BusinessMagazin

Tag: ochi

  • Marele DEFECT care o împiedică pe Simona să câştige un Grand Slam, dezvăluit de o legendă a tenisului

    Navratilova spune că jocul actualului lider mondial este deja foarte solid, însă acesta poate fi completat cu o nouă armă. “Ador să mă uit la meciurile ei. Are o mişcare atât de bună pe teren. Îmi place jocul ei de picioare şi cum îşi pregăteşte loviturile. Cred că trebuie să fie mai agresivă. Trebuie să îşi îmbunătăţească şi serviciul, pentru a deveni o nouă armă.”

    Citeste continuarea pe www.prosport.ro

  • Kind reminder pentru guvern: în mai puţin de un an, toată Europa va fi cu ochii pe noi

    Prin urmare, dacă vorbim de un moment ce vine din 14 în 14 ani, poate ar fi indicat să profităm la maximum de el. Nu zic că vom lua locul Germaniei sau pe cel al Franţei, dar gradul de influenţă al României, care nu e foarte mare în prezent, ar putea ajunge la un nivel cu care să nu ne fie ruşine.

    Apropo de gradul de influenţă: România a ajuns pe locul 16 din 28 în clasamentul statelor după numărul de funcţii de conducere în Comisia Europeană. Avem doi directori adjuncţi, dar niciun director general. Grecia are doi şi doi, Bulgaria trei şi unul. Mai exact, Mihail Dumitru ocupă funcţia de director general adjunct la DG AGRI (Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene), iar Mihnea Ioan Motoc este şef adjunct la EPSC — Centrul European de Strategie Politică. Din punctul de vedere al numărului de cetăţeni, în caz că pe la Palatul Victoria s-a uitat asta, România ocupă locul şapte.

    V-aţi putea întreba, firesc, cum am ajuns într-o astfel de situaţie; răspunsul are de-a face, zic eu, cu lipsa de eficienţă a diplomaţiei româneşti. Un studiu publicat în 2016 de Transparency International arăta că peste 37.000 de lobby-işti activează pe lângă instituţiile europene – mi-ar plăcea să ştiu câţi dintre aceştia au plecat de pe Otopeni.

    Există şi nişte semne bune: avem deja un site care funcţionează şi care aminteşte evenimentele majore din perioada ianuarie-iunie 2019, aşa cum ar fi ieşirea Marii Britanii sau trasarea bugetului pentru exerciţiul financiar 2021-2027.

    Să rămânem un pic la tema bugetului: sunt tot mai multe voci în cadrul instituţiilor europene care cer micşorarea sumelor alocate fondurilor de coeziune şi a celor destinate agriculturii. Ambele sunt extrem de sensibile pentru România, care stă prost la aceste capitole. Suntem în urma statelor din vest în ceea ce priveşte infrastructura şi nu exploatăm în mod corespunzător potenţialul agricol existent. Nu ştiu în ce măsură ne-am pregătit pentru negocieri în această privinţă, dar sper să avem mai multe argumente decât cele existente pe site-ul de care aminteam mai sus.

    Un alt semn de întrebare în ceea ce priveşte bugetul Uniunii Europene este cel legat de sumele care veneau de la britanici. Ieşirea acestora va aduce un minus anual de aproximativ 17 miliarde de euro, echivalentul contribuţiilor aduse în acelaşi interval de cele 12 state care au devenit membre în perioada 2004-2007. Vor dispărea, desigur, şi sumele cuvenite britanicilor, dar este de aşteptat să vedem o rearanjare în ceea ce priveşte distribuţia banilor către cele 27 de state rămase.

    Avem ocazia, măcar la nivel de imagine, să punctăm în câteva domenii cheie; am putea să avem şi ceva beneficii financiare. Avem ocazia de a mai câştiga ceva influenţă prin instituţiile europene, iar asta e ceva ce ar trebui să ne preocupe în mod special. Nu în ultimul rând, cele şase luni de preşedinţie vor fi un bun prilej de a mai spăla imaginea pe care ne-am construit-o cu mare ambiţie în ultimul an şi ceva. Sunt lucruri ce pot fi realizate, dar ca să duci ceva la bun sfârşit trebuie să ştii ce ai de făcut.

    Dar ce mă deranjează pe mine, în mod special, este lipsa de informare a publicului larg. Românii sunt printre primii în ceea ce priveşte gradul de apreciere faţă de Uniunea Europeană, cu un scor de 83% (potrivit unui studiu publicat în 2017 de Comisia Europeană); mai mult, aspectul pe care cei mai mulţi îl apreciază este nivelul de trai al cetăţenilor europeni. Câţi dintre români înţeleg însă importanţa momentului 1 ianuarie 2019? Sau, mai bine spus, câţi dintre români ştiu la ce se referă întrebarea anterioară?

    Cei care se află la conducerea statului ar trebui să profite de oportunitate şi să încerce să ducă şi mai sus sentimentul proeuropean din rândul oamenilor. Ar trebui să popularizeze tot ceea ce este bun în Uniune şi să facă tot posibilul să demonstreze că şi România are un cuvânt de spus.

    Un singur exemplu: atunci când Cipru se afla ”la cârmă“, aeroporturile de pe micul stat insular te întâmpinau cu semne pe care scria ”Bine aţi venit în Cipru, deţinătoarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene“. Nu e mare filosofie, dar cred că mândria ciprioţilor ajunsese pe undeva pe la tavan; zic că n-ar strica nici pe la noi.

  • Cum arăta, de fapt, Iisus Hristos? „Este uimitor cum nimeni nu a fost foarte interesat de asta”

    Într-o nouă carte, un profesor spune că Iisus nu arăta deloc aşa cum îl prezintă istoria veche şi modernă.

    Evanghelia spune că Iisus a fost evreu şi s-a născut în jurul anului 4 î.e.n., în Betleem. El a locuit în copilărie în Egipt, pentru o scurtă perioadă de timp, după care s-a mutat în Nazaret. Aceste scrieri nu fac nicio referire la aspectul fizic al lui Iisus, dincolo de cele privind hainele sale şi ale apostolilor săi, explică Joan Taylor, profesor de Origini ale Creştinismului şi Iudaism în cadrul  King’s College London, în cartea sa „Cum arăta Iisus?”.

    „Este atât de uimitor cum nimeni nu a fost foarte interesat de felul în care arăta”, a declarat Taylor pentru Live Science.

    Pe de altă parte, atât Moise (profetul care i-a condus pe israeliţi) şi David, care, potrivit Bibliei l-a ucis pe Goliat, au fost descrişi drept bărbaţi chipeşi şi puternici, relevă cartea lui Taylor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • LOVITURĂ uriaşă la graniţa cu România. Când toată lumea era cu ochii în politica la Bucureşti, Ungaria a realizat IMPOSIBILUL

    În doar câteva zile patru multi­naţionale au anunţat proiecte impor­tante de sute de milioane de euro pen­tru industria maghiară. Vor fi create astfel câteva sute de locuri de muncă.
     
    Ungaria este un magnet pentru producători industriali străini cu toate că în ţările de origine ale unora dintre ei guvernul maghiar este criticat pentru nerespectarea principiilor UE şi pentru retorica sa anti-imigraţie, cu toate că această economie est-europeană se confruntă cu o penurie de forţă de muncă, iar salariile cresc accelerat.
     
    În pofida discursului antiimigraţie al guvernului Orban, unii oficiali maghiari au spus că o soluţie pentru alimentarea pieţei muncii sunt muncitorii străini. În 2015 circa 65.000 de muncitori străini lucrau în Ungaria. Cei mai mulţi, 34.000, au venit din România. Ministrul economiei Mihaly Varga a declarat în toamna anului trecut că se aşteaptă ca 50.000 de muncitori străini să ocupe locurile de muncă vacante. Noi surse de forţă de muncă ieftină pentru statele UE din Europa de Est au devenit Ucraina şi Moldova.  Analiştii spun că în acest context, dacă nu-şi schimbă modelul economic, bazat acum pe forţa de muncă ieftină, Ungaria riscă să devină necompetitivă.
     
    Miercuri, presa maghiară a anunţat că compania germană din industria auto Continental va construi o fabrică de 100 de milioane de euro în Ungaria pentru a-şi extinde operaţiunile de electronice pentru maşini. Noua facilitate va fi construită la Debrecen şi va furniza pentru pieţele europene senzori şi sisteme de control al transmisiei, scrie Portfolio.hu. Continental are şase fabrici, o reprezentanţă pentru vânzarea de anvelope şi un centru logistic în Ungaria. De asemenea, compania a decis recent să deschidă un centru de inteligenţă artificială la Budapesta. Investiţia de la Debrecen va crea 450 de locuri de muncă.
     

  • FELICITĂRI! Liceeni din România, pe locul I la Campionatul Internaţional de Robotică. NASA, cu ochii pe ei

    Programul de robotică FIRST care organizează competiţia internaţională este cel mai mare din lume. Iar conceptul a ajuns în urmă cu doi ani şi în România datorită unei mame extrem de atente la înclinaţiile şi pasiunile copiilor ei.

    “Am plecat de la pasiunea copilului meu Victor pentru robotică şi pentru meşterit în general lui îi place să facă cu mâna lui tot felul de aparate care să şi funcţioneze şi de la pasiunea lui. Am zis că poate sunt în România mulţi copii care ar vrea să facă acelaşi lucru şi n-au unde, şi atunci ne-am gândit să facem un hub de robotică, să strângem bani şi să facem o competiţie, un concurs în care copiii să construiască, întâi să-i proiecteze după aceea să-i facă şi după aceea să-i manipuleze în cadrul unui concurs”, spune Dana Războiu, pentru stirileprotv.ro

    Robotica este o pasiune costisitoare. Piesele necesare pentru construcţia unui robot costa 2000 de euro la care se adauga imprimante 3d a 5000 de euro bucată, mentori, transport la Bucureşti şi în Statele Unite pentru participarea la competii.
    Înmulţiţi cu 90, adică numărul echipelor din ţară. Vorbim de bani mulţi la care majoritatea părinţilor nici nu se poţi gândi. Totul este însă asigurat de Naţie prin Educaţie. Este practic o investiţie a mediului privat în şcolile romaneşti de stat.

    Asta în condiţiile în care în alte ţări, cum ar fi Israelul de exemplu, Ministerul Educaţiei suporta toată această cheltuială pentru că a înţeles cât de important este pentru viitor. La noi însă cei din ministerul Educaţiei nu au ajuns la nivelul acesta de gândire.

    Succesul din Rusia le asigura participarea la Campionatul Mondial de Robotică din Statele Unite ale Americii unde se vor lupta cu 900 de echipe din 39 de ţări ale lumii.

  • Conexiuni HTTP nesecurizate vor fi marcate ca nesigure de Google Chrome

    Dacă până acum, alertele privind folosirea unei conexiuni nesecurizate apăreau doar pentru paginile care permit introducerea de informaţii de către vizitatori, curând, întregul site va fi marcat ca fiind nesigur. Cu scop de informare, marcajul poate avea însă efect descurajant asupra vizitatorilor, o parte dintre aceştia ajungând să asocieze site-urile nesecurizate cu pericolul atacurilor informatice, evitând folosirea acestora.
     
    În prezent, aproximativ 68% din traficul realizat cu versiunea Google Chrome pentru Android şi Windows trece prin conexiuni securizate. Proporţia urcă la peste 78% în cazul dispozitivelor Chrome OS şi macOS.
     
    CIteşte continuarea pe Go4it.

  • Cum arată fiica regretatului Dem Rădulescu – FOTO

    Tânăra în vârstă de 29 de ani este actriţă la Teatrul Mic. Irina Rădulescu este absolut superbă, iar ochii mari, care au aceeaşi căldură pe care o emana tatăl său,  te cuceresc instantaneu.

    Fiica mastrului Dem Rădulescu este o prezenţă discretă şi are mare grijă să se ţină departe de presa mondenă.

    La 3 ani, Irina studia franceza, engleza, japoneza şi pianul. Copilăria sa s-a petrecut aproape de scenă. Irina Rădulescu a avut un înger aproape. Pe mama sa, actriţa Adriana Şchiopu, care a învăţat-o să fie ea însăşi.

    Irina avea doar 13 ani când tatăl sau, marele Dem Rădulescu, a plecat dintre noi. Ştia încă de atunci că vrea să urmeze drumul pe care “Bibanul” atinsese cele mai înalte culmi.

    “În sinea mea, m-am gândit şi la faptul că el ar fi fost fericit că pasiunea a rămas în familie. Pentru viaţă cred că am păstrat de la el discreţia. El era un om extrem de discret. Era dificil pe stradă, de mers cu el, mai ales pe timp de zi, pentru că se strângeau pâlcuri pâlcuri de oameni în jurul lui”, povestea Irina Rădulescu.

    GALERIE FOTO

     

     

     

     

     

  • Cum arată hotelul de gheaţă “Game of Thrones” şi cât costă o noapte

    Satul de zăpadă din Finlanda se întinde pe 20,000 de metri pătraţi şi este format dintr-un Hotel de zăpadă cu camere de zăpadă, un restaurant de gheaţă alături de un bar, dar şi o capelă de gheaţă.

    Anul acesta, întregul hotel a fost modificat cu tematica “Game of Thrones”.

    Camerele au fost realizate de sculptori din Rusia, Polonia, Letonia sau Ucraina.

    În hotel vizitatorii pot găsi tronul de fier realizat din gheaţă, un white walker cu ochii albastrii, dar şi “Hall of Faces” din Braavosi.

    Cuplurile se pot căsători în capela de gheaţă.

    Satul de zăpadă se construieşte atunci când temperatura scade la -10 grade Celsius pe la finalul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie.

    Constructorii sunt specializaţi în utilizarea zăpezii şi a gheţii şi caută tot timpul metode noi de construcţie.

    Temperatura din interiorul hotelului este undeva între -2 şi -5 grade Celsius, indiferent de cât de frig se face afară.

    Hotelul are în jur de 30 de camere şi este cotat cu 3 stele pe Booking.com, iar nota dată de vizitatori este 8,2/10.

    O noapte la hotel pentru doi adulţi, cu micul dejun inclus, ajunge la un preţ de aproape 1800 de lei.

  • Linia aeriană cu cei mai frumoşi însoţitori de zbor din lume – GALERIE FOTO

    Astfel, potrivit Travel Top 50, o listă anuală realizată de editorii revistei Monocle – angajaţii TAP Air Portugal  au primit titulatura de ”cel mai frumos personal navigant”.

    În ediţia decembrie/ianuarie a revistei, editorii acesteia scriau: ”Pare că amintim de anii ’50 când vorbim despre cât de atrăgători sunt oamenii din echipajul de zbor, dar hai să fim sinceri, cine nu se bucură sî fie servit de un individ chipeş, cu un zâmbet frumos şi o sclipire în ochi?”.

    Potrivit Monocle, TAP are peste 2.800 de angajaţi care fac parte din personalul navigant al companiei.

    VEZI AICI MAI MULTE POZE CU ANGAJAŢII TAP
     

  • Pacienţi: Plătim taxe şi nu avem drepturi.Este o bătaie de joc ce se întamplă în România

    Pacienţii care au venit miercuri dimineaţă la dispensare şi la cabinetele medicilor de familie au avut de înfruntat protestul cadrelor medicale, nemulţumite de birocratizarea sistemului de sănătate. Chiar dacă doctorii au anunţat că nu vor elibera reţete compensate şi bilete de trimiteri, oamenii care au avut nevoie de servicii medicale nu s-au dezarmat şi s-au aşezat în faţa cabinetelor medicale.

    Evident, decizia medicilor de a protesta nu a fost văzută cu ochi buni de pacienţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro