Unii dintre magistraţi ţin în mână Constituţia României.
“Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu”, este mesajul scris pe pancartele participanţilor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Comisia pentru legile Justiţiei a adoptat luni un amendament la proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor care prevede că procuroriii sunt independenţi în dispunerea soluţiilor „în condiţiile” Legii privind organizarea judiciară, modificată în acest sens de Cameră.
„Procurorii sunt independenţi în dispunerea soluţiilor, în condiţiile prevăzute de Legea 304/2004”, se prevede în amendamentul adoptat, propus de UNJR şi AMR şi preluat de PSD şi ALDE.
În proiectul de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară s-a introdus şi o propunere care vizează că „soluţiile adoptate de un procuror să poată fi infirmate de procurorul ierarhic superior, dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice”, acest amendament fiind votat deja în forma adoptată de Camera Deputaţilor.
Textul amendamentului admis iniţial şi ulterior respins este următorul: „Efectuarea în continuare a urmăririi penale fată de un judecător sau procuror pentru infracţiuni săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea se poate dispune numai după încuviintarea Secţiei pentru judecători sau procurori”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Unele propuneri “surpriză” din legile justiţiei au fost lipsite de orice notă de fundamentare, nu au fost realizate studii de impact pentru acestea şi nici nu au fost explicate de către iniţiatori cauzele care ar genera nevoia unor astfel de modificări, arată Consiliul Superior al Magistraturii.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) precizează, într-un comunicat de presă remis luni agenţiei de presă MEDIAFAX, că atât proiectul de modificare a Legilor Justiţiei transmis de Ministerul Justiţiei pentru avizare pe 23 august 2017, dar şi propunerile legislative ulterioare transmise spre avizare de către Camera Deputaţilor au conţinut “o serie de propuneri cu potenţial ridicat de afectare a luptei împotriva corupţiei, a independenţei procurorilor şi a întregului sistem judiciar, vizând aspecte care nu au fost niciodată anterior supuse vreunei dezbateri publice sau analizei Consiliului Superior al Magistraturii”.
“Românii au inundat străzile pentru a protest faţă de cele mai recente reforme ale justiţiei”, titrează agenţia Bloomberg.
“Peste 15.000 de oameni au înfruntat vremea rece – inclusiv aproximativ 10.000 în capitală – pentru a cere demisiile liderului social-democrat Liviu Dragnea şi alte aliaţilor săi, care ignoră opoziţia magistraţilor şi merg mai departe cu restructurarea justiţiei”, mai afirmă agenţia de ştiri.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
1. Statutul procurorilor
Decizia cea mai controversată în spaţiul public a fost înlocuirea articolului din statutul magistraţilor, în care se prevedea că „procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii” cu articolul din Constituţie care prevede că „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”.
Deşi au fost voci care au susţinut că astfel se instituie un control politic asupra procurorilor, fostul şef al Curţii Constituţionale(CCR), Augustin Zegrean susţine contrariul.
„Că scriau în lege, că nu scriau, tot aia e. Nu schimbă nimic. Autoritatea nu înseamnă subordinea. Sub autoritatea nu se interpretează în subordinea, înseamnă că au o autoritate de care trebuie să aparţină, de care să ştie că există. Nu le poate da ordin nimeni la procurori, nu e voie. Doar ei, pe cale ierarhică, pentru că la ei este altfel decât la judecători. N-au schimbat nimic. Aceste modificări mi se par absolut degeaba făcute”, a declarat Augustin Zegrean, pentru Gândul.
2. Răspunderea magistraţilor
Ultima formă votată a statutului procurorilor şi judecătorilor prevede căruia statul „se îndreaptă” cu acţiune în regres, prin Ministerul Finanţelor, împotriva magistraţilor care au săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. „După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin (6), statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţăsau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, se arată în amendamentul votat de deputaţi în şedinţa maraton de miercuri.
Augustin Zegrean susţine că formularea imperativă poate duce la situaţia în care nu mai există un drept de apreciere asupra faptului dacă magistratul şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. „Mai întâi, trebuie dovedită grava neglijenţă şi reaua-credinţă şi apoi vedem ce trebuie să facă statul”, a declarat fostul şef al CCR.
În opinia sa, aşa cum e formulat acest articol, „acolo este buba mare”. „Eu am o părere foarte documentată, zic eu. Să ştiţi că regula e nerăspunderea judecătorilor. Asta e regula în orice sistem drept întreg la cap. Situaţiile de răspundere sunt de excepţie. Altfel imaginaţi-vă un sistem în care orice inculpat sau orice procesoman îl poate da în judecată pe judecător pentru soluţia pronunţată”, a comentat el.
De altfel, există o decizie a CCR în cazul propunerii USL de modificare a Constituţiei în acest sens, în care se recomandă lăsarea la latitudinea statului dacă se îndreaptă sau nu cu o acţiune în regres împotriva magistraţilor, în cazul unui prejudiciu provocat de o eroare judiciară.
„Din conţinutul normativ al art.52 alin.(3) din Constituţie rezultă că acoperirea prejudiciului cauzat prin erori judiciare este asigurată în toate cazurile de către stat, persoana vătămată putându-se îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. (…) În schimb, statul se poate îndrepta cu acţiune în regres împotriva magistratului doar dacă acesta a provocat situaţia generatoare de daune cu rea-credinţă sau din culpă gravă [art. 542 alin.(1) din Codul de procedură penală], respectiv a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă [a se vedea art.96 alin.(7) din Legea nr.303/2004]. Astfel, statul este cel care, în cadrul acţiunii în regres, trebuie să dovedească faptul că magistratul şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Deşi sintagma propusă a fi introdusă pare a viza indicarea titularului dreptului de regres în cazul prejudiciilor cauzate prin orice eroare judiciară care a fost rezultatul exercitării funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, în realitate, din cauza modului său de formulare, obligă statul să îşi exercite dreptul de regres. Caracterul imperativ al sintagmei propuse a fi introduse în corpul art.52 alin.(3) din Constituţie poate duce la situaţii inadmisibile, în care statul va promova în mod automat acţiunea în regres ori de câte ori acoperă un prejudiciu cauzat printr-o eroare judiciară, fără a mai avea un drept de apreciere asupra faptului dacă magistratul şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, solicitând, astfel, în mod mecanic intervenţia instanţei judecătoreşti. De aceea, conţinutul normativ propus ar trebui să aibă în vedere, eventual, posibilitatea statului de a exercita dreptul de regres în condiţiile legii. Aşadar, textul constituţional nu poate constrânge statul la iniţierea, în toate cazurile, a unor acţiuni în regres, ci trebuie să lase în marja sa de apreciere problema exercitării acestei acţiuni pentru ca, desigur, în final, tot instanţa judecătorească să se pronunţe asupra acţiunii astfel promovate. Având în vedere cele de mai sus, cu unanimitate de voturi, Curtea recomandăAvând în vedere cele de mai sus, cu unanimitate de voturi, Curtea recomandă reformularea modificării propuse în privinţa alin.(3) al art.52 din Constituţie”, se arată în decizia CCR.
3. Preşedintele nu poate refuza propunerile de numire a şefilor ICCJ
Potrivit modificărilor decise în Parlament la statutul magistraţilor, preşedintele nu poate refuza propunerile de numire ale şefilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
„E foarte rău că nu poate. Practic l-au scos din joc. Preşedintelui nu poţi să-i iei atribuţiile, vor să transforme preşedintele României, într-un preşedinte de republică parlamentară, ceea ce nu e normal. Legislaţia asta nu corespunde cu Constituţia României. Nu cred că o astfel de legislaţie va trece vreodată de CCR. Dar e doar o opinie personală”, a declarat Zegrean.
În timpul în care deputaţii USR au ocupatr tribuna şi au prezentat amendamentele la Statutul magistraţilor folosindu-se de o portavoce, Cosette Chichirău a intrat în direct pe facebook prezentând imagini din plen, din preajma tribunei, concomitent comentând ce se întâmpla în plen.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Omul de afaceri a fost eliberat în luna iulie, după ce a ispăşit trei ani din condamnarea de 10 ani, dispusă în dosarul „ICA”.
„Până la data de 24 aprilie 2017 petentul a executat un total de 1.408 zile din care: 387 zile executate pe baza muncii prestate şi/sau a instruirii şcolare şi formării profesionale din cele 3.653 zile (10 ani) pe care le avea de executat. Creditele primite ca urmare a programelor educaţionale – petentul condamnat a participat la opt programe respectiv activităţi sportive (pentru care nu se acordă credite) şi la 48 programe activităţi educaţionale pentru care a primit credite pentru a demonstra îndreptarea comportamentului”, explicau judecătorii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro