Tag: negocieri

  • Cum ar putea arăta viitorul guvern Cîţu- surse

    „PNL va avea opt ministere, USR PLUS şapte, iar UDMR trei ministere. Astfel, în principiu, liberalii vor avea ministerele de Interne, Dezvoltare, Apărare, Finanţe, Fonduri Europene, Educaţie şi Cultură”, au precizat pentru MEDIAFAX surse apropiate negocierilor dintre liderii celor trei partide.

    Potrivit surselor citate, USR PLUS va primi ministerele Justiţiei, Economiei, Muncii, Transporturilor, Sănătăţii şi Mediului de afaceri şi turism.

    „UDMR primeşte ministerele Mediului, Tineretului şi Sportului şi Agricultura”, au precizat sursele citate.

    Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a fost împărţit în două ministere, Economie şi Mediu de Afaceri şi Turism.

    La ora transmiterii acestei ştiri, negocierile de la Vila Lac continuă.

    PNL, USR PLUS şi UDMR au ajuns, vineri, la un acord pentru formarea majorităţii guvernamentale, fiind aceeptaţi Florin Cîţu – premier şi Ludovic Orban, preşedinte al Camerei Deputaţilor, au declarat surse politice pentru Aleph News. Potrivit surselor citate, preşedintele USR, Dan Barna, şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, ar urma să fie vicepremieri în Guvernul condus de liberalul Florin Cîţu.

  • Eşec în negocierile dintre PNL, USR-PLUS şi UDMR pentru constituirea majorităţii

    Negocierile dintre liderii PNL, USR-PLUS şi UDMR s-au blocat duminică dimineaţa, la scurt timp după reluarea discuţiilor. Surse politice spun că la Cotroceni partidele ar putea merge cu două propuneri de premier. 

    Cele trei partide nu au reuşit să cadă de acord asupra împărţirii funcţiilor de premier, preşedinte al Camerei Deputaţilor şi preşedinte al Senatului.

    Negocieri pentru formarea noului guvern: Nu mai bine desfiinţăm educaţia şi închidem şcolile, că şi aşa cursurile online sunt un coşmar; Nu mai bine desfiinţăm sistemul medical de stat, că şi aşa este corupt; Nu mai bine desfiinţăm politicile de muncă, pentru că oricum nu există

    Liderii celor trei partide au convenit să se vadă marţi, după consultările de la Cotroceni care sunt programate luni. Potrivit surselor apropiate negocierilor, fiecare partid va merge la discuţiile cu Klaus Iohannis cu propria propunere de premier, Florin Cîţu din partea PNL şi Dacian Cioloş, susţinut de USR-PLUS.

    Cele trei partide au plecat de la Vila Lac 1 cu un acord să nu accepte traseismul politic, pentru a nu-şi completa majoritatea.

  • Florin Roman: Negocierile pentru o noua majoritate la Camera Deputatilor au fost aproape finalizate

    Negocierile pentru o noua majoritate parlamentara la Camera Deputatilor au fost aproape finalizate, anunţă deputalul PNL Florin Roman pe Facebook.

    „Negocierile pentru o noua majoritate parlamentara la Camera Deputatilor au fost aproape finalizate, cu succes şi înţelepciune! Ştiu ca unii aşteptau scântei între mine şi cei de la USR, dar a ieşit doar “fum alb”! Un acord aproape finalizat între PNL, USR şi UDMR la Camera Deputatilor e un pas important înainte!”, a scris politicianul.

    O prima rundă de discuţii între PNL, USR-PLUS şi UDMRa avut loc sâmbătă, iar partidele vor relua mâine negocierile. A fost convenită structurarea negocierii pe trei paliere, cel politic, cel legat de programul de guvernare şi cel privitor la funcţionarea majorităţii parlamentare. La negocierile politice fiecare formaţiune şi-a prezentat punctul de vedere referitor la organizarea şi funcţionarea coaliţiei.

  • Puneţi-vă centurile de siguranţă. Brexit cu acord, varianta mai puţin probabilă: Ursula von der Leyen şi Boris Johnson au semnalat că negocierile dintre UE şi Marea Britanie nu ajung nicăier

    Atât preşedintele Comisiei Europene, cât şi premierul din Marea Britanie au avertizat că şansa ca ţara să părăsească bloculul european fără un acord în data de 31 decembrie este din ce în ce mai mare, în contextul în care negocierile nu ajung nicăieri, iar termenul limită este duminică.

