BusinessMagazin

Tag: market

  • Grapini: Din Coreea până în SUA, toată lumea m-a întrebat de Dracula. Nu putem renunţa la acest mit. Construim şi un circuit al castelelor Dracula

     “Nu abandonăm mitul Dracula. Oriunde m-am dus, din Coreea şi până în SUA, toată lumea m-a întrebat de Dracula. Nu putem să renunţăm la acest mit”, a spus Grapini, prezentă la târgul de turism World Travel Market, care se desfăşoară între 4 şi 7 noiembrie la Londra.

    Ea a adăugat că turismul istoric va fi promovat în străinătate având ca personaj central mitul Dracula.

    “Construim şi un circuit al castelelor Dracula, pe unde a fost Vlad Ţepeş”, a afirmat ministrul.

    Turoperatorii români prezenţi la târgul de turism de la Londra cred că Dracula este mai cunoscut decât Bucureştiul în Marea Britanie şi ar trebui exploatat mai mult.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Penny Market a vândut mărci private de 140 mil. euro, o treime din afaceri

    Rewe România, compania care ope­rează magazinele Penny Market şi XXL Mega Discount, a vândut anul trecut produse mărci private în valoare de aproximativ 140 milioane de euro, res­pec­tiv o treime din cifra de afaceri a companiei.
     
    Lanţul de magazine de tip discount a mizat astfel mai mult pe vânzarea unor mărci consacrate şi mai puţin pe mărci pro­prii, spre deosebire de reţeaua Lidl, prin­cipalii concurenţi direcţi. În cazul aces­tora din urmă, produsele mărci pri­vate ocupă 70-80% din totalul porto­fo­liului de produse şi au o pondere simi­lară în cifra de afaceri, potrivit estimărilor ZF.
     
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 24.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Aproape 10% din consumul de bunuri de larg consum revine discounterilor

    Aproximativ 60% din gospodăriile din România au făcut anul trecut cel puţin o dată cumpărături de la discounteri precum Penny Market, XXL Mega Discount şi Lidl, analiza GfK excluzând Profi, care s-a repoziţionat în supermarket începând cu februarie 2012.. Frecvenţa medie de cumpărare este de două ori pe lună.

    Atunci când merg la cumpărături în magazinele de tip discount, categoriile preferate sunt din zona de mâncare şi băuturi (sucuri, cafea, bere, apă). Segmentul care înregistrează cea mai mare creştere în valoare este cel al produselor alimentare, cu un plus de 19% faţă de 2011. Pentru băuturi, gospodăriile au cheltuit cu 10% mai mult în magazinele de tip discount pentru aceeaşi perioadă analizată.

    Odată cu expansiunea formatelor comerţului modern, mărcile private au crescut puternic, ajungând în 2012 la o cotă de piaţă de 12% în valoare pentru bunuri de larg consum la nivelul întregii ţări şi a tuturor formatelor de retail. În cazul formatelor de tip discount, mărcile private acoperă aproximativ jumătate din cheltuieli, în creştere cu 21 de puncte procentuale faţă de anul precedent. În jur de 90% dintre gospodării au achiziţionat cel puţin un produs marcă privată din discounteri în decursul anului 2012.

    “Printre elementele pe care le-am identificat în studiile GfK ca având potenţial de diferenţiere în termeni de satisfacţie faţă de tipurile de formate de retail se numără proximitatea, nivelul preţurilor, atmosfera din magazin, programele de loializare, oferta din revistele promoţionale precum şi produsele marcă privată şi varietatea de produse româneşti. Câştigătorii vor fi cei care reuşesc să întâmpine atât nevoile raţionale, cât şi pe cele emoţionale, în timp ce continuă să investească în înţelegerea acestor aşteptări”, spune Gabriela Luca, retail specialist, consumer goods & retail division.

