Romania va fi in masura sa faca fata crizei economice mai bine decat alte tari din regiune, considera Claudiu Cercel, vicepresedinte pentru piete financiare al celei de-a doua banci din sistem, BRD Société Générale. Cercel impartaseste viziunea bancherilor centrali (exprimata de curand de economistul-sef Valentin Lazea) ca daca o tara va avea crestere economica in Europa, aceea va fiRomania – o viziune tot mai putin acceptata insa de majoritatea analistilor. Bancherii de la BRD considera ca avansul economiei romanesti va fiin 2009 de circa 2% – o estimare foarte optimista prin comparatie cu cele pe care le prezinta ceilalti bancheri.
Pentru a da doar un exemplu, italienii de la UniCredit Group si-au revizuit saptamana trecuta prognozele, estimand o crestere economica de doar 0,6%, comparativ cu un ritm estimat pentru anul trecut la 8%. Exista insa, si numarul lor creste pe zi ce trece, multi analisti ce anticipeaza deja o scadere mai mult sau mai putin abrupta a economiei romanesti, ce ar veni in principal pe fondul reducerii puternice a exporturilor si a fluxurilor de capital, dar si al dezechilibrelor mari din tabloul macroeconomic. Aparent paradoxal, exact la aceleasi coordonate se uita si bancherii de la BRD atunci cand spun ca ar fisuficiente argumente pentru a considera posibila o crestere, iar pesimismul exagerat al unora dintre analisti se poate explica, in opinia lui Cercel, si prin “metodele pur mecanice” cu care acestia masoara Romania.
Criticata adesea, structura exporturilor romanesti (ce se bazeaza inca in masura apreciabila pe lohn si pe produse cu valoare adaugata mica) devine un avantaj, in viziunea vicepresedintelui BRD. “E de asteptat ca marfurile romanesti sa fie mai cautate, pentru ca sunt mai ieftine decat ale altor tari cu care concuram pe pietele externe, si in conditiile actuale toata lumea este atenta la costuri”, crede el. Dimpotriva, spunea economistul Mircea Cosea intr-un interviu acordat de curand BUSINESS Magazin, in fata unor tari cu “un lohn mai elaborat”, exporturile romanesti nu au nicio sansa. “Noi tragem la masina camasi si sutiene, ei monteaza Skode – si nu ai cum sa concurezi in acest fel, oricat de mult ti-ai dori”, considera Cosea. Romania este intr-o pozitie mai buna decat alte tari emergente si din punctul de vedere al dependentei de capitalurile straine, considera Ariel Emirian, deputy chief economist al Société Générale.
Desi deficitul de cont curent foarte mare si dependenta de banii strainilor, necesari pentru a asigura finantarea acestuia, reprezinta un punct sensibil in contextul financiar actual, “situatia Romaniei este mai putin volatila decat a altor tari”. Spre deosebire de tari precum Ungaria, Polonia, Ucraina sau Turcia – care au atras mai ales investitii de portofoliu, foarte volatile atunci cand “pietele se inchid”, in Romania si Bulgaria primeaza investitiile straine directe si capitalurile atrase de companiile locale de la firmele-mama. Este greu de crezut, in opinia lui Emirian, ca firmele-mama vor impune o rambursare rapida a datoriilor, ceea ce inseamna ca in aceste conditii finantarile pot ficonsiderate ceva mai stabile.
“Daca Romania si Bulgaria s-ar baza pe finantari de portofoliu acum, ar fiintr-o situatie foarte proasta”, crede economistul francez. Dezechilibrul contului curent se ajusteaza deja (in conditiile in care importurile scad, iar deprecierea leului din ultima perioada are si ea consecinte), astfel ca, estimeaza Claudiu Cercel, deficitul va ajunge la circa 9% din PIB la finele anului 2009, de la aproximativ 12% in 2008 si 14% cu un an inainte. In prognozele UniCredit Group, deficitul de cont curent este anticipat sa scada la 9,8% in 2009, pe fondul cererii interne mai reduse, ce va diminua importurile, si al preturilor mai reduse la energie.
Analistii bancii atrag insa atentia ca nevoia de finantare va ramane una dintre principalele surse de ingrijorare, in conditiile in care, daca gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin investitii straine directe se va reduce la circa 40% in acest an, exista riscul diminuarii rezervelor valutare.
Deprecierea leului, pe de alta parte, si-a consumat cea mai mare parte din potential, in viziunea vicepresedintelui BRD, care, chiar daca nu exclude existenta unor noi varfuri, crede ca “acestea ar fievenimente exceptionale”. In conditii normale, Cercel crede ca raportul euro/leu va ajunge la finele anului la 4-4,2 lei/euro, iar perspectiva ca leul sa coboare pana la nivelul de 4,8-5 lei/euro este improbabila, in viziunea sa.
Analistii UniCredit anticipeaza insa pentru finele acestui an un curs de 4,5 lei/euro, iar pentru decembrie 2010 de 4,3 lei/euro. Nivelul de 4,3 lei/euro – cat este in prezent – indica insa o “supradepreciere”, crede Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, justificata pe de o parte de recuperarea aprecierii excesive din anii trecuti, dar si de faptul ca piata “a reactionat dupa spiritul de turma si a dus cursul prea mult in partea opusa”. Aceste niveluri, aprecia Lazea saptamana trecuta, nu sunt in linie cu indicatorii fundamentali ai economiei, “iar in situatia in care cursul se va duce mai mult in sus fata de nivelul actual, unele banci vor avea nevoie de capital suplimentar”.
Claudiu Cercel considera insa ca “efectul cursului asupra portofoliilor de credite in valuta a devenit aproape o obsesie”, atat timp cat impactul deprecierii leului asupra creditelor in valuta este relativ limitat. Calculul sau e destul de simplu si pleaca de la prezumtia ca majoritatea creditelor in euro au fost acordate incepand cu a doua jumatate a anului 2006 si pana in 2008, cand cursul mediu era de 3,5 lei/euro. O mare parte a acestor credite, considera Cercel, luand ca exemplu situatia de la BRD, au dobanzi indexate la rata de referinta Euribor, care a coborat in acest interval de la 4% la sub 2%. In aceste conditii, deprecierea euro (de peste 20%) a fost compensata macar in buna masura de scaderea dobanzilor.
Revenind insa la imaginea de ansamblu, nivelul ridicat al datoriei externe (de 74 de miliarde de euro) este considerat de analistii externi un alt factor de risc important al economiei romanesti. Din total, circa 24 de miliarde de euro este datorie pe termen scurt, iar 80% este reprezentata de finantarile societatilor-mama catre filialele din Romania. Exista o mare probabilitate ca aceste imprumuturi sa fie prelungite, considera Cercel, invocand estimarile BNR ca 90% dintre aceste linii de credit sa fie extinse.
“Este rezonabil in aceste conditii sa ne ingrijoram ca bancile-mama vor solicita plata?”, se intreaba retoric vicepresedintele BRD. Din datoria pe termen scurt, maximum 3-4 miliarde de euro ar fisume pentru care ar finecesara finantarea, iar daca serviciul datoriei ar ajunge la 8-9 miliarde euro anul acesta, necesarul de refinantare a datoriei externe a Romaniei este de 10-15 miliarde de euro. Nu trebuie insa uitat ca BNR are rezerve valutare de 28 de miliarde de euro, afirma Cercel, apreciind ca semestrul al doilea va fiprobabil dificil, pentru ca va finevoie de asigurarea finantarii datoriei. In aceste conditii, perspectiva unui imprumut extern – fie de la Banca Centrala Europeana sau FMI – apare natural in discutie.
Ministrul finantelor publice, Gheorghe Pogea, a declarat vineri ca o decizie cu privire la un posibil acord cu Fondul Monetar International va fiadoptata in cel mult doua saptamani, dupa aprobarea bugetului in Parlament si discutii cu Comisia Europeana, desi pana nu de mult autoritatile au parut sa incline clar catre un credit de la Uniunea Europeana.
“Dar un imprumut de la UE fara conditii specifice FMI nu s-a acordat in nicio situatie pana acum”, replica Ariel Emirian. Mai multe tari au luat pana in prezent asemenea imprumuturi, printre care Ungaria (25,1 miliarde de dolari), Ucraina (16,5 miliarde de dolari), Islanda (2,1 miliarde de dolari), Letonia (10,5 miliarde), in timp ce Turcia este inca in discutii pentru un imprumut estimat la 15-30 miliarde de dolari. “Daca Romania va reusi o alta solutie decat cele folosite pana acum, va fi o premiera.”