BusinessMagazin

Tag: market

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Simona Cristina Ciubuc, demand & supply planning business partner Nescafé South East Market (Nestlé România)

    Simona Cristina Ciubuc este demand & supply planning business partner în cadrul Nescafé South East Market, rol din care coordonează o echipă formată din opt persoane. Ea consideră că momentul în care a preluat coordonarea echipei de demand & supply planning, în urmă cu aproximativ cinci ani, reprezintă cea mai mare reuşită profesională a ei.

    Ciubuc spune că un moment de cotitura în cariera sa a fost în anul 2006, când, după absolvirea Facultăţii de Finanţe-Bănci, specializarea Burse de Valori, din cadrul Academiei de Studii Economice,  a avut de ales între revenirea în Piteşti, oraşul unde a crescut, şi continuarea jobului pe care îl avea în Bucureşti. A ales cea de-a doua variantă „datorită oportunităţilor pe care le oferă, nu numai în plan profesional, dar şi în cel personal”, spune ea. 

    Un al doilea pas important a fost decizia de a abandona domeniul automotive şi de a începe un proiect în logistică şi demand forecasting (prognozare a cererii – n.red.) „Acesta a fost şi pasul care, ulterior, m-a adus la Nestlé România.” Spune că deopotrivă cel mai greu, dar şi cel mai frumos moment din parcursul său profesional a fost începutul în cadrul companiei Nestlé. „Am avut nevoie de cunoştinţe suplimentare. A fost o perioadă extrem de solicitantă, dar tot atât de frumoasă. De-a lungul timpului am descoperit şi alte dimensiuni ale profesiei mele. Am învăţat să ascult, să creez legături între oameni şi să fiu deschisă. Toţi avem nevoie de aliaţi şi de parteneri.” 

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Geanina Băbiceanu, market director { Mars România }

    •   Are o experienţă de peste 20 ani în domeniul FMCG, ocupând poziţii de management în departamentele de marketing şi vânzari ale unor companii din industrie precum Lactalis România, Intersnack România sau Kraft Foods.
    •   S-a alăturat echipei Mars în 2009, în cadrul diviziei Wrigley din România, ca regional marketing director.
    •   Principalele reguli după care se ghidează în carieră sunt acelea de a lucra pentru o companie cu care împărtăşeşte aceleaşi valori şi principii şi de a accepta doar roluri care îi vor face plăcere şi o vor provoca la nivel profesional, ajutând-o să se dezvolte şi să înveţe lucruri noi.
    •   Sfatul său pentru cineva care doreşte să înceapă o carieră în acest domeniu este de a o începe într-o companie care îşi asumă un scop şi un impact pozitiv în societate, pe termen lung, deoarece consideră că acest lucru creează o legătură extraordinară între tine ca profesionist şi companie, şi setează un nivel foarte bun de motivare personală, şi de a avea răbdare şi de a accepta că fiecare etapă este importantă în dezvoltarea ca profesionist.

    Cifră de afaceri (2017): 503 mil. lei
    Profit (2017): 28,9 mil. lei
    Număr de angajaţi: 213

  • Surpriză majoră: De unde vin produsele de la Penny Market

    Discounterul german Penny Market, care are în România o reţea de circa 240 de magazine, are peste 450 de furnizori din România de la care provin mai mult de 70% din marfa de la raft.

    „În prezent, avem o reţea ce include peste 450 de furnizori din România. Printre produsele de provenienţă românească de pe rafturile magazinelor noastre se regăsesc 50 de mărci proprii“, spun oficialii Penny Market. Ei adaugă că în cazul a trei tipuri de carne – porc, pasăre şi vită – provenienţa este 100% românească.

    „Decizia de a achiziţiona produse la nivel local face parte din strategia noastră de investiţii. Alegem să investim în produse româneşti pentru că am ajuns să cunoaştem dorinţele clienţilor noştri.“

    În total, cinci dintre cei zece jucători din comerţul modern local au pariat pe mărci private româneşti, care aduc în prim-plan reţete de mult apuse sau care reiterează gustul copilăriei.

    Aceste iniţiative vin în contextul în care circa 80% dintre români caută în mod special produsele româneşti când merg la cumpărături, arată cele mai recente studii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Penny Market, afaceri de 3,45 miliarde lei în 2018

    Grupul a investit în anul 2018 peste 346 mil. lei în modernizarea şi extinderea reţelei pentru a putea oferi românilor o experienţă unică la cumpărături, ajungând azi la un număr de 237 de magazine şi trei centre logistice. De asemenea, contribuţia Penny Market la bugetul de stat al României în 2018 a fost de peste 167 mil. lei. 
     
    “Anul 2018 a fost foarte bun pentru noi. Mai mult, suntem mândri că performanţele echipei din România ne-au poziţionat ca ţara cu cele mai bune rezultate din punct de vedere al creşterii vânzărilor în cadrul grupului. Noi vom continua procesul de dezvoltare, un semn clar că avem încredere în România, o piaţă în care există mult potenţial pentru un plan de investiţii susţinut pe termen lung”, a declarat Daniel Gross, director general Rewe România.
     
    Planul de expansiune Penny Market pentru următoarea perioadă vizează deschiderea a 20-25 de magazine anual, astfel încât, în 2025, reţeaua să ajungă la 400 de spaţii deschise. Investiţiile din următorii ani includ şi deschiderea celui de-al patrulea centru logistic în regiunea Oltenia, precum şi lucrări de modernizare şi eficientizare a întregii reţele de magazine existente. Bugetul estimat pentru implementarea acestor proiecte, în următorii şapte ani, se ridică la peste 2,32 mld lei.
     
    În 2018, Penny Market a inaugurat 15 noi magazine şi a finalizat remodelarea a 170 de magazine în format Future Store în toată ţara. Procesul de remodelare a început în martie 2015 şi s-a încheiat în luna noiembrie a anului 2018 şi a presupus investiţii în valoare de peste 120 milioane de lei. În momentul de faţă, toate magazinele Penny Market sunt construite într-un format modern, adaptat cerinţelor clienţilor români, cu accent pe un design elegant.
     
    Penny Market a intrat pe piaţa din România din anul 2005, având o politică de achiziţii axată pe sortimente de la producători regionali şi colaborări cu producători locali. În prezent, peste 70% dintre produsele aflate pe rafturile magazinelor sunt achiziţionate de la producători şi furnizori locali, contribuind astfel la dezvoltarea sectorului agroalimentar şi susţinerea economiei româneşti.
     
    Pentru anul în curs, planurile Penny Market includ: investiţii în expansiune în conformitate cu certificarea de management energetic ISO 50001, extinderea colaborării cu producătorii români şi implicarea în activităţi de susţinere a comunităţilor şi de protejare a mediului.

  • Unde vă ţineţi banii în 2019. Dacă perioada de bull market ar fi un copil, s-ar apropia de vârsta de zece ani. Va ajunge ciclul actual de creştere la maturitate?

    Nouă ani şi trei sferturi. Dacă zona de bull market în care se află pieţele ar fi un copil, acesta ar fi în clasa a patra, învăţând capitalele statelor şi ecuaţiile cu necunoscute.

    Perioada actuală este cea mai lungă perioadă de bull market din istoria lumii şi aproape cea mai bună – creşterea indicelui S&P 500 cu 333% din 2009 până la maximul atins în luna septembrie a anului acesta, este încă departe de creşterea de 417% pe care a adus-o la începutul mileniului boom-ul dotcom, potrivit Fortune.

    Însă acum, mai mult ca niciodată, când se apropie de cea de-a zecea aniversare, investitorii par anxioşi cu privire la longevitatea ciclului.

    Aceasta este una dintre principalele îngrijorări şi ale lui Andrew Slimmon, managing director şi manager senior de portofoliu în cadrul Morgan Stanley Investment Management.

    „Au trecut nouă ani. Sigur ne apropiem de sfârşit” – este sintagma pe care Slimmon o aude cel mai des de la clienţi.

    Acest sentiment a devenit din ce în ce mai acut în 2018, an în care pieţele au trecut nu prin una, ci chiar prin două corecţii.

    Corecţiile au fost cu atât mai evidente cu cât începutul anului a „alimentat” pieţele, companiile fiind ajutate de reforma fiscală din Statele Unite şi de cheltuielile extensive desfăşurate de guvern, crede Saira Malik, head of global equities în cadrul Nuveen.

    Cu siguranţă combustibilul oferit de reforma fiscală  au dispărut atunci când Trump a decis să înceapă războiul tarifelor. Rezerva Federală a marşat consistent pe creşterea dobânzii-cheie, deoarece combustibilul de la începutul anului a accelerat creşterea economică şi a trezit din somn inflaţia.

    Chiar şi companiile care intră în componenţa FAANG (Facebook, Apple, Amazon, Netflix, Google), care au reprezentat motorul de creştere al pieţei în ultimii ani – dau semne că nu mai au destulă forţă pentru a-şi menţine ritmul de creştere.

    Iar pentru cei cărora le era dor de volatilitate, economiştii arată înspre numărul de zile în care jucătorii grei ai S&P 500 (Amazon şi Netflix), au închis şedinţa de tranzacţionare pe o creştere sau o scădere de 5% faţă de preţul cu care au deschis. Economiştii susţin că au fost 25 astfel de zile în total în timpul anului.

    În continuare rămâne întrebarea dacă bull market-ul va ajunge la adolescenţă. O etapă de bull market nu se termină decât atunci când piaţa trece în bear market, adică scade cu 20% faţă de maxim.

    Înnsă indiferent de direcţia generaă, investitorii trebuie să se pregătească corespunzător pentru un nou stagiu al acestui ciclu economic.

    Iar vestea bună este aceea că economia globală încă arată semne de sănătate. „La sfârşitul zilei, nu văd destui indicatori care să arată că economia va intra în recesiune anul viitor”, spune Slimmon. „Mă lasă să cred că trecem doar printr-un fel de pauză în cadrul aceluiaşi ciclu de bull market.

     

     

     

  • Ce program vor avea magazinele Penny de sărbători

    Penny Market a pregătit un program special pentru perioada 21 decembrie 2018 – 2 ianuarie 2019.
     
    De sărbători, Penny Market îşi va aştepta clienţii astfel:
     
    21 – 23 decembrie 2018 – între orele 7:00 – 23:00
    24 decembrie 2018 – între orele 7:00 – 18:00
    25 decembrie 2018 – ÎNCHIS 
    26 decembrie 2018  – între orele 9:00 – 16:00
    27 – 30 decembrie 2018 – între orele 7:00 – 23:00
    31 decembrie 2018 – între orele 7:00 – 18:00
    1 ianuarie 2019 – ÎNCHIS 
    2 ianuarie 2019 – între orele 9:00 – 16:00
     
     
     
     
     

  • Şerban Patriciu, avocat asociat, Patriciu SCA: „Există standarde de piaţă la închirierea spaţiilor de birouri din România?“

    Din păcate, piaţa închirierii de birouri din România nu a atins încă un grad suficient de maturizare pentru a putea vorbi de adevărate standarde de piaţă conturate în mod neechivoc şi acceptate ca atare de către jucătorii de pe piaţă. Piaţa este într-o zonă gri, între începutul preluat ca atare din ţările civilizate, la pachet cu modelele de contracte de sute de pagini, specifice dreptului anglo-saxon, şi perioada de aşezare pe o linie proprie.
    Existenţa unor standarde de piaţă acceptate general ar facilita acest business şi ar aduce beneficii atât proprietarilor de clădiri de birouri cât şi chiriaşilor acestora, multe deal-uri fiind ratate din cauza unor aşteptări nerezonabile ale părţilor.
    Până atunci însă, vă prezint câteva dintre reperele ce pot fi luate în calcul de proprietarii sau potenţialii chiriaşi ai spaţiilor de birouri ce par să se fi cristalizat pe piaţă până în acest moment:

    Acordul
    Ca procedură, prima etapă după contactul iniţial cu reprezentanţii proprietarului clădirii de birouri este semnarea unui acord preliminar neangajant prin care se agreează principalii termeni comerciali (suprafaţă, chirie, durată, facilitaţi etc.). După această etapă, chiriaşii mai sofisticaţi analizează titlul de proprietate asupra imobilului, existenţa certificatului de performanţă energetică şi a autorizaţiilor necesare conform legii (securitate la incendiu, protecţie civilă, funcţionare – după caz şi ISCIR pentru lifturi şi cazane).

    Contractul
    Urmează negocierea şi semnarea contractului de închiriere. Chiriaşul notează apoi contractul de închiriere în cartea funciară a imobilului, se fac măsurarea şi predarea spaţiului închiriat, chiriaşul elaborează planurile de arhitectură şi instalaţii pentru amenajarea spaţiului închiriat şi obţine, după caz, autorizaţia de construire pentru partiţionările interioare, precum şi autorizaţia de securitate la incendiu, dacă este necesar.
    Reperele comerciale şi legale ale unui asemenea contract de închiriere sunt următoarele:
    • Spaţiul: spaţiul închiriabil este format din spaţiul net de birouri la care se adaugă o cotă din spaţiile comune ale clădirii. Această cotă, denumită add-on factor, este calculată ca raport între spaţiile comune ale clădirii şi spaţiul total al clădirii şi variază, de obicei, între 5 si 25%. Se închiriază complementar spaţii de parcare şi spaţii de depozitare.
    • Chiria: este exprimată în mod normal în euro (de regulă între 5 şi 25 euro pe metru pătrat de spaţiu închiriabil), plata fiind făcută lunar, în avans, la cursul de schimb comunicat de către Banca Naţională a României pentru data plăţii. În plus faţă de chirie, se datorează o taxă pe servicii, exprimată de asemenea în euro (între 3 şi 5) pe metru pătrat de spaţiu închiriabil, taxă care cuprinde toate cheltuielile comune ale clădirii (inclusiv asigurarea şi taxele locale aferente clădirii), împărţite pro-rata între chiriaşi şi plătibile la fel şi odată cu chiria. Taxa pe servicii se regularizează anual pe baza cheltuielilor efective, chiriaşii având dreptul să verifice anual calculele proprietarului (sistem open book). De asemenea, chiriaşul va suporta costul utilităţilor consumate în spaţiu care sunt contorizate individual (de obicei electricitate şi apă).
    • Garanţia: chiriaşul constituie o garanţie în favoarea proprietarului, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau a unui depozit, valoarea garanţiei fiind în mod uzual la nivelul a trei luni de chirie şi taxă de servicii.
    • Facilităţi: chiriaşul beneficiază în mod normal de două tipuri de facilităţi din partea proprietarului: o contribuţie pentru lucrările de amenajare (exprimată în euro pe metru pătrat de spaţiu închiriabil, de obicei între 50 şi 150) şi o perioadă de scutire de la plata chiriei (de obicei între 3 şi 9 luni, împărţite pe perioada contractuală).
    • Termen: termenul închirierii este de obicei un termen ferm de minimum 5 ani, chiriaşul având uneori posibilitatea de a denunţa contractul (break option) la/după o anumită perioadă (de obicei minimum 3 ani). Predarea spaţiului către chiriaş se face cu o perioadă (de obicei minimum o lună) înainte de data începerii termenului pentru a permite chiriaşului să amenajeze spaţiul închiriat. Pentru această perioadă nu se datorează chirie, dar se plătesc taxa pe servicii şi utilităţile consumate în spaţiu.
    • Penalităţi: termenul ferm se traduce prin existenţa unor penalităţi datorate proprietarului de către chiriaş în cazul încetării contractului anterior împlinirii termenului (exceptând încetarea din culpa proprietarului), respectiv chiria şi taxa de servicii pe întreg termenul rămas (sau până la prima dată la care chiriaşul putea denunţa contractul). Chiriaşul poate rezilia contractul doar în situaţii strict limitate (de exemplu în cazul în care utilităţile sunt întrerupte pentru mai mult de două săptămâni sau spaţiul este neutilizabil într-un procent de minimum 50% pentru mai mult de o lună).
    • Extindere: uneori, chiriaşul beneficiază de un drept de preferinţă la închirierea spaţiilor adiacente,
    dar acesta se exercită ţinând seama de alte drepturi similare prealabile acordate altor chiriaşi (care au prioritate).
    • Prelungire: prelungirea termenului de închiriere iniţial se face, de obicei, în condiţiile de piaţă de la momentul respectiv şi nu în aceiaşi termeni comerciali.
    • Restituire: restituirea spaţiului închiriat către proprietar se face în mod uzual după înlăturarea amenajării chiriaşului şi curăţarea/repararea spaţiului, proprietarul urmând să predea spaţiul open space noului chiriaş. Costul demolării amenajării chiriaşului şi al efectuării curăţeniei şi a reparaţiilor necesare se ridică în mod normal la jumătate din costul realizării acelor amenajări. Noul chiriaş poate prelua amenajările chiriaşului anterior (de obicei fără vreun cost), preluând în acest mod şi obligaţia de a aduce spaţiul la starea iniţială (open space) la sfârşitul termenului închirierii.
    Piaţa închirierii spaţiilor de birouri se maturizează într-un ritm accelerat, cele de mai sus fiind deja cunoscute şi acceptate de către jucătorii din domeniu. Alte aspecte generează încă discuţii aprinse, dar tendinţa este una pozitivă, piaţa devenind din ce în ce mai matură.

  • UniCredit Bank a lansat a doua ediţie a Barometrului Minţilor Creative

    Principalele concluzii ale Barometrului Minţilor Creative:
     
     
    Context general şi cele mai mari obstacole:
     
    Doar 12% dintre antreprenori consideră că actualul context economic este prielnic pentru business; în acest context, 17% dintre cei intervievaţi iau în considerare extinderea afacerii în următorul an;
     
    Antreprenorii din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi sunt mai încrezători în mediul economic decât cei din Braşov şi Timişoara; totodată, antreprenorii creativi din Cluj-Napoca, Iaşi şi Braşov sunt mai dornici să îşi dezvolte afacerile decât cei din Timişoara şi Bucureşti;
     
    Atât afacerile mature, cât şi cele în curs de dezvoltare, reuşesc într-o proporţie asemănătoare să facă unele investiţii sau, cel puţin, să se menţină pe linia de plutire din punctul de vedere al sănătăţii afacerii. În acelaşi timp, eforturile de realizare a investiţiilor, precum şi amploarea acestora, pot fi resimţite diferit în funcţie de domeniul de activitate al afacerii;
     
    Schimbările legislative (24%), accesul la resurse umane calificate (19%) şi problemele de cash flow (16%) sunt principalele bariere în calea dezvoltării afacerilor din industriile creative; alături de condiţiile economice generale, puterea scăzută de cumpărare şi atragerea de noi clienţi, acestea sunt cele mai mari impedimente atât pentru afacerile mature, cât şi pentru cele în curs de dezvoltare;
     
    Cele mai multe afaceri creative au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea şi diversificarea produselor şi serviciilor, finanţarea rapidă şi avantajoasă, creşterea notorietăţii, precum şi în recrutare şi creşterea vânzărilor;
     
    Finanţare:
     
    Cel mai util instrument financiar pentru antreprenorii creativi este auto-finanţarea (66%);
     
    Cele mai utilizate servicii financiare sunt internet/mobile banking-ul şi plăţile online, urmate de carduri şi liniile de credit pe termen scurt;
     
    1 din 4 antreprenori consideră ca finanţarea prin fonduri europene le este necesară;
     
    Antreprenorii creativi sunt reticenţi la sursele de finanţare externe sau încă nu au identificat posibilitatea de a le utiliza pentru a-şi dezvolta afacerea. Cele mai mari obstacole sunt dobânzile mari (19%) şi procedurile greoaie din programele publice de finanţare (15%).
     
    Profilul clientului din industriile creative:
     
    Clienţii afacerilor creative sunt diferiţi, însă au câteva aşteptări şi trăsături comune. Indiferent dacă sunt persoane fizice sau persoane juridice, aceştia sunt exigenţi, urmăresc inovaţia, promptitudinea, unicitatea şi caută calitatea la un preţ corect.
     
    Experienţa de antreprenoriat:
     
    Peste jumătate dintre antreprenorii creativi vin din sectorul privat şi o treime din sectorul public;
     
    Cei mai mulţi dintre antreprenori (83%) consideră că experienţa profesională anterioară le-a fost de ajutor în activitatea de antreprenoriat actuală;
     
    73% declară că studiile absolvite şi reţeaua profesională construită i-au ajutat în activitatea antreprenorială.
     
    Resurse umane:
     
    Aproximativ jumătate dintre antreprenori intenţionează să facă angajări în următorul an; dintre aceştia, majoritatea îşi doreşte să recruteze angajaţi cu normă întreagă;
     
    Candidaţii din generaţia Millennials (18-34 de ani) sunt cei mai căutaţi de antreprenori;
     
    Cele mai importante criterii de recrutare sunt entuziasmul şi implicarea, urmate de personalitatea candidatului, potrivirea culturii organizaţionale cu candidatul şi experienţa în domeniu; pe o poziţie inferioară, dar tot în topul priorităţilor, sunt educaţia şi aşteptările salariale.
     
    Studiul a fost realizat în perioada 5-22 octombrie 2018, cu o componentă calitativă şi una cantitativă. Rezultatele se bazează pe răspunsurile a peste 200  de antreprenori cu funcţii de conducere în întreprinderi mici şi mijlocii din toate industriile creative conform codurilor CAEN din România (artistic, arhitectură şi proiectare, design, publicitate, tipografie, editură, servicii foto-video, cercetare şi inovaţie, IT).

  • REWE România deschide un nou magazin Penny şi ajunge la 228 de unităţi

    Magazinul Penny Market din Zărneşti are un spaţiu de vânzare de 850 m2 şi o echipă de 16 angajaţi ce va fi alături de clienţi zi de zi, de luni până sâmbătă în intervalul 07:00 – 22:00 şi duminică între 08:00 – 21:00. Noul magazin dispune şi de un număr de 87 de locuri de parcare şi 4 case de marcat. 
     
    Clienţii Penny Market vor beneficia şi de un număr de produse diverse, disponibile în variantă vrac, care pot fi găsite atât la raioanele cu dulciuri şi snacks-uri, cât şi în zona cu produse congelate.
     
    Penny Market este unul dintre cei mai activi retaileri din România, cu primul magazin deschis pe piaţa locală în anul 2005. Întreaga reţea este deservită de 3 centre logistice situate în localităţile: Ştefăneştii de Jos, Turda şi Bacău. În prezent, REWE România deţine 228 de magazine Penny Market la nivel naţional şi activează cu un număr de peste 4.300 de angajaţi.

  • Oraşul care oferă o slujbă şi două hectare de teren oricui acceptă să se mute acolo

    Cape Breton e o insulă mică aflată la capătul estic al regiunii Nova Scotia, în Canada. The Farmer’s Daughter Country Market, brutărie şi magazin general, este principalul busines din zonă şi încearcă să se extindă. În principiu, ei au toate lucrurile de care au nevoie, cu o singură excepţie: oamenii.

    Această insulă, cu natura sa unică şi un mediu înconjurător sănătos, are foarte multe de oferit: există multe locuri de interes turistic, cluburi de copii, biserici şi altele. Populaţia actuală este de 150.000 de oameni, dar este în scădere de ani buni.

    După ce au angajat toată forţa de muncă disponibilă local, cei de la The Farmer’s Daughter Country Market au postat pe pagina de Facebook un anunţ care pare prea bun pentru a fi adevărat: orice persoană dispusă să se mute în oraş va primi un loc de muncă şi două hectare de teren.

    Singura piedică pare a fi legea din Canada, care spune că doar rezidenţii statului nord-american pot aplica pentru o astfel de poziţie; sigur, o carte verde poate rezolva însă această problemă, iar pentru a obţine cartea verde rezidenţii au nevoie de două lucruri: o invitaţie de la un angajator canadian, aprobată de Ministerul Muncii, şi un permis temporar de muncă care se obţine după obţinerea vizei.

    Sursa: Brightside.me