BusinessMagazin

Tag: medicina

  • Afacere nouă pentru atreprenoarea care a construit alături de soţul ei una dintre cele mai mari companii româneşti

    În urmă cu şase ani, Cristina Timiş, care a pus alături de soţul său bazele unui adevărat imperiu în industria alimentară – Grupul Cris-Tim, deschidea o clinică în inima Capitalei şi miza pe un concept nou în sănătate – medicina integrativă. De ce a ales antreprenoarea dezvoltarea unui business pe această nişă? şi cum a evoluat aceasta până acum?  

    Cristina Timiş a deschis în urmă cu şase ani Clinica Eliade în Bucureşti axându-se pe medicina integrativă şi pe conexiunile dintre simptome, afecţiuni, starea emoţională şi energetică a pacientului.

    Investiţia în clinică a fost de circa 1,2 milioane de euro, iar banii au fost folosiţi în cabinetele medicale, aparatură, design şi decor al spaţiului din Bucureşti unde se află Clinica Eliade.

    „Clinica Eliade a fost fondată în 2014 şi reprezintă o manifestare a dorinţei mele de a aduce în atenţia publicului medicina integrativă şi cei peste 18 ani de căutari legate de sensul vieţii, dezvoltare personală, comunicare, relaţii, stil de viaţă, dar în mod special, legate de sănătate şi vindecare”, a povestit Cristina Timiş.

    Antreprenoarea a precizat că în urma experienţei sale, a ajuns la concluzia că exista necesitatea unui spaţiu în care pacientul să fie tratat, ţinând cont de unicitatea sa, de particularităţile sale care au legătură atât cu partea fizică, cât şi cu cea emoţională, mentală, energetică.

    „Rezultatele obţinute cu medicina holistică m-au determinat să-mi doresc să fac cunoscută lumii întregi o altă perspectivă a abordării sănătăţii, cât şi a întregului stil de viaţă. În altă ordine de idei, consider că educaţia în general şi în mod particular educaţia în sănătate, ca şi educaţia privind întregul stil de viaţă sunt un pilon esenţial pe care se realizează o construcţie personală solidă”, a mai explicat Cristina Timiş.

    Ea a fondat în 1992 grupul Cris-Tim, alături de Radu Timiş, dezvoltând o afacere de familie. Astăzi, grupul Cris-Tim cuprinde şapte linii de business şi anume industria de prelucrare a cărnii, lactatelor şi ready meal, agricultură, creşterea animalelor, producţia de vin şi construcţii. În plus, familia Timiş a intrat şi în domeniul ospitalităţii, deţinând Casa Timiş, un proiect de restauraţie şi turism vini-viticol.

    „Medicina integrativă, aşa cum îi spune şi numele, integrează, alătură, împrieteneşte medicina convenţională cu medicina alternativă, cu scopul de a oferi pacientului multiple variante, spre binele lui cel mai înalt. Acest tip de medicină ia în considerare întregul stil de viaţă, relaţii sociale, relaţiile cu ceilalţi şi cu noi înşine, profil emoţional, tipare de gândire, de nutriţie, de mişcare, de somn, mediu de lucru şi de viaţă, deschiderea spirituală”, a precizat Cristina Timiş.

    Printre terapiile oferite în cadrul clinicii se numără ozonoterapia, utilizată inclusiv în tratarea şi prevenţia COVID-19, recuperarea medicală, osteopatia, terapia craniosacrală, masaje terapeutice, care sunt de altfel şi cele mai căutate servicii. În clinică există şi o secţie de dermato-estetică şi dermato-cosmetică, unde sunt tratate problemele pielii.

    „De asemenea, pentru realizarea atât a unei evaluări, cât şi a unui tratament integralist, am deschis în această vară şi o secţie de recuperare medicală unde pacienţii pot beneficia de kinetoterapie, fizioterapie, kinesiologie, cât si posturologie, care realizează evaluarea posturii”, a mai spus antreprenoarea.

    1,2 mil. euro, valoarea investiţiilor de până acum de până acum în Clinica Eliade

    În plus, şi sănătatea mintală şi emoţională a pacienţilor ocupă o parte importantă în rândul serviciilor oferite în Clinica Eliade, existând terapii de evaluare şi echilibrare energetică, consiliere psihologică.

    „Un an atipic”

    Pandemia de COVID-19 a dat peste cap planurile tuturor antreprenorilor, iar domeniul medical nu a fost ocolit de impactul crizei sanitare. Timp de aproximativ două luni, începând din aprilie, consultaţiile sau serviciile medicale care nu au reprezentat urgenţe au fost suspendate, ceea ce a influenţat fluxul pacienţilor în clinici şi spitale.

    Până în luna septembrie, în condiţiile în care timp de trei luni activitatea a fost întreruptă, în Clinica Eliade au ajuns peste 2.500 de pacienţi, dintre care majoritatea au apelat la servicii de medicină integrativă. Bonul mediu pentru serviciile oferite în 2020 în cadrul clinicii este de circa 380 de lei.

    În cadrul clinicii lucrează 14 angajaţi şi 10 colaboratori.

    Cifra de afaceri a companiei în 2019 a fost de 2,6 milioane de lei, iar în primele nouă luni din 2020 clinica a ajuns la 881.000 lei, în contextul în care timp de trei luni, în perioada martie-iunie, a fost închisă.

    Planuri de extindere?

    Cristina Timiş nu are în plan o extindere a clinicii, cea mai mare provocare fiind lipsa personalului specializat.

    „Nu intenţionez niciun plan de extindere în Bucureşti, cum nu am agreat nici ideea de franciză, deşi am avut cereri, deoarece în domeniul medical şi în mod particular în abordarea medicală alternativă, ca în orice alt domeniu, resursa umană de calitate este aproape inexistentă”, a explicat antreprenoarea.

    În perioada pandemiei, o parte dintre serviciile clinicii au fost oferite şi online, de la prezentări, la cursuri sau consultaţii gratuite. Totuşi, fondatoarea clinicii spune că vede o oportunitate chiar şi în timpul crizei sanitare provocată de pandemia de COVID-19.

    „Piaţa medicală privată de dimensiune medie şi de nişă, cum e şi Clinica Eliade, tocmai datorită dinamismului antreprenorial pe care îl abordez, s-a adaptat în timp real, la fluctuaţiile rapide ale situaţiei medicale naţionale. Sunt timpuri fără precedent în istoria omenirii, în care educarea şi autoeducarea contează mai mult ca oricând în tot ce e legat de fortificarea şi păstrarea imunităţii, de sănătatea holistică a fiinţei”, a mai spus Cristina Timiş.

  • Cum a transformat o tânără un obicei de mii de ani într-o afacere modernă, pornită într-un sat cu un singur locuitor, aflat în pragul dispariţiei

    Hodaia a apărut în 2016, când Raluca Olaru se afla în căutarea unui cuib care să găzduiască afacerea ei cu produse cosmetice. A ajuns întâmplător în Hodaia, un sat aflat în prag de dispariţie, din comuna Fărăgău, judeţul Mureş, care mai avea un singur locuitor. Numele a fost sursă de inspiraţie, aşa că a fost ales să devină brand pentru o colecţie de poţiuni magice din ingrediente naturale.

    Povestea acestui business a început acum mulţi ani, când deja eram activă în domeniul medicinei naturiste şi tradiţionale, interes şi pasiune stârnite de bunica mea. În ultimii zece ani am început să aprofundez cunoştinţele prin studii intense autodidacte în domenii ca medicina, farmacia şi botanica. Au urmat diverse ateliere şi cursuri, participări la seminarii în cadrul facultăţilor de specialitate”, povesteşte Raluca Olaru.

    În tot acest timp, prepara diverse produse de îngrijire din plante medicinale cu proprietăţi dovedite ştiinţific, pe care le oferea familiei şi celor apropiaţi. Multe dintre reţete le-a moştenit din familie, iar pe altele le-a creat chiar ea.

    După toată această pregătire, brandul a apărut în anul 2019, în urma accesării fondurilor europene prin programul România Start-up Plus.

    „Pentru înfiinţarea afacerii am investit până acum peste 50.000 de euro, iar sursele de finanţare au fost surse proprii – circa 30% – şi finanţarea prin programul România Start-up Plus, care ne-a ajutat să punem pe picioare această afacere.”

    La bază, Raluca Olaru este restauratoare de bunuri de patrimoniu, însă tot timpul a împletit această pasiune cu cea pentru medicina tradiţională, care s-a concretizat în laboratorul din Topliţa, judeţul Harghita, unde sunt preparate produsele care se vând ulterior pe site-ul Hodaia. Pentru o perioadă, a avut colaborări cu magazine naturiste, frizerii, barbershopuri, însă odată cu pandemia, acestea au fost suspendate. Reluarea unor astfel de colaborări este însă unul dintre planurile antreprenoarei.

    „Momentan suntem două angajate, eu ca administrator şi şefa de laborator, farmacista. Pe lângă angajaţi, mai avem în echipă persoane care se ocupă de imaginea firmei, de elementele tehnice ale brandului, design, de cultivarea unora dintre plantele folosite în producţie.”

    Hodaia a început să se facă vizibilă începând cu luna iunie a acestui an, odată cu introducerea unor produse noi, specifice sezonului cald. Sub acest brand, se găsesc elixiruri pentru barbă, săpunuri, uleiuri şi creme, cu preţuri între 27 şi 97 de lei.

    „În luna noiembrie dorim să intrăm pe pieţele din Germania, Franţa, Suedia, Norvegia şi Elveţia, unde suntem în negocierea unor contracte de colaborare cu mai multe saloane de coafură şi magazine de lux”, spune Raluca Olaru.

    Momentan, clienţii Hodaia sunt utilizatorii finali, care achiziţionează produsele direct de pe site-ul businessului. Chiar dacă multe dintre produsele listate sunt destinate bărbaţilor, majoritatea clienţilor sunt totuşi femeile, care achiziţionează produsele unisex.

    Dar Hodaia vrea să extindă gama de produse şi lucrează la poţiuni noi, după ce, până în luna iulie, businessul a mers foarte încet, generând pierderi din cauza anulării unor evenimente importante pentru promovarea brandului. De la mijlocul lunii iulie însă, lucrurile au început să se mişte.

    „Ne pregătim şi pentru accesarea unor surse de finanţare noi pentru dezvoltarea afacerii şi în special pentru dezvoltarea unei părţi a afacerii noastre, cea de producţie de materii prime şi cultivare la o scară mai mare a unor plante medicinale”, adaugă Raluca Olaru.

    Raluca Olaru, fondator Hodaia: „Ne pregătim pentru accesarea unor surse de finanţare noi pentru dezvoltarea afacerii şi în special pentru dezvoltarea unei părţi a afacerii noastre, cea de producţie de materii prime şi cultivare la o scară mai mare a unor plante medicinale.”

    5 IDEI DE AFACERI DE LA ZERO

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    EXONIA – fabrică de ambalaje (Iaşi)

    Fondator: Tiberiu Stoian

    Cifră de afaceri în 2019: 5 mil. euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

     

    BUFNIŢA DIN TEI  – centre de educaţie nonformală (Bucureşti)

    Fondatoare: Cecilia Necula

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 150.000 de euro

    Prezenţă: Piaţa Sudului şi Calea 13 Septembrie din Bucureşti

     

    I_CHAIR – brand de scaune (Braşov)

    Fondator: Ionatan Politic

    Investiţie iniţială: 500 lei

    Prezenţă: naţională

     

    SCRIJELE DE FRUCTE CA LA BUNICA – producţie de fructe deshidratate (Vaslui)

    Fondator: Bogdan Ghineţ

    Investiţie iniţială: 24.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 35.000 de lei (7.400 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

     

    PURE SALON – salon de înfrumuseţare (Bucureşti)

    Fondatoare: Corina Sterea

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată: 10.000 de euro pe lună

    Prezenţă: Bulevardul Dacia din Bucureşti

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Noul an şcolar, fără arme. Există foarte puţini medici de medicină şcolară

    În România există foarte puţini medici de medicină şcolară, inegal repartizaţi. Cei mai mulţi medici de medicină şcolară sunt la oraşe, deşi 65% din şcoli se află în mediul rural, astfel că prevenţia rămâne cel mai bun tratament.

    Ministrul Sănătăţii spune că, la şcoală, copiii ar trebui să treacă printr-un triaj epidemiologic făcut de personal medical calificat. Planul pe hârtie sună bine, însă, în realitate, medicii de medicină şcolară, cei care ar putea face aceste triaje şi s-ar putea ocupa în şcoli de prevenţie, sunt foarte puţini.

    Medicul Claudia Strâmbeanu, membru al Societăţii Medicilor din colectivităţile de copii, spune că anul trecut erau în sistem numai 1.300 de medici de medicină şcolară. Practic, 1 medic ar fi trebuit să aibă în grijă, teoretic, peste 2000 de copii.

    Mai este o problemă. Medicul spune că, din 3.400 de cabinete şcolare şi studenţeşti, numai 100 sunt în mediul rural, deşi cele mai multe şcoli sunt aici, 65% dintre ele.

    E greu de crezut aşadar că şcolarii vor putea fi văzuţi de medic în fiecare şcoală, mai ales că, anul acesta, foarte mulţi dintre medicii şcolari au primit misiunea de a ajuta DSP-urile la anchetele epidemiologice legate de infectările cu SARS-CoV 2.

    „În contextul pandemiei COVID-19 este poate mai importantă decât oricând prevenţia, şi accentul în sistemul de sănătate ar fi trebuit pus demult pe prevenţie, şi nu neapărat pe partea curativă. Medicina şcolară realizează această prevenţie într-un grup populaţional cu risc, şi anume colectivităţile de copii şi tineri din unităţile de învăţământ. Pentru preşcolarii, elevii şi studenţii din mediul rural care studiază în mediul urban medicina şcolară este singura care le asigură asistenţa medicală primară a stării lor de sănătate”, spune dr. Claudia Strâmbeanu.

  • Studentă la Medicină din Iaşi: Câţi pacienţi s-ar lăsa pe mâna unor medici care au învăţat online?

    Mai este o lună până la începerea anului universitar, iar universităţile de medicină încă nu au decis cum vor învăţa studenţii: online sau la patul pacientului.

    Ana Olariu este studentă la UMF Iaşi şi spune că ar prefera să se întoarcă în spital să înveţe, iar cursurile ar putea să le facă de acasă. Ea susţine că nu ar putea să se considere medic fără contactul cu pacienţii.

    „Nu cred că am putea să spunem după ce terminăm facultatea asta că suntem medici dacă nu reuşim să intrăm în contact cu pacienţii, să vedem exact patologiile. Dar pe termen lung nu cred că am putea să spunem că dobândim aceleaşi informaţii, că avem aceleaşi noţiuni şi atunci este foarte, foarte complicat să spui că tu eşti un medic bun dacă tu nu ai intrat în contact cu pacienţii. Nu ştiu câţi pacienţi s-ar lăsa pe mâna unor medici care au făcut facultatea online. Eu, personal, ca om nu aş face chestia asta”, a spus Ana Olariu.

    Chiar dacă încă nu s-au decis cum vor începe noul an universitar, cei de la UMF Iaşi au lucrat, alături de o universitate din Croaţia, la un proiect de e-learning, prin care studenţii vor putea să consulte pacienţi virtuali.

    „Ceea ce a dezvoltat deja acest proiect Telson sunt mecanisme de învăţare care sunt perfect aplicabile în interiorul aceleiaşi platforme pe care noi o folosim deja. Înseamnă cazuri clinice, care sunt prezentate studenţilor şi ei le evaluează şi dau răspunsuri care înseamnă diagnostice, tratament, etc. Este practic virtualizarea lucrărilor practice şi a stagiilor clinice”, a declarat profesorul Radu Iliescu, prorector al UMF Iaşi.

    „Este dificil, pentru că într-adevăr învăţământul medical presupune interacţiunea cu pacientul şi este practic de neînlocuit activitatea practică a medicului sau a asistentei. Dar, dacă avem instrumentele necesare, instrumente moderne, se poate. E o alternativă”, a declarat Gabriela Ştefănescu, prodecan al Facultăţii de Medicină din cadrul UMF Iaşi.

  • Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat

    „Cred că primul moment în care am simţit că pot face business a fost cel în care, copil fiind, îl ajutam pe tata să vândă şi căram în cârcă în sus şi-n jos să le arătăm clienţilor produsele din magazinul en-gros de covoare”, îşi aminteşte Wargha Enayati începuturile sale antreprenoriale, înrădăcinate încă din copilărie.

    În 25 de ani de antreprenoriat în domeniul medicinei, el şi-a câştigat statutul de pionier nu o dată, ci revenind constant cu câte un titlu demn de primele pagini ale publicaţiilor de business. Cel mai recent se referă la rolul său de iniţiator al proiectului Enayati Medical City, un centru medical gigant, rezultatul unei investiţii de 60 de milioane de euro, care urmează să fie deschis anul viitor. În pragul deschiderii, Enayati a povestit despre fiecare etapă din parcursul său antreprenorial, privind retrospectiv la reuşitele sale de până acum, dar şi la greşelile din care a învăţat. 

    Medicul Wargha Enayati provine dintr-o familie care a îmbinat mereu antreprenoriatul cu medicina – tatăl, medic ginecolog, care a profesat până în ultimii săi ani de viaţă, dezvolta în paralel şi afacerea cu covoare. (Acum, a treia generaţie pare să le calce pe urme şi continuă pe aceeaşi linie: fiul  lui Wargha Enayati, Anis, a terminat UMF Carol Davila şi vrea să se specializeze în psihiatrie.)

    Iniaţitivele antreprenoriale au continuat şi pe parcursul formării sale ca medic: în perioada studenţiei la Cluj, a încercat să vândă ceasuri aduse din Germania, iar după Revoluţie a vrut chiar să îşi facă o fabrică de marmură artificială şi să vândă marmură, dar planul nu a funcţionat.

    Apoi a intrat în imobiliare, iar de aici până la deschiderea primei clinici private a fost doar un pas: „Între anii 1990 şi 1995 a mers foarte bine, am făcut câştiguri mari din vânzări şi cumpărări de apartamente, aşa că în 1995 am ales să dedic cel mai frumos apartament pe care îl aveam şi să deschid prima mea clinică privată de cardiologie. Pot spune, fără modestie, că sistemul medical privat din România a început într-un apartament de la Unirii”.

    De la un business plan de 2.000 de dolari pe lună, la prima reţea de clinici private din România
    După ce a deschis cabinetul de cardiologie, primul business plan pentru Centrul Medical Unirea a fost de 2.000 de dolari pe lună: „Nu voiam decât să ajung la break even cu o cifră de afaceri de 25.000 de dolari pe an”. Wargha Enayati spune totuşi că aceasta era o cifră greu de imaginat pentru serviciile medicale private în România anului 1995. „Primele săptămâni se întâmpla să am zile întregi fără pacienţi şi atunci am fost unul dintre primii medici care au introdus medici colaboratori care veneau cu pacienţii lor”, îşi aminteşte el. A devenit medicul Ambasadei Germane la Bucureşti şi asta l-a ajutat, mărturiseşte chiar el, să câştige încrederea străinilor din Bucureşti care conduceau afaceri bănoase. 

    Acela a fost şi momentul în care a început să se gândească să vândă abonamente pentru angajaţii companiilor din Bucureşti şi că trebuie să aducă mai multe specialităţi în clinică. Apartamentul de la Unirii devenise neîncăpător: „Aşa că apartamentul de la etajul 5 nu mai era funcţional şi după trei ani am deschis prima clinică pluridisciplinară, la parterul unul bloc de pe Bulevardul Unirii”.

    Apoi, după alţi trei ani, a deschis clinica de pe strada George Enescu din Capitală, iar după alţi trei ani a deschis încă trei policlinici şi primul spital pe Strada Clucerului, care era mic, îşi aminteşte Wargha Enayati fiecare pas  din începuturile dezvoltării Regina Maria.

    „A fost nevoie de 10 ani ca lumea să se obişnuiască cu conceptul de consultaţii private care trebuie plătite. A fost nevoie de alţi 10 ani ca spitalele CMU Regina Maria să devină profitabile. A fost nevoie de 15 ani ca abonamentele medicale să poată deveni parte integrantă în sistem”, descrie Wargha Enayati fiecare bornă marcată, după ani de muncă.
    În 2007, s-a perfectat prima vânzare a unui furnizor medical din România către un investitor care  era fond de investiţii, cât şi prima achiziţie a unei policlinici din afara reţelei, dar şi din afara Bucureştiului, la Cluj. Aşa au devenit primii care au dezvoltat o reţea proprie în ţara. „Sunt mândru să pot spune azi, la 25 de ani de când am fondat Centrul Medical Unirii, devenit Reţeaua Privată Regina Maria, şi după 20 de ani de lucrat la acest proiect, că am lăsat în spate un business sustenabil. La plecarea mea din Reţea erau 2.000 de angajati, azi, după 5 ani, sunt 5.000 de angajaţi”, spune Wargha Enayati. 
    Premierele s-au ţinut lanţ însă şi după cea de-a treia vânzare a reţelei Regina Maria, către fondul de investiţii Mid Europa Partners, când medicul cardiolog a ieşit din acţionariatul companiei.
    „Abonamentele medicale au fost create acum 25 de ani şi azi sunt o piaţă constantă de peste 1,5 milioane de euro.  Primul spital dedicat femeilor a devenit acum o industrie in sistemul privat de sănătate şi o alternativă viabilă pentru sistemul de stat.  Policlinicile sociale sunt acum două în Bucureşti şi au peste 5.500 pacienţi din care 2.200 sociali, adică fără venituri şi asigurări medicale, şi au oferit 29.000 consultaţii, din care 13.500 sociale”, îşi descrie Wargha Enayati reuşitele privind retrospectiv. „Aceste proiecte au trăit şi merg mai departe creând adevărate trenduri pe piaţa medicală pentru că au fost caracterizate de creativitate şi inovaţie.”


    Drumul spre oraşul medical, aproape de final
    Acum, se concentrează pe dezvoltarea Enayati Medical City, un complex integrat, dezvoltat în asociere (pe zona de oncologie) cu Spitalul Monza şi desfăşurat pe o suprafaţă de 35.000 de metri pătraţi, fiind  cel mai mare proiect medical privat din ţara noastră.

    „Este singurul spital de asemenea dimensiuni care se construieşte în această criză, cu o investiţie în valoare totală de 60 de milioane de euro şi care va fi gata la sfârşitul acestui an”, descrie Wargha Enayati proiectul.
    A pornit în dezvoltarea acestuia de la nevoia acută de a oferi soluţii pentru îngrijirea vârstnicilor, în condiţiile în care România, ca de altfel lumea întreagă, se îndreaptă vertiginos către îmbătrânirea accentuată a populaţiei (unu din trei români va avea peste 65 ani în 2040, citează antreprenorul un raport al Eurostat) şi de la inexistenţa pe piaţă a unor facilităţi integrate.

    „Am gândit acest centru medical ca pe un oraş în care seniorii să poată avea acces permanent la serviciile medicale şi sociale de care au nevoie, fie că sunt independenţi sau asistaţi medical, că au nevoie de recuperare sau paliaţie, că au nevoie doar de socializare sau de un mediu în care să trăiască demn”, descrie antreprenorul raţiunea din spatele acestui proiect.

    Acesta îmbină un spital integrat de oncologie şi recuperare cu un centru rezidenţial şi de îngrijire pentru seniori. Spitalul de oncologie va fi dotat cu 100 de paturi, compus dintr-un ambulatoriu de specialitate, secţii de chirurgie, chimioterapie, radioterapie şi medicină nucleară imagistică şi laborator. Centrul rezidenţial şi de îngrijire pentru seniori va avea peste 130 de locuri, iar îngrijirea acestora se va face pe etaje dedicate, în funcţie de gradul de nevoi – rezidenţial (persoane independente sau asistate) şi medical (servicii de recuperare, paliaţie). Conceptul de îngrijire a pacientului în mod integrat şi eficient va fi completat cu un centru de zi pentru seniori şi 50 de cabinete în regim de ambulatoriu. „Cheia succesului este punerea la un loc a unei elite medicale care să ofere cele mai bune soluţii integrate pentru problemele oncologice şi pentru îngrijirea vârstnicilor”, spune antreprenorul.

    În ceea ce priveşte componenta medicală, el explică că proiectul include un spaţiu ambulatoriu generos de geriatrie cu multiple specialităţi, centru de fizioterapie cu piscină de recuperare şi terapie ocupaţională. „Vârstnicii se mută din casa lor în mare parte pentru un stil de viaţă de comoditate, socializare şi siguranţă atât pentru ei, cât şi pentru familiile lor. Siguranţă care aici este asigurată de un spital cu cinci săli de operaţii, secţie ATI, imagistică, laborator, precum şi medici specialişti de gardă.”

    Dezvoltarea proiectului a preluat-o Dan Doroftei, despre care Enayati spune că a avut norocul să îl cunoască în 2018, când se întorcea în România după 12 ani de experienţă în SUA în proiecte similare. După inaugurarea centrului, va conduce alături de el partea de seniori – rezidenţialul şi spitalul de geriatrie.

    Proiectul se află în prezent într-o fază avansată de construcţie, în octombrie-noiembrie clădirea va fi finalizată,  iar din ianuarie va fi operaţională, dotată şi funcţională. „A fost o provocare în sine în această perioadă să ţinem deschis un şantier pe care muncesc zilnic 400 de oameni. Suntem încrezători că vom rămâne în calendar şi că vom deschide conform planurilor”, spune Enayati. 

    Vorbind despre provocări, medicul antreprenor subliniază că acestea vin din gradul de noutate al unui astfel de proiect în România. „Proiectul este foarte ambiţios. Şi inovator. Principalele provocări ţin atât de schimbarea mentalităţilor cu privire la modul în care seniorii merită să trăiască, cât şi de întregul concept de îngrijire a vârstnicilor în ţara noastră. În plus, conceptul de îngrijire integrată atât pe zona de oncologie, cât şi pentru seniori este unul care va fi pus în practică în premieră în ţara noastră.

    Prin urmare, funcţiunile gândite sunt complexe şi de aici şi provocarea legată de construcţie, arhitectură, avize şi autorizări”, spune el. Pe de altă parte, observă că cea mai mare provocare cu care s-a confruntat este lipsa sprijinului din partea autorităţilor. „Este, până la urmă, cea mai mare investiţie medicală din România, din Bucureşti din ultimii 30 de ani. Niciun alt proiect nu are/a avut asemenea dimensiuni. Spitalul Enayati Medical City costă un pic peste un studiu de fezabilitate comandat de stat pentru oricare din spitalele regionale, aşa că obiectivul meu primordial este să demonstrez că se poate face!

    Nu zic că nu e greu, nu zic că e cel mai bun sau profitabil model, zic doar că dacă proiectul meu devine un model mă aştept ca alţi investitori sau statul să îl perfecteze, să îl replice, să construiască spitale mai mari, mai bune, mai performante, adaptate la nevoile acestei perioade. Dar, cel mai important, să fie gândite ca proiecte pentru pacienţi, pentru medici, pentru seniorii României cum e cazul de faţă, având în vedere nevoile lor reale”.
    Termenul de finalizare al proiectului cu tot cu dotări este începutul anului viitor, iar Wargha Enayati crede că vor avea primii pacienţi, în funcţie de autorizări şi avize, în a doua lună a anului 2021.

    „Pentru că este un proiect definit de termenul «integrat» vom încerca să deschidem ca un întreg, în acelaşi timp. De altfel, pe lângă cele două spitale (de oncologie şi geriatrie) şi centrul rezidenţial pentru seniori adăpostim cel mai mare, cred, ambulatoriu din România, cu 50 de cabinete, unde vom promova conceptul de concierge medical (doctor dedicat care să conducă pacientul pe tot traseul său medical), un restaurant, o sală de conferinţe, centru de recuperare fizio-kineto cu piscină, magazine, capelă şi multe grădini spectaculoase gândite să aducă lumină şi culoare.”

    Valoarea totală a investiţiei este de aproximativ 60 milioane de euro, din care aproape 70%, respectiv 40 milioane de euro, este investiţia sa, constituită din fonduri proprii şi o mică parte credit bancar. Se aşteaptă ca investiţia să aibă un turnover de 25 milioane de euro la trei ani după deschidere.

    Iar fiindcă va fi vorba despre un produs high-end, cel puţin pe zona rezidenţială şi de îngrijire seniori, tarifele vor fi între 2.500 şi 4.000 euro/lună. „În construcţia spitalului de geriatrie şi a centrului rezidenţial a fost acordată atenţie maximă pentru toate detaliile, de la aranjamentul camerei, până la mobila potrivită pentru vârstnici. Este vorba de spaţii verzi generoase, sală de spectacole, activităţi de divertisment, care să le ofere rezidenţilor toate avantajele unui trai urban, mai ales că ne aflăm în zona de nord a Capitalei şi mă bucur că am aflat de curând că magistrala 6 de metrou va fi aproape de noi, deci accesibilitatea va fi din ce în ce mai mare”, explică medicul. 

    În 2021 vor fi peste 500 de angajaţi pe platforma Enayati Medical City, majoritatea personal medical: „Centrul medical este gândit ca un proiect şi pentru medici, un ecosistem medical care va pune laolaltă elita medicală şi profesională din România”.

    Ce urmează? Medicul-antreprenor mărturiseşte că deocamdată îşi consolidează actualele investiţii, în contextul în care Enayati Medical City consumă resurse semnificative, dar va continua să investească prin intermediul unui fond de investiţii. Lansat alături de alţi patru investitori, Voicu Oprean, Alexandru Popescu, Sergiu Neguţ şi Georgios Sofianos, fondul de investiţii Cleverage Venture Capital îşi propune să ajungă  la finanţări de 20 de milioane de euro în 5 ani pentru proiecte din România şi din regiune.

    „Etica ar trebui să fie esenţială în educarea oricărui profesionist”
    „Cred că problema principală este a omului din sistem. Percepţia publică este de corupţie la nivelul sistemului şi nu poate fi schimbată peste noapte”, răspunde Wargha Enayati, întrebat care sunt motivele pentru care sistemul românesc medical este în continuare blamat şi care ar fi soluţiile pentru evoluţia acestuia.
    Aminteşte despre exemplul recent apărut în presă al lui Markus Braun, fostul şef de la Wirecard, acuzat că a deturnat fonduri de 1,9 miliarde de euro din banii companiei. În acest context, Wargha Enayati se întreabă: dacă astfel de lucruri se întâmplă la acel nivel, în Germania, ce pretenţii putem noi să avem să schimbăm percepţia publică despre sistemul medical. „Corupţia există şi va mai exista în sistemul medical. De aceea eu cred că etica trebuie să fie un factor determinant în educaţia oricărui profesionist, indiferent de domeniu. Şi până ce nu vom înţelege cu toţii că omul este în primul rând o fiinţă spirituală, nu vom fi conştienţi nici de cât de importantă este etica personală în relaţionarea profesională şi umană”, spune el. Enayati punctează însă că nu poate să aibă un rol activ în dezvoltarea politicilor româneşti, ţinând cont de credinţa sa, Baha’i, care nu permite să facă parte din formaţiuni politice, să facă politică partizană. „Membrii  comunităţii Baha’i sunt artizanii unităţii şi ai lipsei dezbinării, suntem activi în planul politicii globale, dar nu în cea guvernamentală”, descrie el unul dintre principiile credinţei sale. 
    Cum descrie modul în care a fost gestionată criza medicală curentă? „Pentru că sunt un om al statisticilor şi al cifrelor cred totuşi, fără a încerca să micşorez ce se întâmplă, că reacţia a fost prea vehementă şi ca urmare vom resimţi efecte medicale pe termen lung şi în număr mult mai mare decât al statisticilor victimelor cu COVID. Asta dacă nu punem la socoteală şi efectele economice, distrugerea brută a unor ramuri a economiei. Şi acestea vor avea consecinţe medicale grave în viitor. Singurul lucru care ne-ar putea ajuta ar fi ca guvernul să intervină acum şi să ia din bugetul altora, cum ar fi apărarea, şi să facă o infuzie masivă în economie şi sănătate”, crede el. 


    Succesul în antreprenoriat? Răbdare şi curajul de a închide o afacere dacă nu mai merge

    Wargha Enayati spune că şi-a construit parcursul având ca inspiraţie viaţa şi valorile părinţilor săi, care i-au arătat mereu flexibilitate şi agilitate, adaptabilitate şi viziune globală asupra problemelor lumii. „De la părinţii mei am învăţat să provoc şi să mă provoc în a găsi soluţii care să servească oamenilor. De la credinţa mea, Baha`i, am învăţat să fiu detaşat, echidistant şi să am curaj pentru schimbare”, îşi descrie medicul antreprenor reperele din parcursul său antreprenorial. El oferă spre exemplu şi două citate ale lui Bahá’u’lláh, fondatorul credinţei Baha’i, despre care antreprenorul spune că îl guvernează în toată activitatea sa: „Numai acela care în zilele noastre îşi consacră viaţa slujirii întregii rase umane este într-adevăr om”  şi „Toţi oamenii au fost creaţi pentru a duce mai departe o civilizaţie în continuu progres”.
    Nu au lipsit însă nici lecţiile pe care le-a dobândit pe parcursul său. „Cred că principala mea eroare a fost lipsa de experienţă pe zona de expansiune, care pentru reţea a fost masivă şi neaşteptată. În plus, reacţiile mele la provocări, dificultăţi sau ameninţări nu au fost întotdeauna temperate”, îşi descrie Enayati greşelile din care a învăţat de-a lungul timpului.
    „Apoi, de teamă că nu voi putea creşte singur, am hotărât în 2007 să mă duc pe drumul asocierii cu un fond de investiţii şi implicit al forţării ca la un moment dat, să ies din această afacere printr-un drag-along, fapt care s-a şi întâmplat după opt ani la cea de-a treia vânzare. Mereu mă întreb dacă trebuia să fac acest pas…”, mărturiseşte Wargha Enayati. 
    Medicul antreprenor oferă şi un sfat pentru tinerii antreprenori: „Sper ca antreprenorii tineri să fie în permanenţă conştienţi de impactul  social pe care ar trebui să-l producă orice acţiune de business. Important este să înceapă cu dreptul, cu toate lucrurile în ordine, legal, fiscal, în acord cu reglementările din domeniul muncii. Să ia în calcul că pornirea unei afaceri durează cel puţin trei ani. Şi, cel mai important, să aibă răbdare şi răbdare şi răbdare, alături de curajul de a închide o afacere daca devin conştienţi că nu mai merge”. 

    Un sfert de secol de premiere medicale

    30 noiembrie 1995
    Centrul Medical Unirea ia fiinţă cu un cabinet de cardiologie într-un apartament în Piaţa Unirii.
     

    1996
    Wargha Enayati introduce pe piaţă noţiunea de abonamente medicale (în prezent o piaţă de  1,5 milioane de euro).

    1999
    Lansează primul centru medical cu functionalităţi multiple – CMU Unirea, care include o reţea de mai multe policlinici.

    2004
    Lansează primul spital dedicat exclusiv femeilor, rezultatul unei investiţii de 1 milion de euro.

    2007
    Gigantul de investiţii 3i Plc preia un pachet minoritar de acţiuni la CMU. Este prima intrare pe piaţa medicală a unui fond de investiţii, iar din tranzacţia cu 3i Plc rezultă cea mai mare investiţie din sistemul medical privat din România.

    2008
    Are loc prima extindere din sistemul privat în afara Bucureştiului – la Cluj –   Napoca, prin achiziţionarea unei clinici, în urma unei investiţii de  500.000 de euro.
    Deschide prima maternitate privată – cel mai modern spital dedicat obstetricii şi ginecologiei, cu dotări şi tehnici de ultimă oră, inclusiv cu posibilitatea naşterii în apă. A fost numită Regina Maria cu acordul Casei Regale a României.
    Încheie primele parteneriate academice stat-privat – cu cel mai mare număr de personalităţi medicale, profesori care intră să ofere consultaţii în sistemul privat.
    Lansează primul examen clinic complet, într-o singură zi, un proces complex de evaluare a sănătăţii  – VIP Health Check.

    2010
    A doua intrare a unui fond de investiţii, Advent International, care preia o participaţie majoritară la CMU, pentru extindere.
    Prima achiziţie a unui spital privat Euroclinic, de la asigurătorul Eureka – o investiţie de 15 milioane de euro.

    2011
    Deschide primul spital privat la Braşov.
    Pentru prima dată, Casa Regală oferă acordul ca o entitate privată să preia numele unui suveran român, astfel că CMU şi Euroclinic devin REGINA MARIA, Reţeaua privată de sănătate – Maternitatea Regina Maria devine REGINA MARIA Spital de obstetrică şi ginecologie, REGINA MARIA Policlinica pentru copii, REGINA MARIA Spitalul Euroclinic, Banca Centrală de Celule Stem REGINA MARIA, Divizia Laboratoare Clinice REGINA MARIA.
    Înfiinţează prima policlinică socială din România, în parteneriat cu Primăria Capitalei, Policlinica Baba Novac,  dedicată persoanelor fără venituri si asigurări medicale, sub egida Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria – ONG condus împreună cu soţia sa, Mitra Enayati.

    2012
    Deschide cel mai mare spital dedicat în totalitate sănătăţii mamei şi copilului – spitalul Băneasa, rezultatul unei investiţii de 10 milioane de euro. 

    2015
    În urma celei mai mari tranzacţii de pe piaţa serviciilor medicale din România, prin achiziţia integrală a pachetelor de acţiuni de către Mid Europa, cel mai mare fond de private equity cu investiţii în Europa Centrala şi de Est, dr. Wargha Enayati iese din acţionariatul RM . Potrivit surselor din piaţă,
    reţeaua era evaluată
    la acel moment la 150 de milioane de euro
    şi avea 2.000 de angajaţi.
    Deschide Policlinica Sala Palatului – a doua policlinică pentru persoane cu venituri mici sub egida Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria.
    Investiţia direcţionată în aceasta ajunge la 1 milion de euro.

    2016

    Cumpără Versa Medical, pe care o transformă într-una dintre cele mai importante companii de comunicare medicală din România, MedicHub – o investiţie de
    1 milion de euro. 

    2017
    Investeşte în prima clinică de second opinion din România – Intermedicas. Valoarea investiţiei ajunge la 500.000 de euro.
    Cumpără prima revistă medicală din România, săptămânalul Viaţa Medicală – o emblemă a lumii medicale, fiind printre primele publicaţii nou-tipărite în decembrie 1989. Valoarea investiţiei ajunge la 100.000 de euro. 

    2018

    Intră in acţionariatul primei aplicaţii de programări la medic din România, Docbook.
    Susţine primul start-up de recrutare medicală din România – Medijobs.
    Valoarea investiţiei în MediJobs şi în Docbook ajunge la 1 milion de euro.
    Primeşte din partea Casei Regale a României Medalia Regală pentru Loialitate.
    Intră în acţionariatul MediaMEd Publicis. 

    2019

    Lansează pentru prima oară conceptul de concierge medical în România.
    Lansează Asociaţia Medicilor Independenţi – AMI – care reprezintă o comunitate de clinici şi de cabinete medicale private independente conectate la un centru de comandă ce direcţionează pacientul către cel mai potrivit medic sau către cea mai potrivită clinică parteneră, cu scopul de a-i oferi acestuia o îngrijire integrată. Comunitatea oferă în acelaşi timp medicilor posibilitatea de a colabora şi dialoga în interesul actului medical, printr-un proces integrat, pluridisciplinar şi obiectiv.

    2020

    Enayati Medical City se apropie de deschidere – un proiect în valoare de 60 milioane de euro cu o investiţie de aproximativ 40 milioane de euro constituită în cea mai mare parte din fonduri proprii şi un credit de la bancă, restul investiţiei proiectului fiind acoperit de partenerii medicali din proiect.
    Lansează primul program de finanţare dedicat start-up-urilor medicale, Cleverage –
    cu o investiţie de 500.000 euro.

     

    Ce înseamnă Enayati Group în prezent
    În prezent, grupul Enayati este format din: MedicHub Media, care include şi Medicală şi partenerul MediaMEd Publicis (companii de comunicare medicală şi marketing pentru lumea medicală, digital, conferinţe şi media), Intermedicas Concierge Medical – clinică medicală de concierge medical şi second opinion, Fundaţia Inovaţii Sociale Regina Maria, formată din două policlinici sociale pentru persoane fără venituri şi asigurări medicale şi două afterschool-uri pentru copii, aplicaţia de programări la medic şi telemedicină Docbook, platforma de recrutare de personal medical Medijobs.
    De asemenea, Enayati Group include unul dintre proiectele „vedetă” ale domeniului medical privat în prezent – Enayati Medical City – un oraş medical aflat în construcţie. 

  • Cum a reuşit o absolventă de Medicină să creeze o afacere care i-a adus o avere de 1,4 miliarde de dolari

    Katie Rodan a avut rezultate strălucite în anii de studiu petrecuţi în cadrul şcolii de medicină pe care a urmat-o la universitatea Stanford, dar nu s-a mulţumit doar cu o carieră în domeniul medical. A ales să o îmbine cu lumea antreprenoriatului, punând bazele unui business care i-a adus recunoaştere internaţională şi o avere de aproape 1,4 miliarde de dolari.

    Katie Rodan s-a născut în 1954 în SUA, într-o familie de evrei, şi a crescut în Los Angeles. Bernardine, mama sa, era profesor de microbiologie, iar tatăl său, Harry Pregerson, judecător federal. Ea a primit, din partea Universităţii Virginia, o diplomă în istorie, urmată de titlul de doctor în medicină din partea din California de Sud. Pentru rezidenţiatul în dermatologie a mers la Şcoala de Medicină de la Stanford, unde a fost numită rezident-şef. În perioada rezidenţiatului, ea a întâlnit-o pe Kathy A. Fields, alături de care a dezvoltat, în 1995, Proactiv Solution, un tratament de îngrijire a pielii pentru combaterea acneei. Şapte ani mai târziu, în 2002, cele două au pus bazele companiei Rodan + Fields, cumpărată, în 2003, de Estée Lauder. În 2006, compania şi-a schimbat modelul de business, de la vânzări directe la vânzări de tip multi-level marketing. În 2007, Rodan şi Fields s-au hotărât să cumpere înapoi businessul din portofoliul Estée Lauder. Compania foloseşte consultanţi independenţi, majoritatea femei, pentru a-şi vinde produsele. Deoarece doar 2% dintre aceştia câştigă peste venitul minim, modelul de business a fost de multe ori criticat de avocaţii consumatorilor ca fiind mult prea apropiat de modelelele de business tip schemă piramidală.


    Cele două antreprenoare au scos şi o serie de cărţi pe teme asociate businessului pe care îl conduc. În 2015, Rodan a fost clasată de publicaţia internaţională Forbes în topul celor mai de succes 50 de antreprenoare din SUA care şi-au construit singure averea.
    În 2016, fondatoarele businessului şi-au vândut drepturile pentru tratamentul Proactiv Solution unui joint venture format de Guthy Renker şi Nestlé, care comercializează produsul. Veniturile companiei au crescut cu 50% în 2017, până la 1,5 miliarde de dolari. Businessul are în prezent o echipă de circa 300.000 de consultanţi.  În mai 2018, firma de capital privat TPG a investit 1 miliard de dolari pentru a cumpăra o participaţie de 25% din Rodan + Fields.
    În prezent, Rodan este profesor asistent de dermatologie la Universitatea Stanford şi are o avere de 1,4 miliarde de dolari. Antreprenoarea este căsătorită şi are doi copii cu Amnon Rodan. Cuplul locuieşte în San Francisco, California.

  • Un jucător din piaţa serviciilor medicale deschide un nou centru de diagnostic dedicat infertilităţii şi endometriozei

    Reţeaua de sănătate Regina Maria anunţă lansarea noului corp al Policlinicii Enescu, în cadrul căruia vor funcţiona Centrul de diagnosticare a infertilităţii şi Centrul de Endometrioză. Localizată în centrul capitalei, policlinica oferă pacienţilor acces la o serie de programe, pachete şi servicii în premieră pentru diagnosticarea infertilităţii şi abordarea multidisciplinară a endometriozei.

    Noul corp al policlinicii are o suprafaţă de 1.300 de metri pătraţi şi include 21 de cabinete. Prin intermediul echipei de 35 de medici, pacienţii vor avea acces la peste 27 de specialităţi, precum obstetrică-ginecologie, genetică medicală, ecografie, urologie, hematologie, endocrinologie, reumatologie, ortopedie, medicină internă, medicină generală, ORL, cardiologie, gastroenterologie, hematologie, pneumologie, dermatologie, chirurgie generală, boli infecţioase şi pediatrie.

    Endometrioza afectează 10% dintre femeile din întreaga lume, iar statisticile din România arată că peste 500.000 de românce se confruntă cu această boală, spun reprezentanţii Regina Maria. Din cauza faptului că puţine femei ajung la un diagnostic corect, nu primesc nici tratamentul corespunzător. Reţeaua de sănătate Regina Maria a preluat recent Centrul EndoInstitute din Timişoara, cel mai mare centru de diagnosticare şi tratament a endometriozei din Sud-Estul Europei şi singurul Centru de Excelenţă din România acreditat de Liga Europeană de Endometiroză (EEL).

  • Experţii în recrutare: o măsură pentru pensionarea opţională la 70 de ani ar fi bună, dar nu ar ajuta mediul privat. Pensionarea opţională la 70 de ani ar fi benefică pentru domenii precum educaţia şi medicina

    Vicepremierul Raluca Turcan a declarat că există un proiect care prevede posibilitatea ca angajaţii să opteze pentru a lucra până la vârsta de 70 de ani. Subiectul acesta a fost deja lansat în dezbatere publică, se lucrează la un proiect, iar dacă se va ajunge la concluzia că există o susţinere pentru această idee este posibil ca guvernul să ia această măsură, susţine Raluca Turcan. 

    Andrei Goşu, managing partner al companiei Ascendis, liderul pieţei locale de training şi consultanţă în domeniul dezvoltării organizaţionale, vede pensionarea opţională la 70 de ani ca o măsură bună, care ar ajuta piaţa muncii, economia şi societatea. 

    „Ţinând cont că la noi cererea este mai mare decât oferta, cred că este o măsură bună atâta timp cât este opţională. Cred că ar putea să ajute cu deficitul forţei de muncă, măcar parţial. De asemenea, oamenii ar plăti taxe la stat pentru o perioadă mai lungă, ar ajuta economia. Dincolo de dimensiunea economică, cel mai mare beneficiu ar fi că oamenii rămân activi. Senzaţia mea este că devenim inactivi mult prea devreme. Cred că posibilitatea opţională de a lucra până la 70 de ani ar ajuta domenii precum educaţia, medicina, practic toate domeniile unde nu este forţă de muncă. Eu cred că este o măsură foarte bună pentru că ajută economia, ajută societatea“, spune Andrei Goşu. 

    În schimb, Cristina Săvuică, preşedinte şi director general al grupului de companii Lugera, cu activităţi de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar, spune că o eventuală măsură de pensionare opţională la 70 de ani nu ar fi un ajutor suplimentar pentru companiile private.

    „Pentru noi, mediul privat, o asemenea măsură nu ar avea nicio influenţă pentru că noi oricum putem să prelungim contractele de muncă după vârsta de pensionare. Astfel, măsura s-ar aplica numai pentru angajaţii de la stat, iar la stat oricum sunt prea mulţi angajaţi“, a declarat Cristina Săvuică. 

    O dispoziţie introdusă prin Legea nr. 93/2019 pentru modificarea Codului muncii prevede că angajatul poate fi menţinut în aceeaşi funcţie maximum trei ani peste vârsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a contractului individual de muncă. 

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că persoanele care sunt angajate în sistemul bugetar ar trebui să poată opta pentru a rămâne, dacă doresc, în activitate după vârsta de pensionare, mai ales în cazul medicilor şi profesorilor. Iohannis a adăugat că acest lucru ar trebui să se facă fără posibilitatea cumulării pensiei cu salariul.

    În prezent, în România, vârsta de pensionare este 65 de ani pentru bărbaţi şi 61 de ani şi 3 luni pentru femei. În cazul femeilor, vârsta standard de pensionare ar urma să crească treptat astfel încât în anul 2030 să ajungă la 63 de ani. Stagiul minim de cotizare, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, este de 15 ani. Speranţa de viaţă în România este de 75,3 ani, printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, potrivit ultimei raportări făcute de Institutul Naţional de Statistică. 

    Andrei Goşu: Cred că posibilitatea opţională de a lucra până la 70 de ani ar ajuta domenii precum educaţia, medicina, practic toate domeniile unde nu este forţă de muncă. 

  • Paul Janssen

    Paul Adriaan Janssen s-a născut pe 12 septembrie 1926, în Turnhout, Belgia, în familia lui Constant Janssen şi a Margritei Fleerackers. După terminarea liceului, a decis să calce pe urmele tatălui său, devenind medic. În timpul celui de-al doilea război mondial el a studiat fizica, biologia şi chimia la Facultés Universitaires Notre-Dame de la Paix din Namur, iar ulterior a urmat cursuri de medicină în cadrul Universităţii Catolice din Leuven şi la Universitatea din Ghent, din partea căreia a primit, în 1951, o diplomă magna cum laude. A obţinut, de asemenea, o diplomă postdoctorală în farmacologie din partea aceleiaşi instituţii, înscriindu-se apoi la Institutul de Farmacologie al Universităţii din Köln, unde a şi lucrat, în timpul serviciului militar.

    După întoarcerea în Belgia s-a angajat part-time la Institutul de Farmacologie şi Terapeutică al profesorului Corneille Heymans, câştigătorul premiului Nobel pentru medicină din 1938.

    În 1953 Janssen şi-a fondat propriul laborator de cercetare, la al treilea etaj din clădirea unde se desfăşura businessul familiei, cu ajutorul a 50.000 de franci belgieni împrumutaţi de la tatăl său. În acelaşi an, a produs primul său medicament, Neomeritine, un antispastic.

    La trei ani distanţă, după ce a activat o vreme în mediul universitar, el a pus bazele companiei Janssen Pharmaceutica. Pe 5 aprilie 1956, numele companiei a fost schimbat în NV Laboratoria Pharmaceutica C. Janssen (numită după după tatăl său, Constant Janssen). Un an mai târziu, compania a deschis o nouă unitate de cercetare, în Beerse. Pe 16 aprilie 1957 el s-a căsătorit cu Dora Arts, având împreună doi fii, trei fiice şi 13 strănepoţi. Pe 11 februarie 1958, Janssen a prezentat o nouă descoperire în tratamentul schizofreniei, haloperidolul. Ulterior, avea să dezvolte, alături de echipa sa, peste 80 de tratamente pentru o multitudine de afecţiuni, incluzând un medicament folosit în programul spaţial Apollo.

    Pe 24 octombrie 1961, compania a fost achiziţionată de corporaţia americană Johnson & Johnson. Negocierile cu aceasta au fost conduse de Frans Van den Bergh, şeful Consiliului de Administraţie. Pe 10 februarie 1964, numele a fost schimbat în Janssen Pharmaceutica N.V., iar sediul companiei din Turnhout a fost transferat la Beerse. Compania a fost condusă, de-a lungul anilor, de Paul Janssen, Bob Stouthuysen şi Frans Van den Bergh. În 1985 businessul fondat de Paul Janssen a devenit prima companie farmaceutică din vest care a primit permisiunea de a deschide o fabrică în China.

    În 1991, antreprenorul a intrat în familia nobiliară belgiană, în urma primirii titlului de baron din partea regelui Baudouin al Belgiei. Patru ani mai târziu el a fondat, alături de Paul Lewi, Centrul de Design Molecular, unde, cu ajutorul unui supercomputer, au încercat să dezvolte un tratament pentru SIDA.

    Între 1990 şi 2004, Janssen Pharmaceutica s-a extins la nivel mondial. Paul Janssen a murit în 2003, la Roma. Pe 22 octombrie 2008, în urma unei iniţiative a publicaţiei Eos, el a primit titlul de cel mai important om de ştiinţă belgian. În prezent, compania deţine 21 de centre de cercetare şi dezvoltare şi nouă unităţi de producţie pe plan internaţional şi activează în peste 100 de ţări, cu o echipă de circa 40.000 de angajaţi. 

  • Gregg L. Semenza, Peter J.Ratcliffe şi William G.Kaelin sunt laureaţii Nobel pentru medicină 2019

    Cei trei cercetători au fost premiaţi pentru descoperirile privind ”modul în care celulele percep şi se adaptează diferenţelor de nivel al oxigenului din mediu”.

    William G. Kaelin Jr, Sir Peter J. Ratcliffe şi Gregg L. Semenza au identificat mecanismele moleculare prin care sunt reglate la nivel genetic răspunsurile organismului la variaţiile nivelului de oxigen”. Printre aplicaţiile descoperirilor lor se numără şi posibilitatea stopării dezvoltării diferitelor tipuri de tumori canceroase.

    William G. Kaelin Jr s-a născut în 1957 la New York. Are propriul său laborator de cercetare la Dana-Farber Cancer Institute şi este profesor la Harvard Medical School din 2002. Lucrează la Howard Hughes Medical Institute din 1998.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro