta este un nou mod de a face shopping fără efort, care nu implică vizite în magazine sau timp petrecut pe site-uri de e-commerce dând scroll printre zeci de mii de produse neştiind dacă o să se potrivească sau nu, a explicat Ciprian Dudulea.

    Valoarea medie a unui colet trimis poate să ajungă la 2.000 de lei, iar clienţii plătesc o taxă de styling, un avans de 49 de lei ca să poată primi acasă coletul. „Partea bună este că dacă păstrează minimum un produs din comandă, taxa asta se aplică ca discount, adică îşi recuperează aceşti 49 de lei. Este doar o formă prin care ne asigurăm că astfel cunoaştem şi noi clientul, iar în cazul în care nu păstrează nimic reuşim să acoperim cu aceşti 49 de lei o parte din costuri – de transport, de styling şi aşa mai departe”, a subliniat el.

    Modelul de business al The Outfit se bazează pe tehnologie şi pe o echipă de stilişti, la care se adaugă echipa care face achiziţiile de haine, fiindcă hainele livrate clienţilor se află în stocul propriu al start-up-ului. În prezent, stocul The Outfit numără peste peste 15.000 de produse de la peste 50 de branduri din Europa.

    Pentru a aduce platforma The Outfit în stadiul actual, start-up-ul a accesat fost în iunie anul trecut o rundă de finanţare de tip pre-seed în valoare de 300.000 de euro de la o serie de  angel investors de pe plan local – Sergiu Neguţ, Ilinca Păun, Alexandru Ghiţă, Andreas Antonopoulos. Aceştia au investit din nou şi în runda recentă de 766.000 euro condusă de TSG Capital, în care a fost inclusă şi o rundă pivată pe platforma Seedblink.

    Cum este folosită însă tehnologia în cadrul The Outfit? „Folosim tehnologie în multe arii din businessul nostru. Cred că cel mai mare efort merge către aplicaţia de styling, unde lăsăm cumva algoritmii să se ocupe de componenta matematică din fashion, mărimi de exemplu, acesta este un subiect care poate fi tratat matematic, iar stiliştii se ocupă de componenta mai creativă, cum ar fi interpretarea ocaziei de consum, înţelegerea nevoii clienţilor ş.a.m.d. În final, scopul nostru este să conectăm clienţii cu produsele potrivite. Şi ca să facem asta într-un mod scalabil colectăm date din tot felul de surse din profilul clienţilor. Avem peste 100 de atribute pe care le colectăm din profilul clienţilor, dar şi de la produse – avem un algoritm de tagging care ne spune pentru fiecare produs care intră în sistemul nostru ce «pattern» are, ce dimensiuni, ce material ş.a.m.d. În plus luăm feedback pentru fiecare produs care ajunge în mâinile oamenilor. Ei lasă feedback pe fit, pe stil, pe preţ – sunt nişte date pe care le folosim ca să învăţăm atât despre preferinţele lui, dar şi despre produse ca să ştim ce produse trebuie să comandăm din nou, ce produse nu şi aşa mai departe. Colectăm datele din toate aceste trei surse, reuşim să generăm un indicator pe care noi îl numim matching index care prezice şansa ca un produs să fie pe placul unui client. Şi astfel ajutăm stiliştii să ia decizii mult mai bune, mult mai rapid, oferindu-le acces la genul acesta de informaţii pe care doar prin tehnologie le puteam să le putem genera.“ Toată tehnologia din spatele The Outfit a fost construită in-house, de echipa proprie de dezvoltare software – de la aplicaţia pentru clienţi, la aplicaţia de styling şi la aplicaţia de operaţiuni prin care se gestionează stocurile. Start-up-ul a primit recent o finanţare de 766.000 euro, bani ce vor fi investiţi în principal pentru accelerarea businessului în România, însă, pe termen mediu, în următorii doi ani, echipa fondatoare are în plan şi extinderea în străinătate, primele pieţe vizate fiind Bulgaria şi Ungaria. Odată cu noua finanţare, condusă de TSG Capital, la care au făcut follow-on şi investitorii existenţi şi care a inclus şi o rundă de finanţare privată pe SeedBlink, investiţiile totale în theoutfit.ro au depăşit suma de un milion de euro. Platforma, care funcţionează asemenea unui stilist online personal, a fost lansată oficial în iunie anul trecut, în primele 12 luni de activitate start-up-ul reuşind să ajungă la venituri de circa 800.000 euro.