    Premierul Boris Johnson a transmis vineri că un Brexit fără acord reprezintă o variantă „foarte, foarte probabilă”, potrivit Bloomberg.

    În acelaşi timp, tot vineri, Ursula von der Leyen a petrecut 10 minute într-o scurtă şedinţă cu liderii ţărilor din Uniunea Europeană, iar surse de la Bruxelles au declarat pentru presa internaţională că varianta fără acord este mai probabilă decât cea cu acord.

    Ambele părţi vor continua negocierile până duminică, când este termenul limită stabilit pentru a ajunge la un consens.

    Lira sterlină şi băncile britanice au fost afectate

    Lira sterlină s-a depreciat cu peste 1% faţă de dolar, vineri, după ce Bruxelles-ul le-a transmis liderilor din Uniunea Europeană că varianta unui Brexit fără acord este cel mai probabil rezultat al negocierilor comerciale cu Marea Britanie, dublând un avertisment anterior lansat de Boris Johnson, potrivit FT.

    Liderii UE au respins afirmaţiile premierului britanic, potrivit cărora blocul european încearcă să ţină Marea Britanie legată de reglementările Uniunii Europene, ceea ce a dat anterior impresia că există încă şansa unui compromis.

    Premierul danez Mark Rutte a declarat că va fi imposibil de explicat întregii lumi ce s-a întâmplat, în cazul în care negocierile eşuează definitiv şi nu se ajunge la un acord.

    ira sterlină s-a depreciat în faţa dolarului cu 1,2% la 1,3137 dolari pentru un euro, ceea ce duce declinul total din această săptămână la 2,2% – cea mai proastă evoluţie din septembrie până azi.

    În acelaşi timp, acţiunile băncilor britanice listate pe bursă au resimţit presiunea generată de schimbul de declaraţii, iar bănci precum Lloyds, NatWest şi Barclays au înregistrat scăderi de peste 4%.

    Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a declarat în faţa jurnaliştilor după summit-ul din Bruxelles că poziţiile cele două părţi „rămân foarte diferite în privinţa unor aspecte fundamentale” în cadrul negocierilor.

  • BREAKING: Premierul Ludovic Orban şi-a anunţat demisia

    Premierul Orban şi-a dat demisia, dar va fi implicat în negocieri/ Iohannis, înainte: Rezultatele alegerilor arată că nu există un câştigător clar. Se cristalizează un Guvern de coaliţie de centru-dreapta

    Premierul Ludovic Orban şi-a anunţat demisia de la conducerea Guvernului, în timpul declaraţiei de la Palatul Victoria, şi implicit nu va mai fi nominalizat premier.

    Orban a avut o discuţie neoficială cu Iohannis, la Cotroceni, în timpul zilei de luni. În prima declaraţie publică, după alegeri, Iohannis a spus că se cristalizează o coaliţie de centru-dreapta care să formeze Guvernul.

    „Partidele de centru-dreapta au obţinut peste 50% dintre voturile valabil exprimate”, spune preşedintele Klaus Iohannis, în prima declaraţie după alegeri: „Pot să vă spun că acesta a fost obiectivul meu”.
    Cele mai importante declaraţii LIVETEXT
     Am luat decizia să îmi depun mandatul de prim-ministru
     România are nevoie de un guvern responsabil
     Decizia mea vreau să arate că nu mă cramponez de funcţie
     Îmi închei mandatul de premier după un an şi o lună în care România s-a confruntat cu o perioadă extrem de dificilă, în care românii s-au confruntat cu o pendemie şi o criză economică fără precedent
     Plec din funcţia de premier cu conştiinţa datoriei împlinite
     Tot ce a fost omeneşte posibil am făcut
     Am încercat să găsim răspunsuri la toate confruntările
     Pe 6 decembrie românii au decis componenţa viitorului Parlament
     Obiectivul pe care îl am e de a construi o majoritate parlamentară care să nu cuprindă PSD
     Voi fi implicat în negocierile pentru formarea unui guvern care să utilizeze toate resursele şi oportunităţile
     După demisia mea, Guvernul va fi condus de un membru al cabinetului care va fi desemnat de preşedintele României
     Demisia mea vreau să arate limpede: nu mă crampone de nicio funcţie, nu pun condiţii

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro 

     

  • Alianţa pentru Unirea Românilor a fost deja contactată atât de PSD, cât şi de PNL

    Claudiu Târziu a spus la RFI că formaţiunea sa, care a reuşit să intre în Parlament cu un scor surprinzător pentru mulţi, nu este fascistă, aşa cum a fost acuzată de unii analişti.

    Viitorul senator de Bucureşti afirmă că AUR nu este un partid anti-mască, în ciuda faptului că a organizat un protest de stradă împotriva măştii obligatorii.

    „AUR a reuşit să capteze atenţia şi votul unor mase de români foarte nemulţumite şi care de-a lungul timpului au fost umilite, înşelate şi batjocorite atât de presă, cât şi de politicieni. Mă refer aici la o bună parte dintre cei care au votat la referendumul pentru familie, în favoarea acestui referendum, în 2018 şi la cei care au militat pentru tot ce înseamnă suveranism, identitatea naţională, prezenţa României demnă în lume, români care au fost ignoraţi, când nu înjuraţi, când nu făcuţi extremişti”, a afirmat Claudiu Târziu.

    Întrebat despre faptul că AUR este considerat de unii analişti un partid extremist, radical, ultranaţionalist, antieuropean, chiar cu viziuni fasciste, Claudiu Târziu a răspuns: „Ştim că presa noastră şi aşa-zişii analişti politici au o plăcere deosebită din a lipi etichete false, pentru a îndepărta ceva ce nu le convine. Curentul majoritar în societatea românească şi în Europa este unul favorabil neo-marxismului, unui curent care este prin definiţie globalist, antisuveranist, antinaţional, anticreştin, antifamilie. Noi ne plasăm în răspăr cu acest curent, prin valorile pe care le-am asumat.

    Întrebat, de asemenea, dacă AUR a profitat de nemulţumirea unei anumite părţi a populaţiei faţă de modul în care este gestionată pandemia şi a speculat fricile acelui segment de alegători, copreşedintele AUR a declarat că interpretarea este ideologică şi manipulatorie.

    C.T. Spuneţi că revolta acestor oameni este nejustificată.

    Rep.: Păi şi nu este aşa? Ei nu vor să poarte mască.

    C.T.: E vorba de o serie de încălcări ale Constituţiei şi a multor altor legi, pe care le-au taxat ca atare inclusiv oameni care nu ne aparţin din punct de vedere doctrinar.

    Rep.: Dvs. personal purtaţi mască de protecţie?

    C.T.: În anumite momente şi în funcţie de context, sigur că da, port, deşi ştiu că masca nu te salvează, masca poate să te protejeze cât de cât, la o adică, dacă este funcţională (…). Suntem împotriva încălcării drepturilor şi libertăţilor de mişcare, de asociere, de manifestare publică, suntem pentru repornirea economică a României.

    Rep.: Spuneţi că purtaţi mască în anumite situaţii, asta după ce acum câteva luni aţi organizat în centrul Capitalei un miting antimască.

    C.T.: Vedeţi, iarăşi este o manipulare de presă. Noi nu am organizat niciodată un miting antimască. Un miting antimască a fost organizat în Piaţa Universităţii de către o seamă de organizaţii ale societăţii civile, la care noi nu ne-am asociat. Noi am avut un miting separat, în Piaţa Victoriei şi nu împotriva măştii.

    Rep.: Dar împotriva cui?

    C.T.: Am avut zece revendicări, pe care toată presa le-a ignorat şi ne-a redus la ce era legat de restricţiile pe timp de pandemie.

    Rep.: Păi, scuzaţi-mă, dar acei participanţi la miting nu purtau mască, era foarte evident.

    C.T.: Unii nu purtau, alţii purtau. În aer liber nu te ajută cu nimic dacă porţi sau nu porţi.

    Rep.: Asta spuneţi dvs., medicii sunt de altă părere.

    C.T.: Care medici? (…) Partidul nostru nu a fost făcut antimască.

    Rep.: Nu, dar profitaţi de asta.

    C.T.: Suntem un partid conservator, care are valori şi principii perene şi care are ca idealuri lucruri care depăşesc cu mult această criză sanitară.

    Rep.: Cum ar fi să întreţineţi temerile populaţiei.

    C.T.: Nu, asta este o răutate de presă (…). Idealul nostru este al reîntregirii naţionale, de pildă.

    Rep.: Ce Guvern va susţine AUR?

    C.T.: AUR nu face nici o alianţă la guvernare. Nu vom vota decât un Guvern care ar putea să reprezinte interesul naţional. Din ce văd eu că ar intra acum în Parlament, nu reiese că va fi un Guvern de interes naţional, fie că-l face PSD, fie că-l face PNL.

    Rep.: Dar negocieri vor fi, vă aşteptaţi să fiţi invitaţi la discuţii.

    C.T.: Am fost deja invitaţi la discuţii. Putem să discutăm orice.

    Rep.: Cine v-a invitat?

    C.T.: Şi PSD şi PNL.

  • Negocieri Brexit. Johnson şi Ursula von der Leyen, o nouă rundă de discuţii. Premierul britanic: ”Şansele pentru un acord erau foarte bune dacă toată lumea arăta bun simţ”

    Premierul Boris Johnson şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor avea o nouă rundă de discuţii, sâmbătă, printr-un apel video, în vederea summit-ului european din 15 octombrie, notează Le Figaro. 

    Johnson s-a declarat „destul de optimist” în legătură cu un acord post-Brexit, într-un interviu acordat Telegraph.

    Însă ambele părţi cer compromisuri cu privire la chestiunile cheie, referitoare la pescuit şi subvenţii guvernamentale.

    „Marea Britanie a fost întotdeauna clară asupra a ceea ce ne dorim. Dorim un acord ca cel pe care îl are UE cu Canada. Noi am fost membri timp de 45 de ani şi nu văd de ce nu pot avea acelaşi acord cu noi, aşa că sunt destul de optimist”, a spus Boris Johnson.

    15 octombrie este termenul limită pentru găsirea şi implementarea unui acord până la sfârşitul anului.

    Discuţia vine după încă o săptămână de negocieri conduse de negociatorul european Michel Barnier şi omologul său britanic David Frost.

    „Ar trebui să intensificăm negocierile. Merită să lucrăm din greu la asta”, a spus Ursula von der Leyen, după un summit european în care a făcut bilanţul situaţiei cu liderii europeni.

    Johnson a mai afirmat că şansele de a ajunge la un acord erau „foarte bune dacă toată lumea arăta bun simţ”.

    Mai multe subiecte sensibile împiedică încă semnarea unui acord între cele două părţi, precum guvernarea viitorului acord sau problema eternă a garanţiilor cerute de UE, precum şi problema pescuitului, un subiect exploziv.

  • Mark Rutte, olandezul biciclist care a ţinut întreaga Europă captivă

    „Marele rău” – aşa este descris premierul olandez de ziariştii italieni pentru că a ţinut pe loc negocierile pentru pachetul de reconstrucţie economică a UE, cu refuzul de a oferi gratuităţi unor state ca Italia.

    Să fie acest olandez biciclist noul ticălos al Europei sau vocea raţiunii? Până la urmă, în negocierile maraton pentru bugetul pe termen lung al UE şi pentru planul de relansare economică postpandemie, ambele instrumente financiare însumând suma astronomică de 1.820 de miliarde de euro, Rutte a obţinut promisiunile Italiei şi Greciei că banii nu vor fi risipiţi şi că noile fonduri UE vor fi însoţite de reforme. Italia este o ţară notorie pentru rezistenţa la reformă, cauză din care s-a şi aflat în centrul ultimelor crize.

    Apoi, după cum scrie France 24, este preţuit pentru că îi ţine sub control pe euroscepticii de acasă. Iar UE numai de un nou val de populism, pornit din nordul bogat, nu are nevoie.

    Rutte este înainte de toate un politician versat şi un negociator de temut. Interlocutor formidabil, olandezul îşi pierde rar cumpătul şi stăpâneşte tot ce înseamnă arta comunicării, scrie Le Figaro. Glumeşte şi zâmbeşte pentru a detensiona situaţia şi pentru a fi văzut în rolul de personaj pozitiv. Foloseşte calmul şi lasă să se vadă doar puţin din intenţiile sale reale pentru a-şi deruta adversarul şi a obţine mai multe concesii. Şi joacă pe mize mari.  

    Când preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, l-a câştigat pe  cancelarul Germaniei, Angela Merkel, cu ideea de împrumuturi colective ale statelor UE pentru finanţarea unui amplu pachet de relansare economică de 750 de miliarde de euro, punând astfel capăt deceniilor de ortodoxie economică germană, avocaţii unei solidarităţi mai mari în întregul bloc european s-au simţit de parcă ar fi cucerit în sfârşit Muntele Everest. Nu se aşteptau ca Olanda să reprezinte un obstacol în persoana lui Mark Rutte, premierul deşirat şi cumpătat al ţării.

    La discuţiile liderilor UE privind pachetul de reconstrucţie, întinse pe patru zile şi adânc în noapte, Rutte a fost indicat ca fiind responsabil pentru impas. A fost imediat poreclit „Domnul Nu. Nu. Nu“. Negocierile i-au adus la disperare pe unii lideri europeni. În a treia zi de discuţii, un Viktor Orban furios l-a atacat pe Rutte prin intermediul unei coferinţe de presă, acuzându-l că „este responsabilul pentru haosul de aici. Vrea să creeze un mecanism care să-i permită să influenţeze şi să controleze pe ce cheltuiesc banii ţările europene”.

    Premierul maghiar a mers mai departe spunând că olandezul are „un stil comunist”. Nici premierul bulgar, Boiko Borisov, nu şi-a putut păstra calmul, declarând că Mark Rutte „se comportă ca un poliţist”. Premierul Portugaliei, Antonio Costa, a declarat că „opoziţia din partea «the frugal four» nu mai este tolerabilă”, aminteşte publicaţia italiana Corriere della Sera. Olanda face parte din grupul de state cunoscut ca „the frugal four”, alături de Austria, Danemarca şi Suedia, economii excedentare care pun mare preţ pe cumpătarea fiscală. Lor li s-a alăturat Finlanda. 

    Descris de către The Economist ca purtându-se asemenea unui preot catolic care a luat o supradoză de cafeină, Rutte dă impresia unei deschideri energice, însă îşi păzeşte cu străşnicie viaţa privată. Se autodescrie ca fiind „un om al obiceiului şi tradiţiei”. Şi-a trăit întreaga viaţă la Haga, unde era cel mai mic dintr-o familie cu şapte copii. Tatăl său, Izaak, a fost comerciant, în timp ce mama sa, Mieke, a fost sora primei soţii a lui Izaak. Aceasta a murit într-un lagăr japonez în al Doilea Război Mondial.

    Rutte a dorit iniţial să fie pianist de concerte, dar a absolvit facultatea de istorie, după care a lucrat pentru gigantul anglo-olandez de bunuri de larg consum Unilever ca manager de resurse umane, o vreme pentru divizia de unt de arahide. Acest lucru i-a adus experienţa şi relaţiile necesare pentru a intra în partidul liberal probusiness VVD pe care îl conduce din 2006 şi cu care a devenit premier în 2010. De atunci, Rutte a condus ca premier trei coaliţii de guvernare, personalitatea sa cordială ascunzând instincte de prădător politic. A fost criticat că este vânător de voturi, cum a fost atunci când a pariat pe o poziţie puternic antiimigraţie pentru a-i fura electoratul liderului de extremă dreaptă Geert Wilders în campania pentru alegerile din 2017.  Mai recent a câştigat admiratori în timpul pandemiei pentru „blocajele sale inteligente”.

    „Ceea ce a avut dintotdeauna a fost acea percepţie din partea altora de a fi un personaj competent la guvernare“, spune Bergsen, fost consilier de politică economică al guvernului olandez. Aşa-numitul „premier de teflon” s-a priceput şi la gestionarea imaginii sale personale.

    A devenit o figură de cult prin videoclipuri virale cu el mergând cu bicicleta la muncă, chiar şi pentru a se întâlni cu lideri străini.Faptul că nu este însurat a stârnit speculaţii cu privire la sexualitatea sa în urmă cu câţiva ani, dar el s-a strecurat printre întrebările indiscrete, spunând doar că este „fericit” de viaţa sa.

    În timpul carantinei s-a aflat că Rutte a urmat regulile impuse de guvern pentru toată lumea şi a evitat să-şi viziteze mama într-un azil de bătrâni până cu câteva ore înainte ca aceasta să moară. De la Rutte lumea a aflat că a plâns la moartea tatălui său, a unui frate bolnav de SIDA în 1989 şi a unei surori. Pe plan internaţional, Rutte ţine strâns de imaginea omului care vorbeşte direct, fără ascunzişuri, dar acest lucru nu i-a adus întotdeauna prieteni.

    Spre exemplu, l-a întrerupt pe Donald Trump, chiar în timpul unei vizite la Washington în 2018, cu un „Nu” brusc, când preşedintele Americii a făcut un comentariu despre un acord comercial cu UE.
    Atitudinea dură a lui Rutte în ceea ce priveşte Grecia în plină criză a datoriilor şi criza migraţiei din UE din anii 2010 i-a înfuriat pe mulţi europeni.
    Şi acum este văzut ca „marele rău”, după cum îl descrie cotidianul italian Corriere della Sera, liderul neoficial şi de neînduplecat al „the frugal four”, acum cinci.  

    „Nu cred că se simte bine“ în rolul de ticălos, a spus un diplomat olandez. „El ar prefera să fie perceput ca o persoană care îmbunătăţeşte lucrurile, stând la înălţime pentru contribuabilii săi”, a explicat diplomatul. Rutte, înalt de 1,93 m, are o statură impunătoare chiar şi pentru naţiunea cu cei mai înalţi oameni din lume.

    În vârstă de 53 de ani şi aflat de un deceniu la guvernare, politicianul locuieşte în acelaşi apartament pe care l-a cumpărat după absorvirea facultăţii, conduce un Saab second-hand (când nu circulă cu bicicleta) şi lucrează voluntar ca profesor de studii sociale la un liceu. O fire veselă (dă sfaturi statelor sudice cu zâmbetul pe buze), Rutte a reuşit să-şi facă prieteni şi să construiască alianţe în peisajul politic olandez destul de fragmentat. „Poate fi oarecum ca un cameleon”, îl descrie Pepijn Bergsen, analist la Chatham House din Londra. „Se spune că îşi poate modela opiniile pentru a le mula pe consensul din camera de negocieri.”

    Diverşi lideri europeni, inclusiv preşedintele Franţei, Macron, şi premierii Italiei şi Spaniei au călătorit la Haga în ultimele săptămâni pentru a încerca să-l facă pe olandez să se răzgândească.
    Totuşi, Rutte a încercat la rândul său să-i convingă pe toţi că nu se va topi sub presiune, spunând că „nu este făcut din marţipan”

    Având în vedere că virusul i-a tăiat accesul la o funcţie de top în UE, Rutte se va mulţumi probabil să vâneze un al patrulea mandat ca premier în alegerile din martie 2021.
    „Bănuiesc că o va face din nou. Nu se poate întoarce la fabrica sa de unt de arahide, aşa cum obişnuia să spună“, a spus Bergsen.

    Astfel, politica internă joacă cu siguranţă un rol în atitudinea lui Rutte. În martie 2021 vor fi alegeri generale, iar partidul conservator VVD trebuie să jongleze cu partidele de extremă dreapta pentru voturile unor oameni care sunt probabil eurosceptici. În plus, actuala sa coaliţie de centru dreapta nu are majoritate în parlament. Orice compromis la Bruxelles care ar merge prea departe în ochii olandezilor s-ar putea să nu fie ratificat în parlamentul de la Haga. Lui Rutte i s-a mai întâmplat aşa în 2005 şi în 2016.

    Olandezii, care susţin apartenenţa la UE cu o majoritate de două treimi, se mândresc atât cu istoria lor ca naţiune de comercianţi, cât şi cu cumpătarea lor tradiţională calvinistă.

    Alegătorii olandezi sunt conştienţi că sunt printre cei care contribuie cel mai mult la bugetul UE, iar ideea de a dărui sau de a împrumuta mai mult este nepopulară printre ei. Criticii spun că reticenţa olandezilor de a cheltui este acum deplasată, având în vedere surplusul comercial uriaş al ţării lor cu restul UE. Erik Nielsen, economist la UniCredit, spune că contribuţiile Olandei la bugetul european din 2018 de 4,8 miliarde de euro „spun doar o mică parte din povestea financiară reală”. „Potrivit Tax Justice Network, în acelaşi an structurile de tip paradis fiscal din Olanda i-au ajutat pe olandezi să pună mâna pe 6,7 miliarde de euro în venituri fiscale de la Germania, Franţa, Italia şi Spania”, a explicat  Nielsen.
    Porecla de „Domnul Nu” i se trage de la un videoclip din aprilie, reluat frecvent pe social media, care arată cum un colector de deşeuri din Olanda strigă la Rutte cerându-i să nu dea bani „acelor italieni şi francezi”. „Oh, Nu. Nu. Nu”, a răspuns premierul. „Voi ţine minte acest lucru.”
    Această ameninţare, de a spune „nu” generozităţii franco-germane, a fost poate cea mai bună carte a lui Rutte de la masa de negocieri de la Bruxelles, unde oficialii UE îi sunt recunoscători liderului olandez pentru că reuşeşte să ţină la distanţă partidele ostile Europei unite.
    Deşi a jucat cartea eurosceptică în anumite momente când s-a adresat publicului olandez, Rutte a fost îndrăgit la Bruxelles de când l-a depăşit pe extremistul de dreapta Geert Wilders în alegerile din 2017. Realegerea sa greu câştigată, urmată la puţin timp de înfrângerea extremistei franceze Marine Le Pen de către Macron în Franţa, a ajutat la stabilizarea navei UE după şocul votului pentru Brexit. Marea Britanie a arătat întregii Europe ce poate face populismul.
    Realizările sale din trecut i-au „permis liderului olandez să joace un rol important în politica UE”, a scris cotidianul italian La Repubblica. Aceste realizări explică de ce colegii olandezului l-au acceptat în trecut ca partener, deşi acest lucru este atât de solicitant, şi de ce o vor face din nou.
    Diplomaţii UE au apucat să-i cunoască cu vârf şi îndesat talentele la discuţiile din Bruxelles. „Nu-l mai suportam pe Rutte”, povesteşte un diplomat prezent la discuţii. „Când credeai că ai obţinut un acord, ceva care să ne conducă spre finalul negocierilor, el îţi cere mai mult din altceva, şi tot aşa.”
    În cele din urmă, liderii UE s-au înţeles asupra unui plan de 1.820 de miliarde de euro reprezentând bugetul pe şapte ani al UE şi un pachet de reconstrucţie economică de 750 de miliarde de euro, dintre care 390 de miliarde de euro sunt granturi, iar restul împrumuturi cu dobândă foarte mică, finanţate prin obligaţiuni emise la comun de ţările UE. Planul iniţial, aşa cum a fost prezentat el de Franţa şi Germania, prevedea ca 500 de miliarde de euro să fie acordate ca granturi ţărilor afectate sever de criză şi 250 de miliarde de euro să fie distribuite ca împrumuturi.

  • Preşedintele Klaus Iohannis se laudă că „a obţinut“ pentru România 80 mld. euro de la UE, dar nu spune că aproape jumătate din sumă nu este altceva decât o facilitate de împrumut

    ♦ Într-o scurtă declaraţie, după lungul summit european de la Bruxelles unde a fost aprobat planul de ieşire din criză, de 750 mld. euro, şi bugetul multianual al Uniunii pentru 2021-2027, preşedintele Klaus Iohannis a spus că România a obţinut 80 mld. euro, pentru următorii 7 ani ♦ Ceea ce nu a spus preşedintele este că jumătate din suma anunţată înseamnă o facilitate de împrumut, la o dobândă avantajoasă, dar nimic mai mult.

    Potrivit şefului statului, după discuţii foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile şi patru nopţi de negociere, „am obţinut pentru România o sumă impresionantă – 79,9 miliarde de euro – pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare“.

    Preşedintele României a mai spus: „Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, şcoli, pentru a moderniza marile sisteme publice (…) Repet, 79.917.000.000, deci 80 de mii de milioane de euro vom folosi pentru a pune în practică, pe de-o parte, planul pentru bugetul multianual 2021-2027, un plan la care lucrăm împreună cu guvernul deja din ianuarie şi în cel mai scurt timp va fi finalizat, pentru a fi pregătiţi să începem implementarea, iar, pe de altă parte, lucrăm de-o vreme bună deja la planul naţional de relansare, care va fi prezentat Comisiei Europene, pentru a primi fondurile pentru relansarea economică.“

    Partea foarte ciudată este că nimeni din guvernul României nu a fost disponibil ieri pentru detalii. Ministrul fondurilor europene Marcel Boloş, contactat de ZF, nu a dorit să comenteze. Şi nici consilierul pentru probleme europene al preşedintelui, Leonard Orban, foarte prezent de obicei, nu a fost de găsit.

    În urmă cu şapte ani, când a fost aprobat planul multianual al UE, 2014-2020, preşedintele de atunci, Traian Băsescu a ţinut o conferinţă de presă, în miez de noapte, în care a explicat, în detaliu, cum au fost împărţite fondurile Uniunii pentru România. Acum nu avem decât o declaraţie de 2 minute a preşedintelui şi niciun detaliu.

    Însă alocarea de fonduri poate cu uşurinţă fi recompusă pentru că, pe alocarea fondurilor în exerciţiul financiar 2021-2027, nu s-a schimbat nimic fundamental faţă de propu­nerea de acum doi ani a Comisiei Europene. Prin urmare,  România va primi 45-46 mld. euro în total (fonduri structurale şi pentru agricultură, inclusiv subvenţiile agricole). Dar va returna UE contribuţia ei obligatorie de 1% din Produsul Naţional Brut, adică în jur de 18-20 mld. euro, în funcţie de PIB, pentru că, cu cât PIB-ul creşte, cu atât contribuţia nominală este, firesc, mai mare.

    Tot ce este peste acest punct nevralgic al veniturilor/cheltuielilor din bugetul multianual face parte din programul Next Generation EU, pachetul de relansare economică al Uniunii, răspunsul acesteia la criza care a dus lumea în mare cumpănă.

    Acest pachet a fost foarte disputat la reuniunea Consiliului, pentru că el este compus din aşa-numitele „granturi“ – sume ce ar urma să fie obţinute în urma unor impozite noi – şi din împrumuturi făcute de state, în numele şi cu garanţia Uniunii.

    După cum arată acordul final la care au ajuns şefii UE, planul de relansare de 750 de miliarde al UE va fi compus din: 390 mld. euro – sume nerambursabile, obţinute în urma unor taxe noi – şi 360 de miliarde de euro, credite – 52% la 48%, aşadar. Ele vor fi împărţite, proporţional cu ponderea economiilor, în ansamblul Uniunii. Aşadar, cum România are o pondere de 1,2% în ansamblul economiilor UE, va primi „granturi“ de 4,6 mld. euro (în baza unor taxe noi) şi împrumuturi avantajoase de  4,3 mld. euro.

    G4Media, citând surse europene, spune că un miliard de euro vor veni din planul Uniunii pentru trecerea la energia verde. Însă acest plan înseamnă închiderea treptată a capacităţilor energetice pe cărbune şi, politic, va fi greu de explicat în România.

    Trăgând linie, România va obţine în jur de 50 de miliarde de euro de la UE, fonduri nerambursabile care, scăzând cele 20 de miliarde de euro contribuţia ţării la bugetul UE, vor însemna o sumă netă de 30 de miliarde de euro, în următorii şapte ani. Restul vor fi împrumuturi, dar nici acest lucru nu este de neglijat, pentru că ele vor fi mai avantajoase decât în ipoteza în care România se împrumută singură. Însă România are nevoie în acest an de 25 de miliarde de euro pentru acoperirea deficitului şi pentru rostogolirea datoriei (mult mai mult, probabil, în anii ce vin), aşa că pavăza UE nu este o asigurare pe viaţă.

  • Bruxellesul se aşează la masă cu Beijingul: Uniunea Europeană vrea să reia negocierile din 2014 pentru un acces mai facil al investitorilor europeni în piaţa din China

    Uniunea Europeană vrea să reia negocierile pentru investiţii cu China, luni, întrucât organizează o discuţie online cu preşedintele Xi Jinping şi cu premierul Li Keqiang, potrivit CNBC.

    Cele două părţi au început negocierile pentru un acord de investiţii în 2014, iar Europa speră de atunci să obţină un acces mai facil către piaţa chineză pentru investitorii europeni.

    Uniunea Europeană susţine că piaţa din China nu oferă acelaşi nivel de transparenţă şi aceleaşi reguli de competiţie de care se bucură firmele chineze în piaţa europeană. Cu toate acestea, negociatorii nu au făcut progrese semnificative până acum, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la capacitatea de a încheia un acord până la finalul anului.

    UE vrea să reinveteze relaţia cu China, conform declaraţiei unui oficial european pentru CNBC – care a vrut să nu fie citat, întrucât discuţiile sunt sensibile.

    Egalizarea terenului de joc dintre cele două părţi reprezintă o ţintă din ce în ce mai importantă pentru UE, în contextul în care Comisia Europeană a lansat săptămâna trecută un proces care va restricţiona accesul în piaţa europeană pentru companiile controlate de guvernul chinez.

    „Avem nevoie de instrumentele potrivite pentru a ne asigura că subsidiarele străinilor nu va denatura piaţa noastră, aşa cum ne asigurăm în cadrul subsidiarelor companiilor naţionale”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedinte pentru concurenţă în cadrul Comisiei Europene.