Igor Markin, un milionar din Moscova, a deschis la sfarsitul lunii mai primul muzeu de arta contemporana din Rusia. Expozitia de inaugurare, al carei curator a fost insusi Markin, continea 100 de lucrari din colectia proprie, in mare parte tablouri, dar si instalatii video sau fotografii. Omul de afaceri a inceput sa colectioneze arta din 2002, iar pentru colectia de 800 de lucrari de arta contemporana rusa a cheltuit aproximativ 5 milioane de dolari. Pasiunea sa poate fi privita ca o investitie profitabila, daca se tine cont de faptul ca lucrarile sunt estimate la ora actuala la 15 milioane de dolari.
Markin este doar unul dintre numerosii bogatasi care au descoperit ce bine e sa ai in casa (sau in portofoliu) astfel de lucrari. Pentru ca arta contemporana s-a transformat intr-un „status symbol“ si o varianta profitabila de investitii pentru brokerii de pe Wall Street, managerii de fonduri speculative sau noii imbogatiti din Rusia sau India. François Pinault, principalul actionar al grupului de lux Pinault Printemps, este un important colectionar de arta contemporana, miliardarul Bill Gates si sotia sa Melinda sunt colectionari pasionati de pictura americana, iar Stephan Schmidheiny, un investitor elvetian, are o colectie de arta contemporana care valoreaza 500 de milioane de dolari si care include artisti precum Brice Marden, Robert Ryman sau Cy Twombly.
Exista chiar companii care folosesc, intr-un fel sau altul, lucrarile artistilor contemporani pentru a-si promova numele. La Caixa, a treia institutie financiara din Spania si una din cele mai importante case de economii din Europa, colectioneaza de peste 20 de ani, prin intermediul fundatiei omonime, lucrari de arta contemporana. „Colectia noastra de arta contemporana are peste 700 de lucrari, care apartin atat artistilor spanioli, cat si celor internationali“, spune José F. de Conrado, presedintele fundatiei. Fundatia bancii La Caixa este cea mai mare fundatie privata din Spania, a doua din Europa si a sasea din lume (in 2007 a avut un buget de 400 de milioane de euro, iar anul viitor va avea 500 de milioane de euro, adica un sfert din profitul bancii). Presedintele fundatiei spune ca, recent, colectia de arta a fundatiei a fost evaluata la 140 de milioane de euro.
Fundatia are un sistem propriu de achizitie a lucrarilor de arta contemporana. „Exista o comisie de specialisti in arta, din care in acest moment fac parte Vicente Todoli, directorul Tate Modern din Londra, si David Ross, presedintele unei federatii a artistilor din New York. Ei analizeaza oferta de pe piata si iau decizia achizitionarii unei opere. Comisia se intalneste de trei ori pe an, moment cand se ia si decizia achizitiei“, a explicat Conrado.
La Caixa a mizat pe mesajul transmis de arta contemporana pentru a-si promova lansarea la Bucuresti, unde recent au deschis prima sucursala din Romania. Pana la 27 ianuarie, la Muzeul National de Arta al Romaniei, este deschisa expozitia „Arta spaniola din secolul XX“, apartinand colectiei de arta a fundatiei La Caixa. „Selectia lucrarilor a fost realizata special pentru Romania. In acest an am inceput itinerariul international si atunci cand deschidem o noua reprezentanta, o insotim de o activitate culturala sau sociala. In acest caz, pentru Bucuresti am adus 24 de lucrari din colectia noastra de arta contemporana“, afirma presedintele fundatiei. Colectia de Arta a Fundatiei La Caixa la Muzeul de Arta al Romaniei este unul dintre primele evenimente organizate de fundatie in afara Spaniei. Recent a fost inaugurata o expozitie la Muzeul de Arta al Orasului Imperial din Beijing si o alta la Galeria Nationala de Arta Zacheta din Varsovia.
Expozitia de la Bucuresti se deschide cu operele lui Joan Ponç si Antoni Tpies si continua cu mostre de expresionism abstract de la Antonio Saura, Manuel Millares, Luis Feito, Rafael Conogar si Martin Chirino, care au format grupul El Paso, infiintat la Madrid in 1957. Expozitia include si trei opere ale sculptorului Jorge Oteiza, artist din Tara Bascilor. Iar la final sunt prezentate lucrarile semnate de Josep Guinovart, Albert Rfols-Casamada si Antoni Clavé. De fapt, expozitia seamana cu o calatorie in timp, in Spania anilor 1950-1960, o perioada de mari reforme politice, economice si culturale in perioada de dupa razboi.
Daca La Caixa expune colectia de arta contemporana in muzee sau sali de expozitii, lantul de hoteluri Novotel, un alt mare colectionar corporatist de arta, prefera sa foloseasca hotelurile proprii pe post de sali de expozitie. Compania are o colectie de arta contemporana cu peste 125 de artisti, pe care o expune in camerele de hotel, inclusiv in hotelul din Bucuresti. Iar recent, Novotel din Bucharest City Centre a lansat conceptul „Artistry“ in cadrul caruia organizeaza, pana pe 14 noiembrie, o expozitie de pictura pe panza si vellum a artistei Miruna Budisteanu, ale carei lucrari au fost expuse in Franta, Italia sau Germania.
„Aceasta este prima dintr-o serie pe care ne-am propus sa o facem permanenta. Fiecare expozitie va dura trei saptamani, iar dupa o pauza de cel mult doua saptamani va fi inlocuita de un eveniment nou. Ideea este de a promova tinerii artisti romani. Nu ne-am propus sa ne axam neaparat pe pictura, vor exista expozitii de fotografie, sculptura, totul este ca hotelul sa fie un loc viu si sa fie cunoscut ca o expozitie permanenta“, spune Monica Nilca, communication manager al Novotel Bucharest City Centre. Expozitia Mirunei Budisteanu se extinde la parter din lobby spre alte doua zone ale hotelui (zona de bar si in alveola). „Ne-am consultat cu artista in privinta locurilor de expunere a lucrarilor, care trebuia sa se incadreze in conceptul de design al hotelului. Am tinut cont de culorile din lobby care sunt deja puternice, prin prezenta canapelelor rosii, si am incercat sa facem in asa fel incat lucrarile sa nu fie umbrite sau sa paleasca in vreun fel prin asociere“, explica Nilca.
Lucrarile de pe coloane redau simboluri ale unor structuri minerale, geologice vazute parca prin lupa microscopului, iar in alveola realizata cu pereti de sticla sunt expuse lucrari pe inalt, care par niste vitralii si care deschid spatiul. Cat despre tehnica de fond, „este aceeasi folosita pentru panza, dar aplicata pe vellum (piele de vitel prelucrata) cu mici adaptari. Cautam transparenta si pe panza, dar acest suport translucid se conjuga cu lumina si se radiografiaza mai bine“, spune Miruna Budisteanu.
Si lantul hotelier Intercontinental a inceput sa promoveze arta contemporana, insa, spre deosebire de La Caixa si Novotel, care au mizat pe lucrarile profesionistilor, Intercontinental a ales, in urma parteneriatului cu National Geographic, fotografii de amatori. Fotografiile sunt castigatoarele concursului InSights, la care au participat 1.500 de lucrari ale pasionatilor de fotografie si turism. Au fost alese 20 de fotografii care urmeaza sa fie expuse in peste 140 de hoteluri ale grupului din toata lumea, inclusiv la Bucuresti. „Ideea a fost ca cititorii sa impartaseasca specificul locului, stilul de viata al tarilor pe care le-au vizitat“, spune Dana Chiriac, marketing & PR manager al Intercontinental Bucuresti.
De exemplu, intr-o fotografie realizata de un turist in Kenya apare un grup de leoparzi care ingrijesc un pui de gazela, in alta este prezentanta o femeie intinsa pe jos, ce poarta un copil in spate si se roaga in cadrul unui ritual dintr-un loc sfant din India. O alta fotografie infatiseaza o piersica invelita in ziar, care face parte dintr-o plantatie ecologica de piersici a calugarilor budisti din Coreea (piersicile, netratate cu nici un fel de solutie chimica, sunt invelite in ziare ca sa fie ferite de daunatoare). Fotografiile vor fi expuse incepand din aceasta luna in holul hotelului Intercontinental.