    Studiul GfK are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic în 2012 a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum prin intermediul cercetării de tip Panel de Consumatori a GfK România, pe un eşantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel naţional. Începând din ianuarie 2013, GfK România a înlocuit metoda clasică de colectare a datelor cu ajutorul jurnalului de cumpărături cu o soluţie inovatoare – scanarea codurilor de bare ale produselor de larg consum. în plus, numărul de gospodării monitorizate a crescut la 3.000. Odată cu aceste schimbări, GfK a lărgit şi categoriile monitorizate. La cele deja analizate, se adaugă: fructe şi legume proaspete şi congelate, carne proaspătă şi procesată, alcool, produse de îngrijire pentru bebeluşi, îngheţată, sosuri şi dressing-uri, mâncare pentru animale.

  • Vânzările Carrefour România au crescut

    Carrefour România s-a axat anul trecut în principal pe deschiderea de supermarketuri Market, respectiv a 21 de unităţi noi, dar şi de magazine de proximitate Express, în colaborare cu reţeaua Angst – 16 spaţii.

    Anul trecut, compania a pus lacătul pe hipermarketul din Arad, ca urmare a închiderii centrului comercial Armonia Shopping Center. La finele anului trecut, retailerul opera 108 magazine, dintre care 24 de hipermarketuri Carrefour, 65 de supermarketuri Market şi 19 magazine Express.

  • Penny Market este retailerul cel mai agresiv în promovare

    Penny Market, prezent pe piaţa de profil din România din anul 2005, este retailerul cu cele mai multe reclame difuzate, 13.152 de spoturi, cu un cost de rate card (RC) de  24.364.575 euro.

    Intrat pe piaţa din România prin divizia Kaufland, încă din 2005, Lidl este cel de-al doilea retailer cu cel mai mare număr de spoturi publicitare difuzate, 7.430, în intervalul 1 ianuarie – 31 martie, 2013, cu un cost RC de 10.242.234 euro.
    Pe locul trei în clasamentul media Trust este Carrefour. Prezent pe piaţa românească din toamna anului 2007, retailerul a înregistrat 4.726 de reclame difuzate, cu un Rate Card de 3.203.781 euro.

    Următorii în top sunt real,-  (4.335 reclame difuzate, RC – 7.512.454 euro), Billa (3.294 reclame, RC – 5.102.184 euro), Metro Cash & Carry (1.238 reclame, RC de 651.808 euro), Mega Image (973 reclame, RC – 523.317 euro).
    Distribuţia reclamelor în funcţie de tipul media

    În ceea ce priveşte distribuţia reclamelor pe tipurile de media monitorizate, observăm că Penny Market a ales difuzarea unui număr mai mare de reclame la TV (11.340), urmate de cele la radio (1.807) şi 5 în presa scrisă.
    Pe acelaşi principiu a mers şi Lidl, cu 4.323 de reclame difuzate la TV şi 3.089 de reclame difuzate la radio, 18 în presa scrisă.

    Carrefour  a înregistrat cel mai mare număr de difuzări la radio, 3.570, urmate de 1.084 de diuzări la TV şi 72 presa scrisă.Topul celor mai folosite canale media de către lanţurile de retail

    Posturile de radio preferate de marii retalieri pentru difuzarea reclamelor sunt Kiss Fm (3.829 reclame difuzate), Radio Zu (2.804 reclame difuzate) şi Pro Fm (1.950 reclame difuzate). Europa Fm a difuzat 1.603 de reclame, iar Magic Fm, 983.

    La capitolul posturi de televiziune, Kanal D este pe primul loc în difuzarea spoturilor publicitare pe categoria retail, 2.188. Urmează TVR 2 cu 2.099 de reclame, Acasă TV (1.972) şi TVR 1 (1.939).

    În ceea ce priveşte presa scrisă, Click este publicaţia cu cele mai multe reclame tipărite, 28, urmată de Spy (10) şi Taifasuri cu 8 reclame.

    Topul brandurilor FMCG promovate de retaileri
    Jacobs, Boni şi Mărgăritar sunt brandurile cele mai promovate de către retaileri în primul trimestru al anului 2013. 

    Jacobs este cel mai promovat brand în publicitate cu 1.804 de reclame, urmat de Boni (1.250 reclame) şi Mărgăritar (891 reclame).                                                                                                 Pintre brandurile FMCG cu cea mai bună promovare în reclamele retailerilor se mai numără: Fabio (861), Clever (780), Casablanca (761), Pepsi (731), Top Apetit (720), Blue Brand (646), etc.

    În intervalul analizat, lista categoriilor de produse cel mai bine promovate de către retaileri, cuprinde: legume/fructe, alimente de bază, carne şi mezeluri, cafea, menaj, dulciuri, lactate, băuturi alcoolice, etc.        
                                                                              

    Distribuţia reclamelor în funcţie de conţinut
    Potrivit raportului media Trust,  în 26.473 din reclamele difuzate se menţionează şi un brand al unui produs comercializat, 8.506 sunt reclame în care nu se menţionează un brand, iar 1.916 reclame promovează exclusiv magazinele.

    Top 5 cele mai difuzate reclame exclusiv magazin   
    Mega Image, parte a grupului Delhaize, unul dintre cele mai extinse lanţuri de supermarketuri din România, se află în top cu reclama  “După zeci de milioane de ani” cu 385 de difuzări. în acelaşi clasament se regăseşte şi Metro Cash & Carry, cu reclama “Vino la Metro în perioada 25…“, care a înregistrat 175 de difuzări.

    Top 5 cele mai difuzate reclame cobrand
    Reclama : “La Penny vin tot mai mulţi cumpărători (cafea Casablanca)” este cea mai difuzată reclamă cobrand, ajungând la un număr de 1.115 de apariţii.

    Distribuţia reclamelor în funcţie de sector
    Potrivit numărului de reclame înregistrate pe canalele media, în intervalul 1 ianuarie – 31 martie, 2013,  sectorul Alimentar a numărat 135.990. Sectorul Farmaceutic ocupă poziţia a doua cu 128.105 de reclame, iar locul trei este ocupat de sectorul Comerţ – 76.247 de reclame difuzate.       

    Raportul a luat în calcul rezultatele monitorizării a 732.155 de reclame difuzate în intervalul de timp 1 ianuarie 2013 – 31 martie 2013, la 20 de posturi de televiziune, 12 posturi de radio şi 200 de publicaţii centrale. Prin intermediul aplicaţiei admonit, mediaTRUST  prezintă vizibilitatea în reclamele lanţurilor de retail din România, a brand – urilor promovate de aceştia. Cu o bază de date disponibilă din iunie 2012, serviciul online admonit oferă  generarea de rapoarte cu cheltuielile de publicitate, durata şi numărul de difuzări pentru orice interval de timp şi date alese de utilizator (canale media, advertiseri, branduri, sectoare sau alte elemente ale clasificării.

    Despre mediaTRUSTmediaTRUST România a fost înfiinţată în 1999 şi furnizează servicii de monitorizare către companii româneşti şi străine. Compania este membră din 2004 a FIBEP, principala organizaţie internaţională a agenţiilor de monitorizare, iar din octombrie 2010 este deţinută în proporţie de 100% de IMM – Institute of Media Monitoring Polonia. Clienţii companiei provin din cele mai diverse sectoare ale pieţei, de la domeniul financiar la telecom, IT, farmaceutic, energie, gaze naturale, petrol, educaţie, sport, cultură, showbiz, politic.
     

  • Carrefour ajunge la 68 de supermarketuri

    În România, Grupul Carrefour numără 112 magazine dintre care 24 hipermarket-uri Carrefour, 68 supermarket-uri Market, şi 20 magazine de proximitate Express.
    În segmentul supermarketurilor, ple plan local operează şi reţele precum Mega Image, Billa, Profi şi lanţuri deţinute de companii cu activităţi de producţie, precum Angst, CrisTim, Agricola, CarmOlimp sau Ana şi Cornel.

  • How much do you have to make to invest on the Stock Exchange?

    There are over 100,000 investors on the Bucharest Stock Exchange. Many of them are ”voucher holders” and ended up on the Stock Exchange after the mass privatisation process carried out in the late 90s, when the privatisation vouchers were turned into shares in listed companies.

    Therefore, the number of Romanians who headed for the Stock Exchange seeking a source of profit or income for the retirement years is relatively low. The main factors keeping Romanians away from the Stock Exchange are the low income and the lack of a financial education and discipline. ”One can start an investment on the Stock Exchange even with an average income of 500 euros per month. About 10% of this sum can go to the Stock Exchange. It is not a lot, but it’s a start. One should keep in mind, though, that an investor should not think that if they start out poor today and invest on the Stock Exchange, tomorrow they’ll be rich,” says Nicolae Pascu, chairman of brokerage company STK Financial.

    ”The Stock Exchange is open for anyone. Technically, there are no income barriers, but one basically needs around 500 euros in monthly income to invest on the stock exchange,” says Razvan Pasol, president of brokerage company Intercapital Invest. Perhaps even more important than the income are the savings of the future investors. More specifically, the money that investors can dispense with for at least a year or two, for which they have no plans, and, more importantly, the money they can afford to lose. This has been confirmed by the financial crisis, which led to shares falling by over 50% in certain periods. ”It matters less how much you make per month, what counts more is how much you can save. I would say 40 to 50% of the money left after all expenses are paid should go to the Stock Exchange. If the available cash amounts to less than 100,000 euros, it is rather difficult to make a stock exchange investment,” says Rares Nilas, president of BT Securities.

    TRADUCERE DE LOREDANA FRATILA-CRISTESCU SI DANIELA STOICAN







  • Alchemy of Stock Exchange investments

    Identifying the best investment opportunities is a difficult task given the current context of the worldwide economic crisis, but crisis periods are also those that provide the best investment opportunities on the Stock Exchange. As a paradox, the first half of this year, which overlapped with the Romanian economy’s slide into the worst recession after 2000, brought some of the biggest profits of the last few years on the Stock Exchange.

    The excessive panic experienced by the world’s capital markets since October 2008, after the collapse of the US Lehman Brothers bank, took the Romanian shares down to as much as 95% lower levels than the all-time highs of 2007, and the rebound that ensued brought investors on the stock market profits of more than 200% in some cases in a matter of months.
    The overall Stock Exchange index, BET-C, has posted 5.4% growth since the beginning of the year (as of July 9, 2009), while the index of the ten most important listed companies, BET, has gone up by 17% and SIFs have gained an average of 28%. In the meantime, seven stocks on the Stock Exchange generated more than 100% profits, while five other posted growth of 50 to 100%.

    Those who would have invested 10,000 RON in Rompetrol Rafinare (RRC) shares for instance, the company that controls the Petromidia refinery, or in shares of pharmaceuticals producer Zentiva – the former Sicomed (SCD) would have gained more than 14,000 RON in net amount, ten times the average interest offered by a one-year banking deposit in RON. A similar investment in SIF Oltenia (SIF5) shares, would have generated a 4,200 RON profit, three times the banking interest, given that the SIF Oltenia shares were down 40% in the first two months of the year compared with the beginning of 2009, which means a potential loss of 4,000 RON at an initial investment of 10,000 RON. For those who were not scared by the sharp plunge at the beginning of the year and went ahead and bought shares, the profits were even higher than in the first half of 2007, when the economy was going strong and the Stock Exchange was following a significant upward trend.

    On the local market, the exit of some foreign investment funds and especially the sales by local investors based on their sentiment alone, made the shares spiral downwards even further, in some cases even reaching unjustifyingly low values, so that about half of the shares listed on the main market of the Bucharest Stock Exchange are now valued at less than 20% of their price in July 2007, when they reached their all-time highs, even after the spectacular increases of the last few months. At the same time, a peculiarity of the Romanian market, the extremely low liquidity, which most brokers see as a handicap, made Romanian shares decline more than those on the neighbouring markets, thus becoming undervalued on a regional scale. The same low liquidity may lead to a stronger rebound when investment funds return.
     

    “In our opinion, the capital market in Romania is valued attractively compared with other markets considering the rate of economic growth (decline) expected for the next two years and the sovereign risk at the moment. We believe the companies with high stock market capitalisation are trading at a discount of over 30% at the moment compared with other countries. This is why, if taking into account the risk undertaken, the investment in shares with a high market capitalisation seems attractive compared with investment in smaller companies (which, besides the higher liquidity risk, also run the risk of being more affected by the macroeconomic performance),” explains Marius Mure[an, deputy chief executive of STK Financial, the company that manages STK Emergent investment fund, which is listed on the Stock Exchange, as well.

     

  • Who’s Afraid of the Dentist?

    When he decided, back in 2004, to open his first dental clinic dedicated to corporate clients in Bucharest, everybody told Michaell Shkurko this was insane. Born in Russia 50 years ago, raised in Israel and trained as a stomatologist in Romania and Italy, Shkurko set up his first clinic on the Romanian market in a villa rented out on Bucharest’s Ferdinand Boulevard.

    Dental Plan, which in the meantime has moved headquarters to Tipografilor Str. (N Bucharest), now has around 5,000 subscribers via the contracts Michaell Shkurko has signed with Petromservice, Volksbank and Bancpost (this compares with the over 70,000 subscribers each for Unirea Medical Centre and Medicover – clinics specialising in general medicine). Last year, Dental Plan posted half a million euros in turnover, slightly above the 400,000 euros originally invested in the business by Michaell Shkurko.

    For 2009, Michaell Shkurko expects a turnover more or less similar to last year’s from the Dental Plan clinic, but his businesses will reach one million euros this year after completion of a second clinic – which will be smaller than the current one, and will also have a lab and a training center. Five years from its opening, Dental Plan remains the only clinic opened in Romania on the corporate clients segment. For individual clients, however, the market is very fragmented, consisting of around 11,600 practices throughout the country.

    Oana Taban, in turn a trained stomatologist, set up her own clinic ten years ago, by extending her individual practice. ”Initially I had one single dental chair, then realised I had too many patients and started to hire staff,” says Oana Taban, owner of the four Dent Estet clinics in Bucharest, who says she now derives 1.5 million euros in turnover. Apart from the four clinics, Oana Taban also invested in a business that has mainly attracted expats – eco clinic Green Dental, operated together with Cristi Costachescu and Cristi Misailescu, founders of Velvet Dental, Dent Estet’s main rival. Green Dental is affiliated to Green Dentistry, a project initiated and funded in 2004 by the European Union, with its main concern being eco-friendly management of dental waste.

    Traducere de Loredana Fratila-Cristescu si Daniela Stoican

  • Fight for survival

    From Milan, from where he oversees the business of UniCredit Global Leasing in 17 countries, Septimiu Postelnicu gives a harsh verdict: it will be a few years before we can talk about growth again. ”When you look at 17 countries, you get a different understanding of the overall economic phenomena and of the possible solutions,” Septimiu Postelnicu told BUSINESS Magazin. The 32-year old Romanian oversaw the merger of HVB Leasing and UniCredit Leasing on the Romanian market and has been running the operations of the UniCredit Global Leasing branches in the CEE region from Milan for six months now.

    This gives Postelnicu a clearer and more integrated picture of the chances that the Romanian and European leasing markets have. Neither the present, nor the near future look comfortable, he hints; it is very clear that leasing, as many other industries for that matter, has fallen victim to the economic decline on the entire continent and the coming period will be one of a radical shakeup. ”It’ll be a few years before we can talk about growth,” Septimiu Postelnicu believes. What matters for the time being are the steps that can be taken to survive.
     

    Traducere de Loredana Fratila-Cristescu si Daniela Stoican