BusinessMagazin

Tag: mediul de afaceri

  • Andrei Nicolescu, avocat AndrewID: „Nu voi alege nici în viitor să plec; cred că mediul de afaceri din România se va dezvolta!” – VIDEO

  • Trecerea de la Start-Up Nation la programul Scale-Up Nation

    Florin Jianu spune că propunerea urmăreşte ca România să-şi îmbunătăţească gradul de absorbţie a fondurilor europene în exerciţiul financiar următor. El a iniţiat programul Start-Up Nation când a ocupat funcţia de ministru delegat pentru IMM-uri, mediul de afaceri şi turism, între martie şi decembrie 2014.

    De la aderarea din 1 ianuarie 2007 şi până în prezent, România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 16,5 miliarde de euro şi a primit 48,6 miliarde de euro. În actualul exerciţiu financiar, 2014 – 2020, România a primit 11 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 25,6% din totalul alocat pentru piaţa locală, de 43 de miliarde de euro. Prin politica de coeziune, România a primit până în prezent 6,3 miliarde de euro, reprezentând 20,3% din totalul alocat pentru fondurile europene structurale şi de investiţii, faţă de o medie europeană de 22%. Dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007 – 2014, România a cheltuit 17,5 miliarde de euro, dintre care aproximativ 14 – 15 miliarde au fost direct pentru proiecte, restul fiind viraţi după realizarea proiectelor.

    Prezent la eveniment, Alexandru Petrescu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), a anunţat că, în curând, încă trei programe pentru antreprenori vor fi funcţionale, pe lângă Start-Up Nation, două dintre ele fiind în stadii incipiente.

    Sunt alte două programe la care asamblăm arhitectura primară. Le vom avea gata, ca fişe de produs, înainte de Crăciunul acestui an”, a precizat Alexandru Petrescu. Un prim program este pentru sectorul educaţional, respectiv pentru cei care doresc să construiască sau să amenajeze creşe, grădiniţe şi cluburi afterschool, precum şi alte facilităţi pentru creşterea nivelului de calitate a serviciilor din acest sector. „Un al doilea program este pentru firmele mici şi mijlocii care doresc să investească în construcţia de locuinţe de serviciu. Intenţia este ca aceasta să fie o soluţie în întâmpinarea unor probleme pe care toţi le ştim în ceea ce priveşte disponibilitatea redusă a forţei de muncă, creând astfel un grad de mobilitate a forţei de muncă mai mare şi, dincolo de un pachet salarial competitiv, să fie şi această ofertare de locuinţă de serviciu, astfel încât să poţi stimula apetitul unor persoane să plece dintr-o zonă geografică într-alta”, a detaliat Petrescu.

