BusinessMagazin

Tag: migrare

  • Laurent Fabius: Primirea refugiaţilor în Europa, o victorie pentru organizaţia teroristă Stat Islamic

    Fabius a avertizat marţi că ar fi o greşeală din partea Europei să primească toţi refugiaţii din Siria şi Irak care sunt persecutaţi de militanţii SI, solicitând un plan de acţiune pentru a se asigura că diversitatea populaţiei Orientului Mijlociu va fi păstrată în ciuda crizei în creştere.

    “Este foarte dificil, dar dacă aceşti refugiaţi vin în Europa sau în altă parte, atunci Daesh vor câştiga jocul”, a declarat Laurent Fabius, citat de radio RTL, referindu-se la acronimul pentru gruparea teroristă Stat Islamic.

    “Obiectivul (acestei conferinţe) este ca Orientul Mijlociu să rămână Orientul Mijlociu, ceea ce înseamnă o regiune în care să existe o diversitate ce include minorităţi creştine şi Yazidi”, a adăugat acesta.

    Declaraţiile au fost făcute în cadrul întâlnirii de marţi din Paris, la care au participat diplomaţi din 60 de ţări pentru a găsi soluţii privitoare la facilitarea procesului de întoarcere a refugiaţilor. Printre oficiali, s-au aflat şi miniştri din Iordania, Turcia şi Liban.

    Potrivit diplomaţilor francezi, în cadrul conferinţei, s-a discutat şi despre posibilele bugete care pot fi alocate pentru îmbunătăţirea situaţiei refugiaţilor din statele învecinate cu ţările aflate în conflict, privitoare la reconstruirea infrastructurii până la restaurarea serviciilor de bază şi antrenarea membrilor poliţiei locale.

    “Este o urgenţă umanitară”, a declarat Francois Hollande, preşedintele Franţei, la începutul conferinţei, referindu-se la oprirea influxului de imigranţi.

    “Dacă nu oferim mai mult ajutor ţărilor care găzduiesc refugiaţi, dacă nu oferim mai mult sprijin familiilor care trăiesc în aceste tabere de refugiaţi sau sunt relocaţi în ţările învecinate, nu numai că vor fi tragedii, ci acest exod”, a avertizat Hollande.

    Luni, preşedintele francez a anunţat că Franţa va primi 24.000 de refugiaţi sirieni în următorii doi ani.

    Milioane de refugiaţi, în principal sirieni, emigrează în ţările vecine, precum Liban, Turcia şi Iordania. Lipsa locurilor de muncă şi a serviciilor umanitare de asistenţă îi face pe mulţi dintre aceşti refugiaţi să plece aceste ţări, singura soluţie pentru cei care nu vor să se întoarcă în mijlocul bombardamentelor din Siria de unde au plecat reprezentând-o drumul spre Europa.

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Autorităţile ungare anunţă că au înregistrat 169.337 de “imigranţi ilegali”

    Biroul pentru imigraţie lucrează “nonstop” în cele zece puncte din întreaga ţară, pentru a procesa cererile de azil, a declarat într-o conferinţă de presă Attila Kiss, adjunctul şefului Biroului.

    Un purtător de cuvânt al poliţiei a anunţat că migranţii care au evadat de la Roszke şi au pornit, pe jos, către Budapesta, luni, au fost convinşi să se urce într-un autobuz şi să revină la centrul de înregistrare de la Roszke, după ce poliţia a blocat circulaţia rutieră pe o secţiune a autostrăzii M5.

     

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Lech Walesa pledează pentru ajutorarea refugiaţilor şi anunţă că ar primi câţiva în locuinţa sa

    “Trebuie să ne împărţim şi ultima felie de pâine cu cei aflaţi la nevoie. Suntem oameni. Ei se află într-o situaţie tragică”, a declarat Walesa, un laureat al Premiului Nobel pentru Pace pentru lupta pe care a dus-o împotriva comunismului în anii ’80.

    El a făcut aceste declaraţii pentru postul privat de televiziune TVN24.

    Întrebat de un jurnalist dacă ar fi dispus să primească refugiaţi în propria locuinţă, Walesa i-a răspuns că da, dar că mai întâi are nevoie de acordul soţiei sale.

    Premierul finlandez Juha Sipila a anunţat sâmbătă că este pregătit să găzduiască în locuinţa sa refugiaţi, care se pot muta pe 1 ianuarie 2016.

    De asemenea, Papa Francisc a îndemnat duminică toate parohiile şi comunităţile religioase din Europa să primească câte o familie de refugiaţi, într-un gest de solidaritate care va începe cu Vaticanul.

    Aceste îndemnuri au loc în contextul în care UE este împărţită între a accepta sau nu o propunere franco-germană cu privire la introducerea unor cote obligatorii şi permanente de repartizare a refugiaţilor, într-un efort de ajutorare a celor mai afectate state de criza fără precedent a imigranţilor.

     

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Netanyahu afirmă că Israelul este prea vulnerabil să primească refugiaţi

    Benjamin Netanyahu a deplâns duminică “tragedia umană” a victimelor războiului civil din Siria şi a spus că Israelul i-a ajutat în diverse feluri.

    Însă, a adăugat el, Israelul este o ţară prea mică, atât geografic, cât şi demografic, pentru a oferi refugiu unui aflux atât de mare de imigranţi.

    Israelul a instalat un spital de campanie la frontiera cu Siria, în care a oferit îngrijiri unor sirieni răniţi, dar nu a mers până acolo încât să-şi deschidă frontierele acestui inamic mai vechi.

    Liderul opoziţiei israeliene Isaac Herzog, însă, este de părere că ţara sa ar trebui să accepte un număr limitat de azilanţi sirieni, în contextul eforturilor europenilor de a face faţă crizei imigranţilor.

  • Mogherini îndeamnă statele membre UE la unitate în faţa crizei imigranţilor

    Europa începe în sfârşit să vadă amploarea problemei, care nu afectează doar anumite state, ca Grecia şi Italia, ci întreaga Europă, a declarat Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini, citată de CNN, într-o conferinţă de presă la finalul reuniunii.

    “De asemenea, este necesar să începem să folosim cuvintele potrivite. Este parţial un aflux de imigranţi, dar este în principal un aflux de refugiaţi, care ne pune într-o situaţie diferită în ceea ce priveşte obligaţiile legale şi morale pe care le avem”, a subliniat ea, avertizând că această situaţie nu va dispărea curând.

    “A venit vremea ca aruncatul vinei să înceteze”, a subliniat Mogherini, iar statele UE este necesar să găsească modalităţi comune pentru a-şi împărţi responsabilităţile în gestionarea afluxului de refugiaţi şi imigranţi, în loc să lase doar câteva state să ducă această povară, a îndemnat ea.

    Cotele obligatorii au fost respinse de unele state UE, însă un sistem voluntar face luarea deciziilor şi mai dificilă, a subiniat şefa diplomaţiei europene, astfel încât sunt necesare sisteme comune pentru accelerarea procesului.

    În cadrul reuniunii informale, Austria a îndemnat UE să “deschidă ochii” la criza imigranţilor, subliniind asupra unor evenimente recente pe care le-a catalogat drept “ruşinoase”, relatează Euronews.

    Mogherini a anunţat un acord cu privire la planurile de distrugere a ambarcaţiunilor traficanţilor de imigranţi la Mediterana.

    Însă, în faţa lipsei de unitate în criza imigranţilor, ea a făcut un apel.

    “Este necesar să ne consolidăm cooperarea şi că lucrăm împreună, fără să dăm vina unii pe alţii, noi între noi, europenii – state membre, ţări candidate, instituţii”, a îndemnat Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă.

    Cu toate acestea, acuzaţiile reciproce între europeni se intensifică.

    Ministrul ungur de Externe Péter Szijjártó a denunţat ceea ce el a catalogat drept “politica eşuată a migrării” a Uniunii şi “declaraţii iresponsabile” ale unor politicieni, referindu-se la decizia cancelarului german Angela Merkel de a accepta cererile de azil ale tuturor refugiaţilor sirieni.

    Alte ţări europene contestă, de asemenea, propunerea Comisiei Europene (CE) de a redistribuire a refugiaţilor între statele Uniunii.

    Ministrul slovac de externe Miroslav Lajcak a declarat că aceasta va fi interpretată de către refugiaţi ca o “invitaţie” de a veni în Europa.

    Pe un ton diferit, Asutria a anunţat că-i va primi pe cei care ajung la frontierele sale, subliniind că sunt liberi să ceară azil acolo sau să-şi continue drumul către Germania.

    “Noaptea trecută (de vineri spre sâmbătă) a fost o revelaţie, expunând o situaţie ruşinoasă în Europa, acum. Eu sper ca acest lucru să(-i facă pe unii să) deschidă ochii asupra faptului că situaţia nu poate continua aşa”, a declrat ministrul austriac de Externe Sebastian Kurz.

    Franţa şi Germania au propus un mecanism de primire, care să fie permanent şi obligatoriu în întreaga Uniune.

    Însă premierii Cehiei, Poloniei, Ungariei şi Slovaciei s-au întâlnit şi au emis o declaraţie comună în care afirmă că intenţionează să îmbunătăţească procedurile cu privire la tranzit şi azil referitoare la imigranţi. Ei au anunţat, de asemenea, că vor ajuta ţările din Balcani să-şi consolideze frontierele.

    Miniştrii de Externe ai UE urmează să participe la o nouă reuniune de urgenţă, la Bruxelles, pe 14 septembrie.

  • CRONOLOGIE: Principalele momente ale crizei refugiaţilor şi imigranţilor din Europa – FOTO, VIDEO

    – 23 aprilie: Liderii UE triplează bugetul Uniunii alocat operaţiunilor de salvare pe mare şi plănuiesc o acţiune militară împotriva traficanţilor de imigranţi în Libia, după ce 1.200 de imigranţi se îneacă, într-o singură săptămână, în largul Libiei. Dar fără mandat ONU pentru a interveni împotriva traficanţilor, o nouă forţă navală este limitată la operaţiuni de supraveghere.

    – 3 iunie: Numărul imigranţilor care încearcă să ajungă în Europa prin Grecia este cu 500% mai mare ca în 2014, anunţă Agenţia europeană pentru frontiere externe Frontex, în principal din cauza unui aflux de sirieni care traversează prin Turcia.

    – 17 iunie: Ungaria îşi închide frontiera cu Serbia, care nu este stat membru UE, iar în iulie începe să construiască o barieră de-a lungul graniţei. Un gard de sârmă ghimpată este ridicat până pe 29 august.

    – 20 iulie: Liderii UE convin să accepte în regim voluntar 32.256 de imigranţi din Italia şi Grecia, mai puţin decât cei 40.000 propuşi.

    – 30 iulie: Un imigrant de la Calais, în Franţa, devine a zecea persoană, în doar două luni, care moare încercând să treacă ilegal, prin tunelul de sub Canalul Mânecii, în Anglia. Timp de câteva nopţi, consecutiv, sute de imigranţi încearcă, fără succes, să pătrundă cu forţa în terminalul Eurotunnel.

    – 10 august: Comisia Europeană (CE) aprobă ajutoare pentru ţările cele mai afectate de criza imigranţilor, în valoare de 2,4 miliarde de euro.

    – 18 august: Frontex anunţă că numărul imigranţilor ajunşi în Italia din ianuarie şi până în iulie este de 107.000, triplu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Numărul imigranţilor care sosesc via Grecia este de aproape două ori mai mare.

    – 19 august: Germania, princiala destinaţie a solicitanţilor de azil în UE, anunţă că se aşteaptă să primească 800.000 de cereri până la sfârşitul lui 2015, de patru ori mai multe decât în 2014.

    – 20 august: Macedonia declară o situaţie de urgenţă temporară în zonă, de două zile, şi îşi închide frontiera cu Grecia, după ce primeşte un val de imigranţi.

    – 23-24 august: Izbucnesc confruntări violente între poliţie şi militanţi de extremă dreapta în Saxonia, în estul Germaniei.

    – 27 august: Corpurile în descompunere a 71 de imigranţi sunt găsite într-un camion abandonat în Austria. Cu o zi mai înainte, 52 de cadavre au fost găsite în cala unei ambarcaţiuni, în largul coastelor Libiei.

    – 2 septembrie: Fotografii cu corpul neînsufleţit al unui băiat sirian în vârstă de trei ani, adus de valuri pe o plajă turcească după ce barca cu imigranţi în care se afla s-a scufundat, şochează lumea şi multiplică îndemnurile de acceptare a refugiaţilor.

    – 3 septembrie: Gara internaţională din Budapesta este redeschisă după două zile de proteste. Sute de oameni urcă într-un tren către frontiera austriacă, dar poliţia opreşte trenul în afara Budapestei şi încearcă să-i ducă pe pasageri într-o tabără de înregistrare pentru refugiaţi. Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande convin asupra unui sistem de cote obligatoriu în vederea repartizării imigranţilor între statele membre UE.

    – 5 septembrie: Un prim grup de 400 din cei cei aproximativ 1.200 de imigranţi blocaţi în gara din Budapesta – aduşi de primul autobuz din Ungaria – traversează pe jos frontiera în Austria, după ce au plecat, cu o zi înainte, pe jos, către Germania, via Austria. 

     

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Câteva sute de imigranţi pleacă pe jos de la Budapesta către Austria şi Germania – VIDEO

    Imigranţii înaintau de-a lungul bulevardului Rakoczi, pe trotuar şi pe marginea carosabilului, către Piaţa Blaha Lujza.

    Mai mulţi copii, ţinuţi de umeri de către taţii lor, ţineau în mâini portrete cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

    Potrivit The Guardian, iniţiativa a aparţinut câtorva imigranţi, care au cerut reprezentanţilor presei să-i însoţească.  Imigranţii şi-au propus să meargă pe jos până la Viena (Austria), de unde vor putea lua trenul către Germania.

     

  • Comisia Europeană intenţionează să mărească de patru ori numărul azilanţilor de repartizat între statele UE

    În contextul în care Germania şi Franţa s-au raliat joi propunerii sale cu privire la introducerea unor cote obligatorii, Comisia Europeană (CE) studiază posibilitatea să le ceară Celor 28 să accepte 160.000 de solicitanţi de azil, care au sosit în ultimele săptămâni în Italia, Grecia şi Ungaria.

    În mai, Bruxellesul cerea întregului bloc să accepte 40.000 de azilanţi, sosiţi în Italia şi Grecia, dar intenţionează să tripleze acest număr, din cauza afluxului de imigranţi constatat în vară, şi să-i adauge alţi aproximativ 50.000 de solicitanţi de azil sosiţi în Ungaria.

    Liderii statelor membre au refuzat la summitul din iunie introducerea unei sistem de cote, care propunea repartizarea în funcţie de mărimea şi puterea ţărilor, preferând voluntariatul.

    Însă ofertele voluntare ale statelor membre UE nu depăşesc, în prezent, 32.000 de locuri, în timp ce numărul imigranţilor ajunşi în Italia, Grecia şi, în plus, în Ungaria, depăşeşte sute de mii, un număr fără precedent de la Războaiele din fosta Iugoslavie, în anii ’90.

    Cu scopul de a depăşi reticenţele foarte puternice de a primi refugiaţi ale unui număr de state din Europa de Est, Comisia ar putea să propună posibilitatea de a plăti pentru acceptarea imigranţilor de către alt stat membru, a declarat un oficial.

    Presiuni asupra statelor din Europa de Est

    Ralierea Franţei şi Germaniei la mecanismul de repartizare obligatorie preconizat de către Comisia Europeană şi deja susţinut puternic de Italia, sporeşte presiunea asupra statelor din Europa de Est.

    Cu o zi înainte de reuniunea miniştrilor europeni de Externe, care se întâlnesc vineri la Luxemburg, şefii diplomaţiilor germană, franceză şi italiană i-au trimis o scrisoare comună Înaltului Reprezentant UE pentru Politică Externă şi de Securitate Federica Mogherini în care-i cer să aibă o abordare mai centralizată asupra dosarului.

    Tot vineri se reunesc, la Praga, şi şefii guvernelor polonez, ungar, slovac şi ceh, cu scopul de a-şi coordona poziţiile.

    Într-o vizită la Bruxelles, premierul ungur Viktor Orban a declarat că este pregătit să examineze cote de repartizare, în cazul în care-i este prezentată o asemenea propunere.

    “Există o abordare diferită a tuturor acestor probleme, între statele occidentale şi cele din Europa Centrală (…). Acesta nu este un lucru bun. Ne-ar plăcea, aşadar, să cooperăm şi să găsim un teren de înţelegere”, a declarat el, referindu-se la reuniunea de la Praga.

    Premierul polonez Ewa Kopacz şi-a reafirmat opoziţia faţă de introducerea unor cote, dar a anunţat că Varşovia este pregătită să “discute despre amploarea angajamentului (său) pe o bază voluntară”.

    Polonezul Donald Tusk, predecesorul ei în postul de premier, dar care a devenit preşedintelr Consiliului European, a declarat, la primirea lui Orban la Bruxelles, că “necesitatea, astăzi, este să primim în mod echitabil în UE cel puţin 100.000 de refugiaţi”.

    “Ţările care nu sunt în mod direct afectate de această criză şi care au beneficiat de solidaritatea UE în trecut trebuie să o împărtăşească cu cei care au nevoie de ea”, a adăugat Donald Tusk. “Este într-adevăr paradoxal ca cele mai mari ţări din Europa, ca Germania şi Italia, să aibă nevoie de solidaritatea noastră. La fel ca Ungaria”, a spus el.

  • Angela Merkel îndeamnă Europa să găsească un răspuns comun la criza refugiaţilor

    “Este necesar ca Europa să acţioneze ca întreg”, le-a spus ea jurnaliştilor – în cursul conferinţei sale anuale de presă -, dominată de întrebări cu privire la răspunsul ei la afluxul de solicitanţi de azil care soseşte în Germania.

    “Este necesar ca statele să împartă responsabilitatea faţă de refugiaţi”, a subliniat ea. “Drepturile civice universale au fost până acum strâns legate de Europa şi de istoria sa. Acesta este unul dintre principiile fondatoare ale Uniunii Europene”, a continuat Merkel.

    “Europa va eşua în problema refugiaţilor dacă este ruptă legătura cu drepturile universale civice, iar dacă această legătură este ruinată nu va mai fi vorba despre Europa la care aspirăm”, a avertizat cancelarul.

    Germania aşteaptă să primească peste 800.000 de solicitanţi de azil anul acesta, cu mult mai mult decât orice altă ţară europeană.

    Valul de nou-sosiţi a condus la o intensificare a xenofobiei şi a relansat dezbaterea despre imigraţie. Au avut loc, de asemenea, atacuri frecvente asupra unor adăposturi destinate azilanţilor.

    Merkel a fost criticată pentru reacţia slabă faţă de criză.

    Ea a catalogat criza refugiaţilor din Europa anterior, luna aceasta, drept o provocare mai mare decât criza datoriei din Grecia.

    Mulţi dintre soicitanţii de azil fug de războaiele din Siria, Irak şi Afganistan. Însă mulţi alţii sunt imigranţi “economici” din Balcani şi Africa.

    Merkel a anunţat că solicitanţii de azil ale căror cereri vor fi respinse vor fi trimişi înapoi în ţările lor de origine.

    Cancelarul a apreciat totodată că acest aflux s-ar putea dovedi bun pentru Germania, a cărei populaţie îmbătrâneşte, în contextul în care această ţară se confruntă cu o penurie de muncitori.

     

  • Germania nu are o limită maximă în privinţa numărului de refugiaţi pe care îi poate găzdui

    Comentariile lui Schmidt referitoare la “lipsa limitei superioare” a provocat reacţii controversate şi tensiuni în aria politică.

    El a declarat pentru publicaţia germană Der Spiegel că “este convins” că Germania şi cetăţenii ei au fost pregătiţi pentru responsabilitatea de a primi atât de mulţi oameni pe teritoriul german. “Există un angajament enorm din partea cetăţenii germani. Pe de o parte ai (situaţia din) Heidenau, dar, în schimb, ai 100-200 de voluntari”, a precizat el.

    În serile de 21 şi 22 august au avut loc proteste violente în oraşul Heidenau, din landul Saxonia, din cauza deschiderii recente a unui centru de refugiaţi, proteste în care 31 de poliţişti au fost răniţi.

    Schmidt a clarificat faptul că numărul refugiaţilor pe care Germanii îi poate găzdui va rămâne dependent de circumstanţe externe şi nu de ceea ce s-a stabilit în Berlin. “Nu poate exista o limită superioară aplicată numărului de persoane care emigrează din cauza că sunt persecutate şi au nevoie de protecţie”, a mai atras atenţia Schmidt.

    În Germania sunt aşteptate circa 800.000 de solicitări de acordare a azilului de refugiat pe parcursul anului 2015, în condiţiile în care mai există aproximativ 250.000 de solicitări suplimentare de anul trecut.

    “Vor exista noi centre de înregistare în câteva oraşe şi mii de noi oameni vor fi angajaţi în cursul acestui an – şi în 2016 vom avea nevoie de încă 1.000 de persoane pentru forţa noastră de muncă. Asta face deja o diferenţă. Până în luna iulie, am primit mai multe solicitări decât pe parcursul întregului an 2014”, a declarat Schmidt.

    El a precizat că cei mai mulţi dintre refugiaţi sunt cetăţeni sirieni, atrăgând atenţia asupra modurilor legale de imigrare.

    “Trebuie să le spunem acestor oameni că utilizarea sistemului de acordare a azilului nu este calea potrivită pentru a veni în Germania, şi noi ar trebui să lucrăm în ţările lor pentru a demonstra că există căi legale de a emigra aici pentru a munci”, a precizat şeful BAMF.