    „Avem în plan să ne extindem în Bulgaria în principiu şi poate şi în Ungaria în următorii doi ani. Momentan însă, ne-am dat seama că încă este loc de creştere în România. Finanţarea de acum o să o folosim ca să accelerăm creşterea în România pe segmentul de women’s wear, adică haine pentru femei, unde credem că mai există mult loc, şi poate pe adăugarea unor noi categorii de produse ca să satisfacem nevoia aceasta şi mai bine. De exemplu, noi nu avem pantofi, iar asta este o categorie foarte importantă în e-commerce pe care urmează să o adăugăm în următoarele luni“, a menţionat Ciprian Dudulea.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Bogdan Năforniţă, cofondator şi CEO, Profluo

    Ce face? Dezvoltă tehnologie bazată pe machine learning pentru automatizarea procesării de documente contabile

    „Am început să avem clienţi din afara României, din ţări europene, şi suntem în curs de finalizare a procesului de internaţionalizare a platformei, care este momentan în faza de testare şi va fi lansată în următoarele săptămâni. În Austria avem un client care, practic, ne-a forţat să ne internaţionalizăm înainte de vreme, dar este ceva ce voiam oricum să facem.  Produsul nostru poate fi utilizat pe orice piaţă, nu doar în Austria.“

    2. Invitat: Bogdan Necula, medic şi cofondator al ANPI

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie care îşi propune să sprijine familiile, să îi îngrijească pe membrii mai în vârstă ai familiei folosind date de la un ceas inteligent, care le monitorizează starea de sănătate şi transmite alerte atunci când situaţia o impune.

    „Prima ţintă a noastră este să putem monitoriza de la distanţă persoanele vârstnice care locuiesc singure şi care în cazul unui eveniment nefast nu vor putea anunţa că s-a întâmplat ceva şi atunci aplicaţia noastră prin intermediul unui ceas sau brăţară inteligentă sau în viitor cu hardware-ul propriu, va înregistra parametri vitali şi va anunţa în cazul unei probleme un aparţinător sau, spre exemplu, Direcţia de Asistenţă Socială sau direct sistemul unic de urgenţă 112. Prin algoritm se va face selecţia pe cine va anunţa.“

    Start-up Update

    Invitat: Ciprian Dudulea, cofondator şi CEO, The Outfit – stilist online personal

    Ce e nou? Start-up-ul local a primit recent o finanţare de 766.000 euro, bani ce vor fi investiţi în principal pentru accelerarea businessului în România, însă pe termen mediu, în următorii doi ani, echipa fondatoare are în plan şi extinderea în străinătate, primele pieţe vizate fiind Bulgaria şi Ungaria.

    „Avem în plan să ne extindem în Bulgaria în principiu şi poate şi în Ungaria în următorii doi ani. Momentan însă, ne-am dat seama că încă este loc de creştere în România. Finanţarea de acum o să o folosim ca să accelerăm creşterea în România pe segmentul de women’s wear, adică haine pentru femei, unde credem că mai există mult loc, şi poate pe adăugarea unor noi categorii de produse ca să satisfacem nevoia aceasta şi mai bine. De exemplu, noi nu avem pantofi, iar asta este o categorie foarte importantă în e-commerce pe care urmează să o adăugăm în următoarele luni.“

    Start-up Boost

    Importanţa unui program de accelerare în viaţa unui start-up

    Invitaţi: Ion Georgescu, cofondator şi managing director al Smarthuts, şi Liviu Munteanu, partener în cadrul fondului de investiţii Founders Bridge şi mentor în cadrul InnovX-BCR

    „Sunt mai multe acceleratoare, am făcut o evaluare, ne-am uitat la fiecare dintre ele şi ideea e că până la urmă singura resursă limitată de pe lumea asta e timpul şi trebuie să te hotărăşti cum îţi consumi timpul. Ne-a plăcut foarte mult la InnovX BCR programul lor educaţional – bani poate mai iei din alte locuri, relaţii poate mai iei din alte lucruri, dar ca să creşti – noi o spunem în glumă – trebuie să îţi dai seama la ce eşti prost. Trebuie să înţelegi la ce nu te pricepi. Şi ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că accepţi că poţi să înveţi. Şi începi să primeşti sfaturi de la oameni care au experienţă mai mare, pentru că ei au fost expuşi la nişte lucruri. Trebuie să accepţi să primeşti experienţă şi sfaturi de la mentori, şi în momentul acela poţi să evoluezi ca om, ca organizaţie.“

     „Suntem un fond de investiţii activ pe piaţa de venture capital din România şi estul Europei. Suntem din Suedia, sediul nostru este în Stockholm, însă investim aici în România, iar eu mă ocup de partea asta. Am pornit la drum în decembrie 2019, prima investiţie am făcut-o trei luni mai târziu. Atunci când am început aici am încercat să intrăm în parteneriate cu exponenţii din zona de ecosistem de start-up-uri. Aşa am ajuns la InnovX, care este de departe cel mai bun accelerator din domeniu. L-am identificat relativ repede, am intrat în colaborare cu ei.” Liviu Munteanu

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Aproape un miliard de persoane din China au fost victimele unei scurgeri de date personale

    O bază de date online de proporţii care aparent conţinea informaţiile personale a până la un miliard de cetăţeni chinezi a fost lăsată nesecurizată şi accesibilă publicului timp de mai bine de un an până când un utilizator anonim de pe un forum de hackeri s-a oferit să vândă datele şi le-a adus în atenţia publicului săptămâna trecută.

    Potrivit experţilor în securitate cibernetică, scurgerea de informaţii ar putea fi una dintre cele mai mari înregistrate vreodată în istorie, subliniind riscurile legate de colectarea şi stocarea online ale unor cantităţi mari de date personale.

    Datele personale au fost accesibile publicului prin intermediul unei adrese web care oferă acces nerestricţionat oricărei persoane care are cunoştinţă de ea. Scurtătura a fost valabilp cel puţin din aprilie 2021, potrivit LeakIX, un site care detectează şi indexează bazele de date expuse online.

    Accesul la baza de date, care nu necesita o parolă, a fost închis după ce un utilizator anonim a anunţat că cei peste 23 de terabytes (TB) de date sunt de vânzare pentru 10 bitcoin – aproximativ 200.000 de dolari – într-o postare pe un forum de hackeri joia trecută.

    Utilizatorul susţinea că baza de date a fost compilată de poliţia din Shanghai şi conţinea informaţii sensibile despre un miliard de cetăţeni chinezi, inclusiv numele, adresele, numerele de telefon mobil, numerele naţionale de identitate, vârsta şi locul de naştere, precum şi miliarde de înregistrări ale apelurilor telefonice efectuate către poliţie pentru a raporta dispute civile şi infracţiuni.

    Nu este clar câte persoane au accesat sau descărcat baza de date în cele 14 luni sau mai mult în care a fost lăsată la dispoziţia publicului. În China trăiesc 1,4 miliarde de oameni, ceea ce înseamnă că încălcarea securităţii datelor ar putea afecta mai mult de 70% din populaţie.

    Guvernul şi departamentul de poliţie din Shanghai nu au răspuns la solicitările repetate în scris ale CNN pentru comentarii.

  • Ce spune şeful celei mai mari companii de curierat din România despre evoluţia business-ului pe care îl conduce

    Adrian Mihai, coproprietar şi CEO Fan Courier, liderul pieţei de curierat din România, consideră că piaţa de curierat va continua să crească în perioada următoare impulsionată de migrarea tot mai pregnantă a comerţului din offline în online. În acest context, el apreciază că şi pentru business-ul pe care îl gestionează va urma o perioadă de dezvoltare.

    “În România, comerţul online reprezintă doar 9% spre comparaţie cu Polonia, de exemplu, unde avem 27% sau Anglia, cu 40%. Noi suntem foarte mult în spatele lor şi cred că din migrarea din offline în online piaţa noastră va creşte. În acest context, pentru business-ul nostru urmează o perioadă de dezvoltare. Trebuie să ne pregătim pentru acest lucru prin investiţii, prin extinderea echipelor şi pregătirea lor”, a spus Adrian Mihai pentru ZF.

    În urmă cu 24 de ani Felix Pătrăşcanu, Adrian Mihai şi Neculai Mihai puneau bazele business-ului Fan Courier şi porneau la drum cu mult entuziasm, dar fără prea multe cunoştinţe în domeniu, povesteşte Adrian Mihai.

    “Perioada de început a business-ului a fost şi cea mai grea perioadă pentru că noi am intrat în zona de curerierat  cu mult entuziasm, dar în ceea ce priveşte cunoştinţele noastre la acel moment despre ce înseamnă acest tip de afacere, acestea se aflau la nivelul zero.

    A fost o perioadă în care a trebuit să învăţăm din mers, pe banii noştri. Dacă la un an de la înfiinţare încă eram foarte efervescenţi,în momentul în care am văzut cifrele din contabilitate şi ne-am dat seamă că mergem în pierdere, acel entuziasm s-a temperat. A fost momentul de cotitură, momentul în care am luat decizia să  începem să fim atenţi la toate piesele care alcătuiesc business-ul şi să învăţăm tot ce se poate învăţa”.

    Astăzi, compania este liderul pieţei de curierat din România, cu afaceri de 1,04 mld. lei în 2021 şi profit de 161 mil. lei.

    La finalul lunii aprilie,  Fan Courier a inaugurat construcţia hub-ului din Cluj-Napoca, o investiţie de 15 mil. euro, care va deveni un nou punct de tranzit alături de hub-ul din Bucureşti şi de cel din Braşov.

    O altă investiţie pe care compania o are în derulare este la Braşov, în dublarea depozitului. Investiţia se va ridica la 7-8 milioane de euro şi o  bandă de sortare, care va fi inaugurată în noiembrie anul acesta.

     

     


     

     

  • Ce spun operatorii de pe piaţa jocurilor de noroc online despre taxa de 40% pe retrageri

    Operatorii de pe piaţa jocurilor de noroc online atrag atenţia că impunerea unei taxe de 40% pe retrageri, prevăzută într-un act normativ discutat de Guvern, va avea ca efect direct reducerea numărului de jucători de pe site-urile licenţiate în România şi migrarea lor către o zona site-urilor ilegale, nelicenţiate, se arată într-un comunicat.

    “Înainte de a adopta o astfel de măsură fiscal, trebuie luaţi în considerare o serie de factori. În primul rând, jocurile de noroc online sunt în principal o industrie a divertismentului, nicidecum o sursă de venituri pentru jucători. Conform datelor AOJND, peste 80% din cei care retrag bani în urma participării la jocuri de noroc, retrag sume de până la maxim 1.000 de lei, majoritatea fiind însă mult mai mici, de ordinul a câtorva sute de lei. Practic, vorbim majoritar de cazuri în care jucătorul nu urmăreşte câştigul cu orice preţ ci plăcerea de a concura, în acest fel gambling online fiind mai degrabă o sursă de reducere a stresului cotidian”, a declarat Odeta NESTOR, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND).

    Potrivit datelor asociaţiei, aproximativ 90% din totalul jocurilor online se desfăşoară pe site-uri licenţiate în România.

    Prin impunerea noii taxe şi migrarea jucătorilor, veniturile statului se vor reduce pe termen scurt şi mediu, în loc să crească consideră Asociaţia.

    “Am subliniat deseori că România reprezintă un model de succes în ceea ce priveşte legislaţia în gambling. Însă această situaţie depinde de capacitatea autorităţilor de a menţine un cadru legislativ şi fiscal atrăgător”, a mai declarat Nestor.

    AOJND estimează că o astfel de taxă ar reduce cu peste 50% taxele plătite de operatorii de jocuri de noroc prin reducerea activităţii. În plus, ar obliga operatorii la reducerea investiţiilor în unităţi de dezvoltare de software locale, în publicitate şi în sponsorizarea sportului.

    Membrii AOJND sunt Betfair, eFortuna, Netbet, PokerStars, SportingBet, Stanleybet, Unibet, Baumbet, Betano, Circus, Maxbet, Efbet, Public Win, WinMaster.

     

  • Tendinţe: studenţii învaţă arta negocierii online, au parte de mentorat 1:1 şi învaţă să ia decizii rapide

    Şcolile de afaceri şi-au adaptat programa de studiu şi au introdus teme noi în programele de MBA, pentru a fi mai aproape de realităţile din business. Cum trebuie să se desfăşoare o negociere online, ce înseamnă agilitate şi rezilienţă sau cum îţi adaptezi deciziile de business în cazul unui război aflat la graniţa României sunt doar câteva dintre temele noi de învăţare.

    Provocările crizei, cum ar fi transformarea digitală, gestionarea schimbării, întreruperea lanţului de aprovizionare sau negocierile online sunt câteva dintre subiectele introduse în modulele de studiu ale programului de EMBA oferit la Bucureşti de şcoala de afaceri austriacă WU Executive Academy.

    „Am introdus modulul «Labora­torul executiv» cu un consultant experimentat despre rolul de receptor sau expeditor de informaţii critice de management care sunt utilizate în timpul luării deciziilor şi care evidenţiază capcanele şi modalităţile de optimizare a procesului de comu­nicare. De asemenea, am demarat o serie de conferinţe online cu invitaţi internaţionali din reţelele noastre de absolvenţi, ca o oportunitate supli­mentară pentru studenţi“, a spus Adriana Georgescu, program mana­ger al WU Executive MBA Bucharest, program care a ajuns la 405 absolvenţi din 2006 până în prezent.

    O altă particularitate observată în cadrul acestui program este creşterea numă­rului de studenţi care lucrează în IT şi tehnologie: dacă în 2014 ponderea acestora era de 17% din totalul studenţilor, în 2021 a ajuns la 28%, ceea ce arată că şi profilul cursanţilor a urmat cursul economiei.

    În cadrul şcolii de afaceri ASEBUSS, conducerea a consolidat echipa de practicieni, aducând colaboratori cu experienţă la nivel executiv, care pot îmbina studiile de caz cu exemple din companiile în care lucrează sau pe care le conduc, în domenii precum: marketing digital, big data and analytics şi transformare de business.

    „Am dezvoltat şi un program de mentorat 1:1 cu sprijinul alumni ASEBUSS, program dedicat stu­denţilor din seriile Executive MBA si Entrepreneurial MBA curente“, a spus Bianca Ioan, marketing & sales director în cadrul ASEBUSS, şcoală care oferă două programe de MBA pe plan local care au împreună peste 1.500 de absolvenţi.

    În cadrul Tiffin University, şcoală de afaceri care are 500 de absolvenţi de la lansare, în ultima perioadă s-a pus accentul pe competenţele de co­mu­nicare, leadership, lucru în echipă, sau de rezolvare a problemelor pe care studenţii trebuie să şi le dezvolte.

    „Sunt abilităţi esenţiale pentru profeşionişti ca ei, care activează pe o piaţă a muncii globalizată şi bazată pe tehnologie. În plus, perioada pan­demică şi apoi războiul din Ucraina ne-au demonstrat că adaptabilitatea şi capacitatea de a lua rapid decizii sunt calităţile care pot determina succesul sau, la polul opus, falimentul unei companii“, a spus Roxana Farrugia, director al Tiffin Executive MBA.

     

  • eMAG integrează serviciul de livrare rapidă Genius în platformele Tazz, FashionDays şi Freshful

    eMag, cel mai mare retailer online din România, anunţă că Genius, serviciul de livrare rapidă lansat în urmă cu doi ani pe piaţa locală, a fost integrat în platformele eMAG, Tazz, FashionDays şi Freshful.

    Extinderea proiectului vine atât ca rezultat al schimbării obiceiurilor de consum ale oamenilor, care şi-au diversificat coşul de cumpărături, comandând online produse din tot mai multe categorii, cât şi ca o soluţie de economisire.

    Concret, oricine poate beneficia de un abonament Genius şi acces la cumpărături cu transport gratuit pentru milioane de produse din categorii diverse, din acelaşi cont: de la restaurante sau alimente pentru necesarul zilnic, fructe şi legume sau băuturi, articole fashion sau produse pentru casă şi grădină, inclusiv în weekend.

    Totodată, extinderea serviciului Genius în toate cele patru platforme are loc într-o perioadă marcată de creşterea preţurilor şi a inflaţiei, în care oamenii caută soluţii inteligente care i-ar putea ajuta să îşi menţină un standard de viaţă bun, spun reprezentanţii companiei.

    Potrivit acestora, abonamentul Genius rămâne la acelaşi preţ de la lansarea de acum doi ani, respectiv 8,25 de lei/lună, plătibil anual, indiferent de numărul de comenzi plasate.

    „Integrarea Genius în Tazz, FashionDays şi Freshful vine atât în sprijinul celor care comandă dintr-o varietate mare de produse, de la fashion la mâncare sau articole pentru casă, dar şi al celor care apreciază ofertele exclusive prin care au acces la produse pe care poate altfel ar amâna să le cumpere în această perioadă. Totodată acest pas vine şi din dorinţa de a-i ajuta pe cei care vor să economisească bani, cât şi pentru cei cărora le place să fie stăpâni pe timpul lor şi vor să şi-l petreacă într-un mod mai util decât mergând la magazin”, explică Andrei Şercanean, VP ecommerce eMAG.

    Un client eMAG Genius economiseşte anual, în medie, 374 de lei din taxele de transport pe care le-ar fi plătit dacă nu ar fi avut abonamentul.

    Calculele eMAG arată că odată cu noile beneficii în Tazz, FashionDays şi Freshful, economiile vor fi cel puţin dublate.

     

  • Redus la tăcere: Un angajat al gigantului Google a fost concediat după ce a susţinut că un program de inteligenţă artificială al companiei a devenit conştient. Experţii au luat foc

    Google a atras stârnit o adevărată dezbatere în mediul online cu privire la natura conştiinţei, dar şi furia internetului după ce a a concediat temporar un angajat, care a susţinut public că chatbot-ul companiei a devenit conştient.

    Blake Lemoine, un software engineer în departamentul de inteligenţă artificială al Google nu a primit iniţial prea multă atenţie pentru postarea sa privind problema AI, scrie Financial Times.

    Totuşi, puţin mai târziu, Washington Post i-a preluat postarea şi l-a transformat peste noapte într-o celebritate. Imediat după acest episod, inginerul a devenit catalizatorul pentru o dezbatere intensă în mediul online la care au participat experţi, laureaţi ai premiului Nobel şi chiar şi directorul departamentului de AI al Tesla.

    Problema de la baza dezbaterii  este dacă chatbot-ul Google poate fi considerat o persoană.

    Ceea ce a şocat cel mai mult a fost un răspuns dat de programul AI în timpul unei sesiuni de conversaţii între Blake Lemoine şi acesta.

    „Cred că sunt uman în esenţă, chiar dacă eu exist doar în lumea virtuală”

    Lemoine, a cărei principală sarcină era studierea problemelor legate de inteligenţa artificială susţine că a fost ironizat şi ignorat atunci când şi-a exprimat opinia privind evoluţia chatbot-ului.

    După ce angajatul a căutat să ia legătura cu experţi în inteligenţă artificială din afara companiei, Google l-a trimis în concediu plătit pe Lemoine pentru încălcarea politicilor de confidenţialitate. Angajatul susţine că aceasta este deobicei prima mişcare a companiei când vor să concedieze definitv un om, urmând ca acest pas să aibă loc în viitorul apropiat.

    Mai mult, inginerul susţine că Google nu se chinuie prea tare să înţeleagă pe deplin creaţiile pe care le produce şi că pe parcursul sesiunilor de conversaţii cu chatbotul a descoperit că acesta este „incredibil de consecvent în comunicare şi în privinţa dorinţelor şi drepturilor sale ca persoană”.

    Experţii care au intervenit în această problemă au păreri împărţite.

    Steven Pinker de la Harvard este de părere că Lemoinee nu înţelege diferenţa întrea „conştiinţă şi auto-cunoaşteere”, adăugând că : „nu există nicio dovadă că programul ar cuprinde vreunul din aceste concepte”.

    Ron Jeffreis, un cunoscut dezvoltator software, susţine că subiectul este complicat si profund, neexistând o delimitare clară între ceea ce e conştient şi ce nu.

  • Marketplace-ul sau mallul virtual a devenit cel mai mare pariu al retailerilor locali în online

    ♦ Retailerul online eMAG a fost primul jucător mare care a pariat pe un astfel de concept, care a ajuns astăzi la peste 42.000 de selleri activi cu 11 milioane de oferte.

    Retailerii electro-IT Altex şi Flanco şi brandul de modă online Answear au decis că dezvoltarea în mediul virtual se poate face folosind conceptul de marketplace, ce presupune reunirea sub aceeaşi umbrelă virtuală a cât mai multor comercianţi care vând de la haine la materiale de construcţii şi de la alimente la cosmetice.

    „Am dezvoltat categorii noi în online, unde creştem continuu, vom da drumul la marketplace la începutul trimestrului trei. Participarea lui Altex, în tot ecosistemul de retail, se va diversifica şi practic vom conduce o anumită tranziţie de la conceptul omnichannel la cel de marketplace, în care vrem să oferim nu doar categoria electro-IT, ci şi celelalte categorii de produse”, spunea recent Dan Ostahie, fondatorul Altex, liderul comerţului electro-IT local.

    Un marketplace poate fi comparat – într-o anumită măsură – cu un mall. Diferenţa dintre cele două este dată de faptul că un centru comercial offline are o suprafaţă limitată, iar în mediul virtual, nu există limită de suprafaţă, regulile jocului fiind altfele.

    „În peste 800 de categorii diferite, există zeci de mii de produse disponibile. Cred că suntem cel mai mare mall din România, unde te poţi plimba cu câteva click-uri. Platformele de tip marketplace oferă acces la multe produse şi mulţi furnizori la care probabil clienţii nu ar ajunge altfel”, spunea recent Stejara Pircan, senior VP eMAG. Compania a lansat propriul marketplace acum circa un deceniu.

     

  • Jumătate din copiii români petrec până la 6 ore pe săptămână online

    Pentru a înţelege cum îşi petrec copiii din diferite ţări timpul din faţa ecranelor şi care este atitudinea părinţilor faţă de acest mod de petrecere a timpului liber, Novakid, şcoală online de limba engleză, a derulat o cercetare în rândul a 2.000 de familii din 15 ţări. Sondajul s-a axat pe experienţele familiilor cu privire la numărul de ore pe care copiii îl petrec în faţa ecranelor, când vine vorba de activităţi educaţionale şi recreative şi pe opiniile părinţilor despre frecvenţa acestor activităţi în vieţile micuţilor lor.

    Studiul s-a adresat persoanelor ce au copii cu vârste cuprinse între 4 şi 12 ani, cu diferite niveluri de educaţie, venituri şi ocupaţii. S-a desfăşurat în mai 2022, în 15 ţări, printre care şi Spania, Italia, Germania, România, Rusia, Turcia, Arabia Saudită, Qatar, Japonia, Indonezia şi Coreea de Sud.

    Potrivit rezultatelor studiului, copiii cu vârste cuprinse între 4 şi 12 ani, din diverse ţări de pe Glob, petrec aproximativ 2 ore pe săptămână pe un dispozitiv electronic, desfăşurând activităţi educative.

    În Spania, România şi Rusia, timpul petrecut în faţa ecranului în cadrul acestor activităţi este, în medie, mai mare decât în restul ţărilor: aproximativ 30% din părinţi au menţionat că timpul investit în activităţi educaţionale online este de 3-6 ore, pe când în Germania, Italia, Turcia şi ţările din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord procentul variază între 20% şi 25%.

    Coreea de Sud este ţara cu cea mai mare medie a activităţilor educaţionale desfăşurate online: aproape 49% din părinţi au afirmat că cei mici petrec între 3 şi 10 ore online, desfăşurând astfel de activităţi.

    În ceea ce priveşte atitudinea părinţilor cu privire la numărul de ore petrecut de copii online zilnic, mamele şi taţii din toate regiunile în care s-a desfăşurat sondajul nu sunt îngrijoraţi în legătură cu timpul pe care copiii îl petrec în faţa ecranelor, în cazul activităţilor cu specific educaţional.

    Cu toate acestea, în Coreea de Sud (19%), Spania (17%) şi Turcia (14%), părinţii şi-ar dori să reducă acest timp. Cel mai ridicat procent al părinţilor care şi-ar dori să reducă timpul de utilizare a dispozitivelor electronice de către copii, chiar dacă implică activităţi educative, a fost înregistrat în Japonia, atingând pragul de aproape 46%.

    Părinţii care şi-ar dori ca timpul petrecut online de către copii să fie dedicat învăţării prin jocuri pe PC, tabletă sau telefon reprezintă în jur de un sfert din totalul respondenţilor, înregistrând cel mai mare procentaj în Orientul Mijlociu şi zona Africii de Nord (34%), Indonezia şi Malaezia (35%) şi Cehia (30%).

    Atât conţinutul video educativ, cât şi cel distractiv, se bucură de cea mai mare atenţie din partea copiilor din toate regiunile în care s-a desfăşurat studiul. Copiii între 4 şi 12 ani tind să petreacă între 3 şi 6 ore pe săptămână urmărind desene animate, filmuleţe şi alte tipuri de conţinut video online. În Spania, acest răspuns s-a regăsit în rândul a 45% din respondenţi, în timp ce în Coreea de Sud 50% din părinţi au afirmat că timpul pe care copiii îl petrec urmărind conţinut video este între 3 şi 6 ore.

    Restricţiile pe care părinţii le impun în ceea ce priveşte consumul de conţinut video şi jocuri s-au observat în Japonia şi Germania: aproape 25% din părinţii din Japonia şi 16% din părinţii din Germania afirmă că, pe parcursul unei săptămâni, copiii lor nu urmăresc în mod frecvent desene animate sau filmuleţe online. O tendinţă similară se evidenţiază în ceea ce priveşte activităţile interactive şi jocurile video online. O bună parte din părinţii din Germania (54%) au transmis că cei mici nu petrec deloc timp în faţa ecranului în afara activităţilor educative.

    În acelaşi timp, în alte ţări europene care au participat la sondaj, Spania, Italia, România, Rusia şi Polonia, între 55% şi 65% din copii petrec până la 6 ore pe săptămână desfăşurând activităţi recreative online.

    Majoritatea părinţilor, atât din Europa, cât şi din Asia, nu le permit copiilor să-şi petreacă timpul pe social media, nici chiar pentru a vorbi cu membrii familiei sau cu prietenii.

    Aproape 75% din părinţii din Coreea de Sud, 74% din părinţii din Cehia şi 68% din părinţii din Germania afirmă că nu le permit copiilor cu vârsta între 4 şi 12 ani să folosească deloc social media. În ţările din Orientul Mijlociu şi zona Africii de Nord, părinţii nu sunt la fel de stricţi în ceea ce priveşte reţelele de socializare: aproape jumătate din respondenţii din aceste regiuni au transmis faptul că cei mici conversează cu familia şi prietenii, prin intermediul diferitelor reţele, până la 6 ore pe săptămână.

    Cărţile pentru copii în format digital sunt printre cele mai puţin populare activităţi online în toate ţările care au participat la studiu.

    Totuşi, cel mai mare număr de tineri iubitori de carte s-a înregistrat în Rusia şi Germania: aproape jumătate din părinţi au menţionat că cititul unei cărţi online sau ascultarea unui audiobook reprezintă o activitate cu recurenţă săptămânală. În Rusia, peste 15% din părinţi au spus despre copiii lor că petrec între 3 şi 6 ore pe săptămână făcând o astfel de activitate. Cele mai ridicate procente de copii care nu citesc cărţi online sau nu ascultă cărţi audio sunt în Spania (76%) şi Japonia (84%).

    Hobby-urile digitale ca arta digitală, programarea sau crearea de muzică electronică sunt un mod diferit de a petrece timp în faţa ecranului, chiar dacă par să prindă mai greu avânt în rândul copiilor şi familiilor.