    Directorul general al Fondului a menţionat că aceste programe fac parte din procesul de transformare prin care trece instituţia. „Notorietatea instituţiei a fost legată mai mult de programe binecunoscute, cum ar fi Prima casă, care este unul dintre programele guvernamentale de succes, dar menirea principală şi scopul instituţional al Fondului este acela de a susţine IMM-urile. Aşa că centrul mandatului meu este refocusarea pe zona de IMM-uri, evident, în paralel, gestionând şi celelalte programe ce ţin de creditarea persoanelor fizice”, a explicat Alexandru Petrescu.
    În aceste condiţii, pentru IMM-uri, instituţia a identificat ca o necesitate imediată schimbarea portofoliului de produse de garantare. „Peste tot în Europa se trece de la adresabilitatea generalizată la adresabilitatea sectorială în ceea ce priveşte creditarea”, a mai spus Petrescu.
    Adresabilitatea sectorială se referă la susţinerea, ca strategie de ţară, a anumitor sectoare economice mai mult decât a altora. Directorul Fondului a dat exemplul Austriei, care îşi susţine prin programe specifice sectorul de turism.
    „Acum, la câteva luni de la această idee de transformare (n.red. – a FNGCIMM), putem spune că se află la un pas de materializare şi undeva în laboratorul nostru de creaţie, mă refer şi la colegii de la Ministerul de Finanţe şi la colegii de la Fondul Român de Contragarantare, Programul IMM Invest România, care a trecut, ca proiect de lege, prin Parlament şi suntem, de vreo câteva săptămâni, la punctul de a aproba normele metodologice de aplicare şi de «a-l avea pe raft», funcţional pentru antreprenori”, a subliniat Petrescu.
    Prin acest program, antreprenorii pot accesa o finanţare de 10 milioane de lei pentru investiţii, cu o scrisoare de garantare de 50%. „În ultimii 10 – 12 ani, creditarea pentru investiţii a scăzut de la 33% la 7%”, a motivat Petrescu orientarea către creditele pentru investiţii. „Putem, de asemenea, prin acest program, să încurajăm şi să garantăm creditarea pentru capital de lucru de până la 5 milioane de lei”, a adăugat Petrescu.
    De asemenea, prin acelaşi program, antreprenorii din turism pot accesa până la 1,25 de milioane de lei pentru a-şi dezvolta activităţi auxiliare în cadrul unităţilor turistice – centre de agreement, Spa şi „tot ce înseamnă facilităţi hoteliere care pot creşte media nopţilor de cazare într-o unitate hotelieră”, conform directorului general al FNGCIMM. „Să se treacă de la turismul de weekend şi să se meargă mai mult de două – trei nopţi.”
    Directorul Fondului a mai precizat că ştie de la colegii din Ministerul Mediului de Afaceri că se va lansa Start-Up Nation 2018 spre sfârşitul acestui an.
    FNGCIMM a emis scrisori de garanţie pentru 5.500 de credite, dintre cele 8.000 care au fost acceptate în Start-Up Nation 2017. Pe industrii, 42-43% dintre proiectele acceptate în Start-Up Nation 2017 sunt din producţie, în vreme ce 20% sunt din industriile creative, potrivit directorului Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
    „Zona de producţie are o bună reprezentare, ceea ce înseamnă că programul a avut beneficii, nu doar pentru cei care doreau şi simţeau şi aveau nevoie de acel ceva pentru a deschide o afacere, dar, în special, pe zona creării de valoare adăugată – şi vorbesc şi de standardul «Hai să nu mai exportăm roşii, ci suc de roşii». Este clar că, pe ciclul de producţie, Start-Up Nation şi-a găsit contribuţia în a aduce plusvaloare”, a punctat Petrescu.
    Creditele acordate prin programul Start-Up Nation 2017 au avut un nivel maxim de 200.000 de lei, pentru o perioadă maximă de 24 de luni şi fără garanţii suplimentare pentru proiectul propus. Aproximativ 8.000 de proiecte au primit acorduri de finanţare în cadrul programului Start-Up Nation, conform datelor prezentate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comerţ şi Antreprenoriat.

  • O antreprenoare din România a pornit o afacere cu numai 500 de lei, iar acum a ajuns la vânzări de 350.000 de lei. Care este reţeta succesului

    Mariana Dan, de profesie inginer, a înfiinţat florăria Casa SamSara din Cernavodă în 1996 pornind la drum cu 500 de lei. Câteva luni mai târziu a deschis şi un restaurant cu acelaşi nume, deşi nu avea experienţă în domeniu, ci doar absolvise Facultatea de ştiinţa şi ingineria alimentelor la Universitatea din Galaţi.
     
    „La început mediul de afaceri părea extrem de permisiv, nepretenţios şi mi-a dat posibilitatea să experimentez pe drum şi să pot susţine afacerea cu multă muncă”, spune fondatoarea Casa SamSara. Pentru numele businessului, antre­prenoarea s-a inspirat de la numele unui parfum franţuzesc. La Casa SamSara clienţii pot degusta vinuri din regiune, pot achiziţiona flori şi aranja­mente florale pentru cadou, pot achiziţiona suveniruri, obiecte de artizanat, sticlărie, argintărie sau marochinărie, conform datelor de pe site-ul companiei.
     

  • Programul “Litoralul pentru toţi” începe la 2 septembrie, biletele se pot cumpăra şi cu vouchere

    Programul „Litoralul pentru toţi”, prin care turiştii beneficiază de cazare la mare plătind între 150 şi 600 de lei pentru o săptămână, va fi relansat de luni, 2 septembrie, fiind disponibile aproximativ 12.000 de locuri.

    Potrivit Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, programul social este destinat turiştilor care îşi doresc o vacanţă la malul mării la sfârşitul sezonului, pentru care pot aloca buget foarte mic, comparativ cu bugetele pentru sejururile petrecute în lunile iulie şi august.

    „Tarifele practicate în programul special Litoralul pentru toţi sunt mai mici cu până la 70 la sută faţă de cele din vârf de sezon”, arată reprezentanţii FPTR într-un comunicat de presă.

    Lansat în urmă cu 16 ani, „Litoralul pentru toţi” este singurul program social din România susţinut integral de mediul de afaceri, respectiv de patronatele hoteliere autohtone.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • ARMO: noua legislaţie privind comerţul modern va aduce beneficii clienţilor şi comercianţilor români pe o piaţă globală

    ARMO a prezentat punctul de vedere în cadrul grupului de lucru organizat de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (”MMACA”) pentru actualizarea legislaţiei referitoare la activităţile de comerţ. Anterior întâlnirii din această săptămână, grupul de lucru a constatat că, în acest moment, nu există norme clare adaptate realităţilor existente pe piaţă şi  aliniate cu dispoziţiile comunitare. Majoritatea actelor normative actuale au aproape 20 de ani şi au fost adoptate pe vremea când comerţul era static şi local.

    “Comerţul cu amănuntul offline sau online trebuie privit în context global, în condiţiile în care consumatorul român are acces la platforme din alte state membre, dar şi din China şi Statele Unite. În acest sens, legislaţia naţională trebuie actualizată conform directivelor europene aplicabile comerţului, astfel încât să existe condiţii similare pentru comercianţii români şi cei internaţionali, iar clienţii să beneficieze de cele mai bune condiţii”, a declarat Florinel Chiş, director executiv ARMO.

    La discuţii au participat reprezentanţi ai instituţiilor publice cu atribuţii în domeniu, specialişti din cadrul Ministerul Economiei, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ANPC, Consiliul Concurenţei, ANAF, ai asociaţiilor patronale reprezentative Rucodem, Romalimenta, AMRCR, Asociaţia Distribuitorilor din România, AmCham şi ai mediului de afaceri.

  • Codul Fiscal se va schimba după negocieri cu mediul de afaceri. Ce propuneri au consultanţii

    „Nu ştim dacă toate propunerile noastre vor fi luate în calcul. Negocierile mai sunt deschise până la toamnă, iar noua formă a Codului Fiscal, rezultată din negocieri, se va aplica de la 1 ianuarie”, a explicat Gabriel Sincu, coordonatorul Departamentului Impozite Directe în cadrul EY România, în cadrul unui seminar de specialitate.

    „Foarte important ar fi să li se permită grupurilor de întreprinderi consolidarea fiscală; avem acest lucru la TVA, ar fi de dorit să se permită şi la impozitul pe profit. Am solicitat această facilitate pentru grupurile controlate în proporţie de cel puţin 75%, astfel încât pierderile de la o parte din grup să se contrabalanseze cu profiturile din cealaltă parte, iar impozitul pe profit să se calculeze consolidat – acesta ar fi un balon de oxigen pentru grupurile de firme cu capital românesc”, a spus Gabriel Sincu.

    „Am mai solicitat o măsură care va reduce costurile îndatorării. În prezent, sunt deductibile cheltuielile cu dobânzi şi cu diferenţe de curs valutar în proporţie de numai 200.000 de euro plus 10% din EBITDA (n.n.- câştigul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) inclusiv în cazul dobânzilor bancare. Propunerea noastră a fost ridicarea acestui plafon la 30% din EBITDA şi eliminarea de sub incidenţa prevederii a instituţiilor financiare”, a menţionat consultantul.

  • Ministrul pentru Mediul de Afaceri: investiţiile străine au crescut cu 17,4% în primele cinci luni

    „Invest România este instrumentul prin care noi suntem alături de potenţialii investitori, de oriunde din lume, astfel încât să le furnizăm toate informaţiile, funcţionăm ca punct unic de contact, aceşt investitori, dorind să-şi fundamenteze decizia, iar noi spunem că singura decizie înţeleaptă este aceea de a investi în România”, a declarat Ştefan Radu Oprea.

    „O foarte mare parte din fondurile care astăzi au intrat ca investiţii străine directe în România, sunt reprezentate de către dezvoltările afacerilor deja existente. Şi atunci, Invest România este alături de investitori pe tot parcursul acestui proces. 17,4% reprezintă creşterea investiţiilor străine pe primele cinci luni ale anului. Cred că efortul pe care îl depunem în Minister în Invest România este simplu de cuantificat”, a declarat Ştefan Radu Oprea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Studiu: Inteligenţa artificială, talentele angajaţilor şi regulile noi dinamizează companiile medii

    „Perspectivele de creştere se îmbunătăţesc în 2018, pentru toate economiile importante, Fondul Monetar Internaţional prognozând în prezent o creştere cu 3,9% a PIB-ului în acest an. În acest context pozitiv, liderii de companii sunt optimişti în ceea ce priveşte creşterea veniturilor”, arată un comunicat al EY.

    Studiul, derulat în rândul a 2.766 de executivi din companii de dimensiuni medii din 21 de ţări şi nouă sectoare cheie, arată că încrederea globală în dezvoltarea afacerilor s-a consolidat în ultimele 12 luni. Astfel, 60% dintre companii vizează creşteri între 6% şi 10%, comparativ cu 34% care declarau ambiţii de creştere similare cu un an în urmă. Alte 27% vizează creşteri de peste 10%, o scădere minoră faţă de 2017, când 30% dintre companii se încadrau în această categorie de creştere semnificativă. În plus, niciunul dintre respondenţii din 2018 nu se aşteaptă la o încetinire a creşterii, faţă de 5% în 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 100 cele mai puternice femei din business: Ana-Maria Matei, director general adjunct E.ON România

    Directorul general adjunct al E.ON România crede în simplitate, autenticitate şi consistenţă atunci când e vorba de propria imagine, iar din punctul ei de vedere, aceste lucruri nu pot fi disimulate. „Dincolo de expertiza pe care o avem, la fel de important este ceea ce transmitem oamenilor din jurul nostru, dacă le inspirăm respect sau dacă ne percep ca parteneri de încredere, dacă suntem pentru ei un model de urmat ori dacă regăsesc în noi, în mod real şi credibil, acele valori în care şi ei cred.”

    Ea este de părere că, mai presus de o strategie de imagine, cel mai important este felul în care ne trăim viaţa, principiile care ne călăuzesc în tot ceea ce facem: corectitudinea, fermitatea, dar şi eleganţa, implicarea, grija şi respectul pentru cei din jur.

    Când vine vorba despre deciziile de business, Ana-Maria Matei a constatat în experienţa ei – deopotrivă personală şi profesională – că există două surse majore de frustrare atunci când faci sau decizi un anumit lucru cu impact asupra altora: lipsa de transparenţă şi percepţia inechităţii. „De aceea, cred că este important să ai empatie şi respect, să judeci şi să îţi argumentezi întotdeauna deciziile pe baza valorilor în care crezi. Şi, de asemenea, să comunici clar şi consistent, în orice situaţie, aceste lucruri”, subliniază ea.

    Grupul E.ON România este activ de 12 ani pe piaţa locală în domeniile furnizării şi distribuţiei de gaze naturale şi energie electrică, având peste 3 milioane de clienţi. La nivelul anului 2016, cel mai recent pentru care există informaţii publice disponibile, E.ON a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 1,12 mld. euro şi avea circa 5.500 de angajaţi.

  • EY: 85% dintre companiile româneşti îşi simt planurile de investiţii ameninţate, din cauza incertitudinii fiscale

    Procentul optimiştilor este în scădere faţă de ediţiile anterioare ale studiului, ilustrând un fond de îngrijorare alimentat de creşterea economică bazată pe consum, de presiunile inflaţioniste şi incertitudinile fiscale şi legislative, pentru a numi doar câţiva potenţiali factori care pot influenţa percepţiile oamenilor de afaceri.

    Raportul realizat de EY, în parteneriat cu DoingBusiness.ro, are la bază un sondaj online la care au răspuns 458 lideri de organizaţii din diverse sectoare ale economiei româneşti, dintre care 8% au o cifră de afaceri mai mare de 100 milioane de euro, 9% între 50-100 de milioane de euro, 34% o cifră de afaceri între 10-50 mil. euro, 44% între 1-10 milioane şi 5% sub un mil. de euro.  Răspunsurile au fost colectate cu ajutorul portalului DoingBusiness.ro.

    Avansul economic estimat de Institutul Naţional de Statistică în anul 2017 s-a ridicat la 7%, fiind stimulat mai ales de creşterea consumului, acesta contribuind cu 6,4% la creşterea PIB, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuţie de 1,2%.  Cele mai multe prognoze de creştere economică pentru 2018 se situează sub 5%: Oxford Economics se aşteaptă la o creştere de 4,8%, Comisia Europeană – 4,5%, FMI – 4,4% şi BERD – 4,2%.

    În acest context, companiile româneşti sunt mai puţin încrezătoare în evoluţia mediului economic local, comparativ cu optimismul exprimat de acestea faţă de evoluţia economiei globale: cererea de produse şi servicii (42% optimism la nivelul economiei locale versus 60% economia globală), profitabilitate (20% vs 35%), stabilitatea pieţelor (15% vs 32%), accesul la creditare (24% vs 40%), evoluţia evaluării companiilor (18% vs 31%) şi investiţiile private (22% vs 41%). Cele mai mari discrepanţe apar în cazul stabilităţii pieţei şi a evoluţiei investiţiilor, o posibilă explicaţie pentru aceasta fiind impactul instabilităţii fiscale şi legislative din România.

    În top trei priorităţi strategice şi de capital pentru consiliile de administraţie şi liderii de companii, atât la nivelul tuturor companiilor respondente, cât şi pe eşantionul companiilor mai mari, cu cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro, se regăsesc aceleaşi deziderate: accelerarea creşterii organice şi investiţii în operaţiunile existente (74%), eliberarea de numerar şi îmbunătăţirea managementului capitalului circulant (55%) şi transformarea digitală (49%).Transformarea digitală este însă pe locul al doilea în priorităţile companiilor de peste 10 milioane EUR (cu 55% dintre opţiuni), urmată de eliberarea de numerar şi îmbunătăţirea managementului capitalului circulant.

     „Automatizarea, digitalizarea şi volatilitatea economică şi politică au dominat agenda companiilor din România în ultimul an. Aceste schimbări determină business-urile să îşi regândească viziunea legată de modelul de creştere. A fi parte din schimbare este o necesitate pentru toţi liderii de business din România”, susţine Bogdan Ion, country managing partner, EY România.

    Cele mai mari provocări în mediul de afaceri ţin de politicile publice şi de factorii controlaţi de instituţiile statului: incertitudinea fiscală şi legislativă (80% dintre respondenţi), lipsa stabilităţii politice şi de viziune a politicilor publice (69%) şi birocraţia (46%). Pentru 2018, 85% dintre oamenii de afaceri declară că incertitudinile fiscale şi legislative din ultimul an au un impact negativ direct asupra planurilor de investiţii ale companiilor pe care le conduc. Doar 13% dintre companii consideră că nu le sunt afectate investiţiile, în timp ce 2% nu pot estima impactul.