BusinessMagazin

Tag: MasterCard

  • Medvedev: Rusia va pedepsi Visa şi MasterCard pentru participarea la sancţiunile impuse de SUA

     În urma sancţiunilor aplicate de SUA Rusiei ca urmare a anexării regiunii ucrainene Crimeea în martie, Visa şi MasterCard au oprit serviciile de plăţi pentru mai multe instituţii de credit din Rusia, inclusiv Bank Rossia, controlată de un miliardar apropiat preşedintelui rus Vladimir Putin.

    Autorităţile de la Moscova au anunţat ulterior că Rusia îşi va crea propriul sistem de plăţi electronice.

    Implicarea operatorilor de plăţi electronice în sancţiunile împotriva Rusiei “nu va rămâne nepedepsită”, a declarat Medvedev într-un discurs în Duma, camera inferioară a parlamentului de la Moscova.

    “Este fără îndoială o încălcare a acordurilor existente. Trebuie să facem ceea ce este necesar pentru a-i aduce la realitate pe operatorii străini în cauză. (…) Trebuie să răspundă în cadrul actualului sistem de relaţii internaţionale”, a spus Medvedev, fără să specifice natura măsurilor avute în vedere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Visa şi MasterCard au oprit serviciile pentru clienţii băncilor ruseşti, în urma sancţiunilor SUA

     Banca Rossia, vizată de sancţiunile americane, a anunţat vineri, într-un comunicat, că Visa şi MasterCard au oprit serviciile de plăţi către clienţii băncii. Măsura afectează şi divizia Sobinbank a băncii.

    Banca SMP, controlată de fraţii Arkadi şi Boris Rotenberg, ale căror nume au fost incluse pe lista persoanelor vizate de sancţiuni, a anunţat la rândul ei că operaţiunile cu carduri Visa şi MasterCard ale clienţilor săi au fost blocate.

    Concret, aceşti clienţi nu pot retrage bani cu cardurile şi nu le pot folosi nici la cumpărături.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Transilvania a devenit emitent de carduri contactless

    Cardurile de debit BT destinate persoanelor fizice, emise în variantă contactless, sunt următoarele: Visa Electron, Mastercard Mondo, Mastercard Direct şi Mastercard Gold.

    Cardurile contactless pot fi utilizate ca oricare alt card, atât pentru cumpărături la comercianţi, cât şi pentru retrageri de numerar de la bancomat, cumpărături online, pentru plata facturilor la bancomat sau la automatele de plăţi din sediile BT.

    Utilizarea unui card contactless nu presupune costuri suplimentare. Taxele şi comisioanele cardurilor contactless sunt similare celor pentru cardurile standard, cu excepţia comisionului de emitere a cardului: Visa Electron (15 lei), Mastercard Mondo (15 lei), Mastercard Direct (4 euro). În cazul Mastercard Gold, comisionul nu este modificat, acesta fiind de 50 de lei.

    Banca Transilvania are în portofoliu peste 2 milioane de carduri, fiind unul dintre cei mai mari emitenţi de carduri din România. În funcţie de volumele de tranzacţii generate prin utilizarea cardurilor BT de către clienţi, cota de piaţă este de 17%. Oferta băncii cuprinde 16 tipuri de carduri, destinate persoanelor fizice şi companiilor. Dintre acestea, cardurile STAR BT aduc clienţilor posibilitatea de a face cumpărături în rate fără dobândă, respectiv puncte de fidelitate la fiecare tranzacţie.

    Banca Transilvania are o reţea de 18.500 de POS-uri şi aproape 900 de bancomate. Anul trecut a înregistrat un profit brut de 443,1 milioane lei, mai mare cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, respectiv un profit net de 374,9 milioane lei. Activele băncii totalizau la sfârşitul lunii decembrie 32,066 miliarde lei.

  • MasterCard deschide un business lounge pe aeroportul Otopeni

    Deschiderea MasterCard Lounge pe aeroportul din Bucureşti face parte dintr-un program regional; MasterCard a deschis alte asemenea saloane în Praga, Budapesta şi Kiev, iar posesorii de carduri MasterCard Premium pot beneficia, de asemenea, de intrare gratuită în salonul de business al aeroportului din Viena.

    “Mă bucur să particip la deschiderea acestui lounge în Bucureşti, ca parte a proiectului regional pe care l-am coordonat în ultimele luni,” a spus Denisa Mateescu, Vice President Market Development MasterCard Europe. “Sunt sigură că acesta va fi un popas plăcut pentru toţi posesorii de carduri MasterCard Premium care călătoresc în străină.”

    Chiar dacă nu au asupra lor laptopurile sau tabletele, vizitatorii MasterCard Lounge pot să-şi verifice mail-urile sau să navigheze pe Internet, pentru că salonul este dotat cu tablete puse la dispoziţie de către Microsoft România. Având sistemele de operare Windows 8.1 şi Office 2013 instalate pe tablete, călătorii vor putea inclusiv să modifice sau să creeze documente Word, Excel şi Power Point sau să urmărească aplicaţii de business cum sunt Torch for Basecamp – pentru a ţine mai bine evidenţa agendei zilnice – şi Tradeville, care îi ajută să fie la curent cu evoluţiile pieţei bursiere.

    “(…) călătoriile internaţionale sunt situaţii tipice în care cardurile îşi arată cel mai bine utilitatea,” a spus Cosmin Vladimirescu, General Manager România şi Moldova, la MasterCard.

    Barul este aprovizionat şi gestionat de Alpha Rocas, partener al proiectului.

    Design-ul şi amenajarea MasterCard Lounge au fost realizate de doi arhitecţi români, Marian Oprea şi Iulia Trifan – 122 StudioLab.

    MasterCard este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi, cu activităţi în peste 210 de ţări şi teritorii.

     

  • Denisa Mateescu

    Denisa Mateescu a fost promovată la începutul acestui an, fiind acum vicepresident affluent strategic solutions al MasterCard Europe pentru regiunea HGEM (28 de ţări din Europa Centrală şi de Est şi Asia Centrală, incluzând România).

    Cariera Denisei Mateescu a cunoscut mai multe momente de cotitură, în care a schimbat domeniul de activitate. Denisa Mateescu absolvit, în 1991, Institutul Politehnic din Bucureşti, Facultatea de Automatică şi Calculatoare, după care a lucrat doi ani la Institutul de Calculatoare şi Informatică, apoi a fost „atrasă de efervescenţa industriei de publicitate, care era atunci la început”.

    Denisa Mateescu a lucrat la Saatchi & Saatchi şi apoi la D’Arcy, iar în 2006 a schimbat din nou complet direcţia, optând pentru industria de plăţi. În opinia Denisei Mateescu, tonusul bun rezultă din reuşite, dar poate şi să determine succesul unui proiect. Din fericire, punctează Denisa Mateescu, deşi contextul economic din ultimii ani nu a fost „cel mai bun cu putinţă, industria de carduri s-a menţinut în creştere, ceea ce ne-a permis să ne menţinem optimismul şi să ne concentrăm mereu atenţia pe noi proiecte”.

    “Pentru că un mare hobby de-al meu sunt călătoriile, cât de des pot, încerc să-mi încarc bateriile printr-o schimbare de peisaj, alături de familie. Vara, destinaţia preferată este Grecia. Ne place să ne retragem pe insule, în mijlocul naturii. Nu sunt adepta sistemului „all inclusive”. Iarna, însă, preferăm staţiunile pitoreşti, de munte – mai ales cele din Austria, Elveţia  sau Italia unde, practic, ne petrecem aproape toată ziua pe pârtia de schi”, spune Denisa Mateescu.

    Denisa Mateescu mai spune că a întâlnit momente complexe şi complicate în aproape 20 de ani de carieră, dar se fereşte de cuvântul „dificil”, pentru că ea crede cu tărie că optimismul este vital pentru reuşita oricărui proiect. „Asta înseamnă o carieră: să ai capacitatea de a depăşi problemele. Altfel, nu ai o carieră, ci doar un loc de muncă.”

  • BCR iese cu o promoţie pentru clienţii care cumpără cu cardul de credit

    Programul “Bun de plată” acordă clientului bani înapoi în contul de card de credit pentru toate tranzacţiile efectuate oriunde în lume la următoarele categorii de comercianţi: benzinării, magazine de îmbrăcăminte şi încălţăminte, restaurante, divertisment şi timp liber, călătorii (avion, hotel, închirieri maşini), utilităţi. O dată pe an, clienţii primesc înapoi 1% pentru toate celelalte cumpărături efectuate prin cardul de credit (cash back aniversar).

    Programul acordă, de asemenea, rate cu 0% dobândă la magazinele partenere şi Reduceri speciale la partenerii selectaţi de bancă.

    Cardurile de credit BCR care participă la programul “Bun de plată” sunt: Powercard BCR Standard MasterCard/Visa; Powercard BCR Standard Contactless Visa; Powercard BCR Gold MasterCard/Visa; BCR MasterCard Gold; EPB MasterCard Platinum / World Signia.

    “Cardul de credit BCR aduce astfel beneficii clienţilor şi devine o modalitate de plată preferată mai comodă şi, în esenţă, mai ieftină decât numerarul”, a declarat Bianca Ioniţă, şef departament Emitere Carduri, BCR.

    BCR, membră a Erste Group, este cea mai mare bancă din România după valoarea activelor şi liderul pieţei tranzacţiilor bancare, cu cea mai mare reţea naţională de ATM – peste 2.200 de bancomate şi POS – 15.000 de terminale pentru plată cu cardul la comercianţi, precum şi servicii complete de internet banking, mobile banking, phone banking şi e-commerce. 

     

  • Reducere de 5% la plata online a facturii UPC cu cardurile MasterCard sau Maestro

    Noua opţiune de plată este disponibilă prin intermediul platformei online My UPC –  https://my.upc.ro, pe care compania a lansat-o de curând, cu scopul de a oferi clienţilor săi cea mai simplă modalitate de acces la serviciile şi facturile UPC. Procesarea tranzacţiilor online în condiţii de siguranţă este asigurată de PayU, lider local pe acest segment.

    „Iniţiativa UPC vine într-un moment foarte bine ales, evoluţia plăţilor online pentru facturile de utilităţi dovedind atractivitatea acestei metode de plată pentru clienţi. Simplitatea si rapiditatea plăţilor sunt atribute apreciate de aceştia, iar plata online le asigură pe deplin”, a spus Gabriel Ghiţă, business development manager CEE, MasterCard Europe.

    „My UPC înseamnă timp oferit clienţilor noştri, pentru că plata se face rapid, iar navigarea este extrem de uşoară”, declară Robert Redeleanu, chief marketing officer UPC România.

    Prin înregistrarea în My UPC şi activarea facturii electronice, clienţii sunt înscrişi automat într-o tombolă ce se desfăşoară până pe 15 februarie 2014, unde pot câştiga una dintre cele 5 tablete, un ultrabook, una dintre cele 5 console de jocuri sau abonamente gratuite de internet Fiber Power 200 Mbps.

    MasterCard este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi, cu ativitati in peste 210 de ţări şi teritorii.

  • Mai mult de jumătate din europeni cred că a-şi cumpăra un cadou este un drept fundamental

    Studiul a mai arătat că dorinţa de a ne oferi nouă înşine mici bucurii, o depăşeşte pe aceea de a face cadouri celorlalţi. În timp ce două din cinci persoane intervievate (40%) au spus că mai degrabă ar cumpăra mici atenţii pentru alţii decât pentru ei, europenii cheltuiesc în medie cu cinci euro mai puţin atunci când cumpără un cadou pentru prieteni sau pentru familie. O persoană din 10 (10%) a spus că principalul motiv pentru care cumpără o atenţie pentru altcineva este probabilitatea că o vor împărţi – prin urmare, vor avea şi ei un beneficiu, cum este în cazul cumpărării unei cutii de bomboane sau a unei sticle de vin.

    Germanii se situează pe primul loc în ceea ce priveşte sumele cheltuite, cu o medie de 72 de euro, ceea ce poate fi un indicator al condiţiilor economice mai bune. Respondenţii din Marea Britanie cheltuiesc cel mai puţin pentru sine, cu o medie de 32 de euro. Cumpărătorii din Marea Britanie au cel mai puternic sentiment de vinovăţie din cauza banilor cheltuiţi pentru ei, un sfert dintre respondenţi (25%) declarând că se simt vinovaţi atunci când îşi cumpără ceva – ceea ce îi face pe britanici europenii cu cel mai mai mare sentiment de vinovăţie generat de cheltuielile efectuate.

    “Studiul MasterCard Treat Index a arătat faptul că oamenii îşi acordă mici bucurii în încercarea de a-şi ridica moralul, fie că acest lucru vine pe fondul climatului economic sau chiar al schimbărilor de anotimp. Europenii sunt de părere că micile atenţii pentru sine sunt importante”, spune Jennifer Palmer, Head of European Consumer Credit & Charge la MasterCard. “Studiul a evidenţiat faptul că aceste cadouri sunt fundamentale pentru buna dispoziţie a fiecăruia dintre noi. Astfel, peste o treime (36%) dintre cei chestionaţi consideră că principalul motiv pentru care îşi cumpără ceva este acela de a se înveseli. Weekend-ul (26%) şi sărbătorile (24%) sunt următoarele motive întâlnite cel mai des. Micile atenţii pentru ceilalţi sunt cumpărate cu scopul principal de a-i înveseli pe cei dragi (58%).”

    În toate ţările participante la studiu, micile momente de răsfăţ precum cina în oraş sau comandarea de mâncare pentru acasă, bomboanele, dulciurile şi prăjiturile sunt cumparate cu o anumită frecvenţă, ceea ce indică faptul că acele cadouri de valoare mai mică ne influenţează cel mai mult în bine starea de spirit. Produse precum brânza sau cafeaua sunt considerate necesităţi şi nu produse de răsfăţ, în special în Italia şi în Franţa, în timp ce cumpărăturile de o valoare mai mare, precum bijuteriile sau vacanţele au fost încadrate în categoria „cumpărături de lux”. De regulă, femeile cheltuiesc în special pe haine, genţi şi pantofi, în timp ce bărbaţii dau bani pe ieşiri în oraş, alcool, CD-uri, DVD-uri şi jocuri video. 

    “Rezultatele arată moduri diferite de a face cheltuieli, în funcţie de ţară. Acest lucru are la bază raţiuni economice şi culturale. Spre exemplu, sunt naţiuni cunoscute pentu o atitudine de tipul “păstrează-ţi calmul şi continuă” sau care sunt ceva mai rezervate, cum este cazul Marii Britanii. Aici, cheltuielile sunt mult mai mici decât în ţări ca Germania, unde oamenii nu sunt atât de serios afectaţi de recesiune. Oricum, din aceste studii reiese clar faptul că, indiferent de cultură, economie sau concepţia fiecărei naţiuni despre „răsfăţ”, importanţa sentimentului că îţi acorzi o bucurie, indiferent că este vorba despre anumite activităţi, zile libere sau a-ţi cumpăra ceva nou, în special în condiţiile economice actuale, nu poate fi subestimată.” comentează pe marginea studiului psihologul Linda Papadopoulos. Ea adaugă că generaţia tânără este cea care cheltuieşte cel mai mult. „Unul din cinci tineri (20%) a recunoscut faptul că şi-a făcut chiar mai multe cadouri de când a început criza financiară. De asemenea, cumpărătorii tineri cheltuiesc cel mai mult pe produse mai scumpe, de lux, aproape o treime (29,7%) alocând mai mulţi bani pe vacanţe, ieşiri în oraş, haine şi accesorii, de când a început recesiunea. Prin comparaţie, respondenţii cu vârste de peste peste 55 de ani care au luat parte la studiu, declară că încă îşi mai acordă momente de răsfăţ, dar 38% spun că este vorba de bucurii mai mici, precum cafeaua şi brânza, pe care le consideră necesităţi.”

     

     

     

  • Piaţa cardurilor contactless se va dubla anul viitor, la 400.000 unităţi şi 10.000 POS-uri acceptante

     În prezent, la nivel naţional există circa 5.000 de POS-uri contactless şi peste 200.000 de astfel de carduri emise.

    “Pe plan local suntem în creştere şi ne aşteptăm ca în 2014 această piaţă să se dubleze din punct de vedere al implementării infrastructurii la comercianţi şi al numărului de carduri emise”, a declarat Ciprian Nicolae, Head of Innovation în cadrul BRD, la o conferinţă pe tema inovaţiei bancare.

    Potrivit unei analize a băncii efectuată la comercianţii parteneri, utilizatorii care s-au obişnuit cu tehnologia contactless efectuează cel puţin o astfel de tranzacţie pe zi, iar unii ajung chiar la două-trei tranzacţii pe zi, de mică valoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investigaţie Consiliul Concurenţei: Comisioanele interbancare aplicate în România la carduri, printre cele mai mari din Europa

     Astfel, în România, comisionul interbancar în sistemele VISA şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări ca Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu chip).

    Declanşată de Consiliul Concurenţei în 2011, investigaţia sectorială pe piaţa serviciilor de plăţi bancare a urmărit patru direcţii principale: modul de determinare a comisioanelor interbancare pe piaţa cardurilor de plată; modul de determinare a nivelului comisioanelor şi taxelor plătite de comercianţi către banca acceptantă (care deţine POS-ul aflat la comerciant) pentru serviciile prestate în cazul tranzacţiilor cu carduri; profitabilitatea sectorului cardurilor de plată şi gradul de concentrare a pieţei serviciilor de plată cu carduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro