Tag: obiecte

  • Un tânăr de 33 de ani a găsit o metodă inedită de a scoate bani din furia bucureştenilor. Vrea să facă 100.000 de euro în primul an

    Stresul este una din bolile vieţii moderne, iar eliberarea de acesta este imperativă pentru o sănătate bună. În timp ce unii se relaxează gătind sau privind la televizor, alţii se simt bine după ce sparg obiecte, dar ar putea fi un obicei costisitor dacă s-ar apuca să spargă ce au prin casă. 

    Marius Neagoe, un arhitect de 33 de ani, a deschis primul loc din Bucureşti unde oricine poate sparge un televizor sau un WC, cu o rangă, un baros ori o bâtă de baseball. El vrea să câştige 100.000 de euro din furia bucureştenilor.

    Break Room este un loc unde poţi merge pentru a distruge obiecte care nu mai sunt de folos, cu bâta de baseball, cu ranga sau cu barosul. Ce poate fi spart? Pahare, vaze de flori, bibelouri de porţelan, imprimante, televizoare, telefoane, vase de WC, mobilier de bucătarie, busturi din ghips. ”Obiectele se colectează de la donatori voluntari, de la persoane fizice, de la centrele de depanare radio-TV, service-uri auto şi GSM-uri“, spune Marius Neagoe, fondatorul Break Room, care adaugă faptul că după spargere rămăşiţele sunt reciclate.

    Totuşi, dacă cineva doreşte să spargă un anume obiect, o poate face asta prin serviciul numit ”Bring your own breakable“ (joc de cuvinte după celebra sintagmă Bring you own device). Clienţii pot aduce obiecte ce nu sunt periculoase şi care pot fi aduse la hala Break Room fără ajutor, potrivit lui Neagoe.

    Spaţiul unde pot fi spulberate tot felul de obiecte este situat pe platforma Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii din Bucureşti; investiţia iniţială a fost de 15.000 de euro şi a inclus costurile cu ”spaţiul şi amenajarea lui adecvată, costuri de logistică specifică, echipamente de siguranţă, branding şi comunicare“. Marius Neagoe, care mai are alte două afaceri (un studio de proiectare şi design interior şi unul de design mobilier şi prototipare), se aşteaptă ca Break Room să aibă 50 de clienţi pe zi în timpul săptămânii şi 100 pe zi în weekend; în acest context ar putea să-şi amortizeze investiţia în trei luni şi să şi obţină un profit net de 100.000 de euro în primul an de activitate. ”Modelul poate fi francizat şi vrem să găsim parteneri la nivel naţional dacă evaluarea businessului, după primul an, corespunde planificării iniţiale.“

    Cât costă să spargi televizoare? Pachetele cu obiectele ce pot fi sparte încep de la 50 de lei şi ajung la 80 de lei sau 150 de lei pentru două persoane. Aceste pachete includ 12 obiecte mici, trei medii, un obiect electronic mare, obiect de distrugere la alegere, echipament de protecţie (halat, ochelari, mănuşi). ”Pentru încă 20 de lei oferim şi imortalizarea momentului în slow motion şi un set de trei fotografii. Punem la dispoziţia clienţilor şi pachete corporate, special gândite şi adaptate în funcţie de mărimea grupului şi chiar de specificul organizaţiei“, spune arhitectul.

    Cine sunt cei interesaţi să spargă obiecte într-o hală? În principu, oricine. ”Ne adresăm tinerilor corporatişti sau nu, celor stresaţi de trafic sau de job, dar şi celor care vor o experienţă inedită“, spune Neagoe. Tot el adaugă că ”activitatea este pur recreaţională, nu are pretenţii terapeutice şi de fapt nicio altă pretenţie în afară de o oferi o porţie bună de fun, eliberare şi relaxare“.

  • Un 1 mai în miniatură – VIDEO

    Câţi bănuiesc însă că Azuki, vedeta japoneză cu 270 de mii de urmăritori, este de fapt un arici?  Shootingul foto îl surprinde pe Azuki în câteva ipostaze adorabile, în camping, înconjurat de obiecte în miniatură.

  • Noi imagini ale NASA prezintă o lume ascunsă a Sistemului Solar

    Imaginile formează datele culese în timpul primilor patru ani ai misiunii NEOWISE ai NASA, care a observat şi a descris mai mult de 29.000 de obiecte din decembrie 2013. Majoritatea acestor obiecte se află în centura dintre Marte şi Jupiter, dar mai sunt incluse şi 800 de obiecte în apropierea Terrei şi mai mult de 130 de comete, scrie Space.

    „NEOWISE continuă să extindă catalogul şi cunoaşterea cu privire la aceste obiecte importante şi misterioase”, a precizat Amy Mainzer de la Jet Propulsion Laboratory al NASA, din Pasadena (California).

    Nava spaţială a fost lansată ca Wide-Field Infrared Survey Explorer (WISE) în decembrie 2009, pentru a realiza studii generale în infraroşu asupra cerului. WISE a completat misiunea originală în 2011 şi a fost lăsat apoi în hibernare până în septembrie 2013, când a primit o nouă misiune – aceea de a ajuta în studierea rocilor spaţiale din vecinătatea Pământului; de aici şi numele de NEOWISE.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Un schelet de dinozaur, două castele şi o caracatiţă de companie: cum a reuşit Nicholas Cage să-şi bată joc de 100 de milioane de dolari

    Actorul de 54 de ani şi-a câştigat această reputaţie în timp, colecţionând obiecte stranii care l-au costat mai mult decât banii câştigaţi la Hollywood.

    Filme de succes precum National Treasure sau Ghost Rider l-au ajutat pe Cage să strângă impresionanta suma de 150 de milioane de dolari, dar dragostea sa pentru cumpărături l-a lăsat cu doar 25 de milioane de dolari.

    O parte din bani au fost investiţi în proprietăţi scumpe; la un moment dat, Cage deţinea 15 case, printre care o vilă de 25 de milioane de dolari pe malul mării în California, o fermă de 17 milioane de dolari în Rhode Island sau un apartament de 8 milioane de dolari în Las Vegas.

    Lista era completată de două castele în Europa, unul în Germania şi unul în Marea Britanie.

    Dincolo de investiţiile imobiliare, Nicholas Cage a cheltuit sume incredibile pe obiecte lipsite de rost. Spre exemplu, actorul a plătit 276.000 de dolari pe un schelet de dinozaur vechi de 70 de milioane de ani. Printre achiziţiile lui Cage se mai numără un mormânt de trei metri înălţime şi câteva capete de pigmei. El a mai dat 150.000 de dolari pe o caracatiţă, spunând că aceasta îl va ajuta să devină un actor mai bun.

    Actorul are şi o impresionantă colecţie de benzi desenate, evaluată la 1,6 milioane de dolari, ce include prima ediţie din Superman.

    Cariera lui Nicholas Cage nu se află într-un moment prea bun, dar casele sale şi colecţia de lucruri inutile ar trebui să îl ferească de zilele negre, scriu cei de la Daily Mail.

  • Caz de sclavie la Sebeş: Un bătrân, sechestrat în grajd. Îl puneau să cerşească pe la biserici şi era bătut cu lanţul pentru că nu muncea îndeajuns

    Potrivit DIICOT, Bumbu Dumitru şi Bumbu Silvia sunt suspectaţi că au adăpostit, din vara anului trecut, la domiciliul lor din municipiul Sebeş, judeţul Alba, o persoană vătămată în vârstă de 66 de ani, pe care prin constrângere şi profitând de starea de vădită vulnerabilitate a acesteia au exploatat-o prin supunerea la executarea de munci în gospodărie în mod forţat şi ocazional la practicarea cerşetoriei, ţinând-o în stare de sclavie.

    În urma cercetărilor a rezultat că în vara anului 2017, victima s-a deplasat la domiciliul lui Bumbu Dumitru pentru a-şi recupera o sumă de bani care reprezenta plata pentru diferite munci prestate anterior în gospodăria acestuia, moment în care nu a mai fost lăsat să plece. De atunci, persoana vătămată a fost ţinută sechestrată într-un grajd, fiind obligată să muncească în gospodăria acestora şi ocazional să cerşească.

    Victima era permanent supravegheată de către Bumbu Dumitru sau de către soţia acestuia, Bumbu Silvia, pentru a o împiedica să fugă, fiind agresată fizic cu obiecte contondente şi cu lanţul de către aceştia, în mai multe rânduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce şi-au uitat românii în maşinile Uber: radiografiile, plicuri cu bani, cutie cu cuţite şi multe altele

    Enciclopedia lucrurilor uitate şi găsite în Uber în 2017

    Top 5 obiecte uitate cel mai frecvent în Uber, în România:

    1. Telefonul
    2. Portofelul
    3. Cheile
    4. Mănuşile
    5. Ochelarii

    50 de obiecte de nepierdut şi totuşi uitate în Uber, în România:

    1. Un animal de pluş multicolor “de dimensiunea unui pumn”
    2. Radiografiile
    3. 2 plicuri cu câte 2000 de lei
    4. O săgeată de darts care „este foarte importanta pentru mine, face parte dintr-un set”
    5. Suport pentru vioară
    6. „Adidasul copilului”
    7. O pungă plină de jucării
    8. O cutie cu 6 cuţite
    9. O cutie mică de la ştampilă
    10. O trotinetă
    11. Căşti wireless cu tot cu husă
    12. 2 volume de poezii de Silvana Andrada
    13. Baterie gri externă
    14. Boxă sferică neagră portabilă Harman Kardon
    15. Obiect vestimentar “preluat de la oficiul poştal nr. 6”
    16. Card negru Mastercard
    17. Cumpărăturile
    18. Conector HDMI
    19. Ţigara electronică
    20. Jachetă aurie „de la Meli Melo”
    21. O pereche de blugi
    22. Bagaje
    23. Card Banca Transilvania
    24. Un cărucior de copil
    25. „O pânză pictată de mine”
    26. Pantofi negri mărimea 36
    27. Actele
    28. Penar negru cu machiaj
    29. O pereche de ghetuţe pentru copii (“nr. 24, cred”)
    30. O jachetă căptuşită pe interior
    31. O jucărie pentru bebeluşi
    32. Un cadou
    33. Talon auto „cu învelitoare neagră”
    34. Xbox controller
    35. Penny Board
    36. Geacă neagră de fâş
    37. 2 şepci
    38. Cărţile
    39. Cameră foto
    40. Un baston
    41. Geanta de sală
    42. Căştile
    43. Hard-disk marca Seagate
    44. Un fes gri cu logo-ul Architects
    45. O bijuterie
    46. Card American Express
    47. Pastilele
    48. 450 de lei
    49. Agenda
    50. Căciula

    Topul oraşelor din România în care se uită cel mai des:

    1. Bucureşti
    2. Cluj
    3. Timişoara
    4. Braşov

    Zilele săptămânii în care se uită cel mai des obiecte în Uber, în România:

    1. Vineri
    2. Luni
    3. Miercuri

    Zilele în care s-au raportat cele mai multe obiecte uitate în Uber, în România, anul trecut au fost în luna decembrie:

    1. 12 decembrie 2017 (52 obiecte pierdute)
    2. 28 decembrie 2017 (34 de obiecte pierdute)
    3. 31 decembrie 2017 (33 de obiecte pierdute)

    ________________________________________

    Date din Europa

    Top 5 obiecte uitate cel mai frecvent în Uber, în Europa

    1. Telefon
    2. Portofel
    3. Chei
    4. Îmbrăcăminte
    5. Ochelari

    50 de obiecte de nepierdut şi totuşi uitate în Uber, în Europa:

    1. Friteuza
    2. Cada de baie pentru copii în formă de scoică
    3. Verigheta
    4. Casca de ski
    5. Proteza
    6. Gheare Wolverine de plastic
    7. Trofeul
    8. Patru picturi
    9. Rochia de mireasă
    10. Documentele pentru eliberarea vizei
    11. Chitara Bouzouki
    12. O maşină mică pentru copii
    13. Cadourile de nuntă cu mai multe felicitări 
    14. Echipamentul de cricket
    15. Ursuleţul de pluş al fratelui mai mic 
    16. Un vas Tupperware cu orez înăuntru
    17. „O persoană”
    18. Diploma universitară
    19. Placa de îndreptat părul
    20. Bilete pentru cursele din Cheltenham
    21. Cuţite profesionale de bucătar
    22. Pompa de insulină
    23. Geantă Dragon-Ball Z
    24. Un tort
    25. Consola Nintendo Switch
    26. Fierul de călcat
    27. „O pânză pictată de mine”
    28. Radiografiile
    29. Clacheta de regizor
    30. O crosă de golf
    31. Formularul pentru plata taxelor
    32. Încălţămintea pentru fotbal
    33. Ceas Rolex Submariner Horloge
    34. Mixer profesional pentru DJ
    35. Consola Playstation Vita
    36. „Cina mea”
    37. Scaunul pentru copil 
    38. Saltea cu aer
    39. Bicicleta pliabilă
    40. Gogoşile
    41. Legitimaţia de poliţist
    42. Ukulele
    43. Borcan cu gem făcut în casă
    44. Aparat Nespresso
    45. GoPro
    46. Buletinul de vot
    47. Contractul de muncă semnat
    48. Certificatul de deces
    49. O statuie mică hindusă
    50. Un flip chart

    Top 10 ţări din Europa în care se uită cel mai des:

    1. Spania
    2. Polonia
    3. Portugalia
    4. Cehia
    5. Italia
    6. Suedia
    7. Franţa
    8. Elveţia
    9. Belgia
    10. Olanda

    Top 10 ţări din Europa în care se uită cel mai puţin:

    1. Ucraina
    2. România
    3. Irlanda
    4. Croaţia
    5. Norvegia
    6. Slovacia
    7. Estonia
    8. Germania
    9. Lituania
    10. Austria

     

  • Artprice: Piaţa de artă fină, în creştere cu 20% în 2017, la 14,9 miliarde de dolari

    Artprice – liderul mondial al băncilor de date privind cotaţiile şi indicii din domeniul artei – include în clasa “Fine Art” pictura, sculptura, desenul, fotografia, stampele, înregistrările video, instalaţiile, tapiseriile. Din acest domeniu sunt excluse bunurile culturale anonime şi piesele de mobilier.

    Evoluţiile pozitive înregistrate sunt efectul, în mare parte, al dinamicii pieţelor americană (+ 27%) şi britanică (+ 13%). Vânzarea record înregistrată de casa Christie’s din New York – tabloul “Salvator Mundi”, de Leonardo da Vinci (450 de milioane de dolari) – a impulsionat rezultatele din SUA, tranzacţia reprezentând singură 9% din piaţa americană şi 3% din cea mondială.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A transformat obiecte pierdute în opere de artă

    Intitulată Lost in the Found (Pierdut printre obiecte găsite), expoziţia prezintă sculpturi confecţionate din tot felul de lucruri pe care artista le-a găsit pe străzile oraşului şi le-a cules pentru că îi evocau diverse amintiri şi deveneau astfel pline de viaţă în imaginaţia ei, aceasta amuzându-se să le combine pentru a atrage atenţia asupra semnificaţiilor afective pe care oamenii le acordă lucrurilor.

    Printre piesele componente ale lucrărilor sale se numără maşinuţe de jucărie, piepteni, o banană de plastic, o geacă, un receptor de telefon şi multe altele, toate alese să fie cât mai viu colorate.

  • Antichităţile nu sunt ceea ce par a fi

    Piese de mobilier, de gresie sau faianţă noi-nouţe intră în ateliere unde capătă o nouă identitate, care le face să pară găsite într-o depozit de vechituri sau recuperate dintr-o clădire veche.

    Ele nu ajung la cei care nu şi-ar permite să plătească pentru antichităţi veritabile, ci la sedii de companii, restaurante sau clienţi cu bugete generoase, datorită faptului că în acest mod se pot asigura cantităţi mai mari dintr-un produs, spre deosebire de cazul în care se caută piese de mobilier sau elemente decorative vechi.

  • Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: un business ce necesită să şti cât mai multe despre maşini

    Dacă te pricepi la maşini, ai un garaj şi sculele necesare, de ce să nu începi propriul tău atelier auto? Şi chiar dacă nu ai garaj, poţi opta pentru un service mobil, mergând chiar la locul unde maşina în cauză s-a stricat.

    Nu e o afacere care să aducă profit imediat, pentru că o mare parte a banilor va trebui reinvestită în scule şi alte obiecte necesare, dar pe termen mediu ţi-ar putea aduce un venit constant.

    Pentru a emite facturi, cel mai simplu e să te înregistrezi ca Persoană Fizică Autorizată – procesul se derulează la Registrul Comerţului, durează 3-4 zile şi costă aproximativ 140 de lei.

    Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: un business de sezon

    Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: cum să faci bani dintr-o activitate pe care oricum o ai zilnic

    Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: cum să faci bani ajutând alţi oameni să se angajeze