Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de Aeroportul “Transilvania” din Târgu Mureş, conducerea aeroportului a finalizat negocierile cu reprezentanţii operatorului aerian low-cost irlandez Ryanair în privinţa condiţiilor tehnice de operare, a taxelor aeroportuare practicate şi a serviciilor oferite, iar zborurile ar putea avea loc “după obţinerea susţinerii financiare prin formele de publicitate, marketing din partea Consiliului Judeţean Mureş”. “Compania aeriană irlandeză urmează să opereze de pe Aeroportul din Târgu Mureş după obţinerea susţinerii financiare prin formele de publicitate, marketing din partea Consiliului Judeţean Mureş, adică măsuri de publicitate pentru judeţul Mureş care promovează potenţialul zonei deservite de Aeroportul Târgu Mureş, eventual prin Asociaţia Judeţeană de Turism Mureş, pe site-ul operatorului aerian low cost şi în broşurile acestuia distribuite în cele 31 de baze ale sale din Europa. Aceste măsuri sunt menite să atragă turişti şi oameni de afaceri în judeţul Mureş, printr-o politică de marketing transparentă a administraţiei publice locale”, se arată în comunicat.
Tag: low-cost
-
Un an turbulent pentru aviaţia românească
Ultimele luni au fost dominate de ştiri surprinzătoare din piaţa de aviaţie: pierderea supremaţiei TAROM (care a fost depăşit, la numărul de pasageri, de către low-costul Wizz Air), tăcerea Blue Air, falimentul Malev, anunţul Easyjet că renunţă la cursele din România, scăderea numărului de curse Germanwings şi lista ar putea continua. După mai bine de câteva luni de tăcere, oficialii Blue Air au făcut săptămâna trecută prima conferinţă de presă în care au anunţat că vor muta din 25 martie cursele pe Otopeni şi vor mai adăuga o aeronavă flotei existente (care numără acum şase aeronave). De pe aeroportul din Otopeni vor opera 85 de zboruri săptămânal cu şase avioane alocate, iar de pe cel din Bacău vor opera circa 37 de zboruri pe săptămână cu trei avioane.
Toate zborurile low-cost, indiferent de compania aeriană care le operează, vor fi mutate la Otopeni, aeroportul Băneasa urmând să deservească doar zboruri business şi VIP. Următorul anunţ important privind mutarea zborurilor pe Otopeni ar trebui să vină de la Wizz Air – companie care a avut în nenumărate rânduri dispute legate de tarifele percepute de aeroporturile din România, considerând că până şi tarifele percepute de Băneasa sau de aeroportul din Cluj sunt prea mari. Taxele de pe Otopeni sunt însă cele mai mari din ţară, iar Balazs Varro, corporate communications manager în cadrul Wizz Air, a declarat că: “Poziţia foarte bună pe care o avem în piaţă ne va permite să ne mutăm pe Otopeni dacă vom fi forţaţi să facem acest lucru, dar nu fără revizuirea capacităţii sau creşterea preţului biletelor”. În prezent, taxa de pasager pe aeroportul din Otopeni este de 22 de euro, iar cea de aterizare de 8 euro pe tonă, în timp ce pe Băneasa taxa de pasager este de 17 euro, iar cea pe aterizare de 6 euro pe tonă.
Mutarea curselor low-cost pe Otopeni vine într-un moment de schimbări importante pe piaţa de aviaţie. Intrarea în faliment a companiei ungare Malev la sfârşitul lunii ianuarie (care, după 66 de ani de activitate, a intrat în colaps din cauza datoriilor de 200 de milioane de euro acumulate în 2007-2010 considerate de către Comisia Europeană ajutor de stat primit ilegal) a lăsat un gol pe rutele pe care le operau ungurii în România: Bucureşti-Budapesta, Cluj-Budapesta, Târgu-Mureş-Budapesta.
Zborurile de pe piaţa românească aveau o contribuţie de aproape 10% la numărul total de pasageri, adică circa 300.000 de pasageri, după cum arată ultimele date din 2010. Malev estima în 2010 că deţine o cotă de piaţă de 5% în România, concurând cu TAROM, Lufthansa, Austrian Airlines, Carpatair şi alţi operatori de linie regulată, dar şi cu operatorii low-cost Blue Air şi Wizz Air. Malev a devenit cea de-a doua victimă din acest an a austerităţii europene după ce compania Spanair s-a prăbuşit la începutul lunii ianuarie.
TAROM şi Wizz Air au anunţat imediat că vor prelua pasagerii Malev şi vor reintroduce curse Bucureşti-Budapesta. Publicul ţintă al Malev de pe piaţa locală se va redistribui însă către mai multe companii, deoarece cei mai mulţi pasageri mergeau pe curse lung-curier, către destinaţii transatlantice.
Compania aeriană de stat TAROM a transportat anul trecut 2,19 milioane de pasageri, sub nivelul prognozat şi cu 510.000 mai puţin faţă de low-costul ungar Wizz Air. Cu pierderi de milioane de euro şi cu datorii mari, TAROM nu a reuşit să îşi atingă obiectivul de trafic anul trecut. Deşi estimase un număr de 2,4 milioane de pasageri, compania de stat a transportat doar 2,19 milioane de persoane în 2011. Nivelul este aproape similar cu cel din 2010, când TAROM bifa 2,1 milioane pasageri.
-
Destinaţii noi pentru companiile aeriene în 2012
Cele mai multe destinaţii noi în reţeaua de zboruri va introduce, din martie anul viitor, compania aeriană low-cost Blue Air, controlată de Nelu Iordache. După ce a renunţat la mai multe curse externe în urma procesului de restructurare prin care a trecut, Blue Air a programat curse noi.
Pe orarul de vară de anul viitor compania va avea zboruri spre Veneţia şi Catania. De asemenea, “vom reintroduce cursele Bucureşti-Lisabona, care vor fi operabile doar pe perioada verii”, a declarat Florentina Tatu, director de relaţii publice la Blue Air. Din martie 2012 transportatorul introduce curse noi din Bucureşti către Veneţia de trei ori pe săptămână şi din Bacău către Veneţia tot de trei ori pe săptămână. Biletele sunt deja disponibile la preţuri începând de la 14,99 euro/segment de zbor, potrivit datelor de pe site-ul companiei aeriene. Mai mult, Blue Air va avea un nou zbor şi pe ruta Bacău-Catania, în perioada 25 martie – 27 octombrie anul viitor. Zborurile vor fi operate de trei ori pe săptămână.
WIZZ AIR SPRE 20 DE DESTINAŢII
Şi compania low-cost Wizz Air turează motoarele pe piaţa românească, de unde avioanele pe care le deţine vor zbura spre 20 de destinaţii externe din Bucureşti. În orarul de vară de anul viitor compania va opera zboruri şi spre Verona, cu plecare de pe aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa). Ungurii vor introduce mai multe zboruri suplimentare din Bucureşti, dar şi de pe aeroportul din Timişoara spre Paris, Londra, Bologna, Roma şi Dortmund. Compania estimează că va transporta 400.000 de pasageri anul viitor din şi spre Timişoara.Low-costul ungar a intrat pe piaţa din România în iulie 2006, stabilindu-şi prima bază operaţională în Bucureşti. Ulterior compania a mai deschis baze în Cluj-Napoca, Timişoara şi Târgu-Mureş
Wizz Air a ajuns de la 17.000 de pasageri transportaţi în 2006 în România la un trafic de 2,1 milioane de pasageri anul trecut şi aşteaptă 2,76 milioane de pasageri anul acesta. Este astfel compania aeriană cu cea mai agresivă strategie de extindere pe piaţa locală.
NU TOŢI MIZEAZĂ PE EXTINDERE
Pe piaţa aeriană low-cost mai operează compania GermanWings, iar oficialii companiei nu au anunţat nicio destinaţie nouă în programul de anul viitor. Pe acelaşi segment, easyJet, care avea zboruri de pe aeroportul Henri Coandă (Otopeni), a anunţat că din ianuarie anul viitor se va retrage de pe piaţa românească. Compania a operat în ultimii patru ani şapte zboruri pe săptămână pe ruta Bucureşti-Madrid şi cinci pe Bucureşti-Milano, rute pe care s-au înregistrat 200.000 de pasageri în 2009, conform celor mai recente date disponibile. Peter Voets, marketing manager pentru Elveţia, Austria şi Europa de Est în cadrul easyJet, susţinea că din cauza costurilor mari de operare nu este profitabil pentru companie să mai rămână pe piaţa locală. -
Aeroport este. Unde sunt VIP-urile?
Aruncaţi cu pietre din Bucureşti, marii operatori low-cost din Europa, Ryanair şi easyJet, n-au desenat pe harta lor capitala României. easyJet a insistat totuşi cu două zboruri de pe Otopeni către Madrid şi Milano, contrar obiceiurilor de a ataca agresiv fiecare piaţă pe care decide să opereze. Liderul european Ryanair operează doar tangenţial în România, de la Constanţa. “Nu am fost primiţi cu braţele deschise în România. De aceea am ales doar aeroporturi mici, care au înţeles importanţa unei curse Ryanair.” Era răspunsul dat la lansarea Ryanair în România, în aprilie 2008, de Tomasz Kulakowski, pe atunci director de vânzări al Ryanair pentru Europa Centrală şi de Est. “Nu am reuşit să ajungem la un acord cu aeroportul Băneasa, cel către care ne îndreptasem în primă fază, iar Otopeni percepe costuri de operare mai mari”, declara şi Peter Voets, marketing manager pentru Elveţia, Austria şi Europa de Est în cadrul easyJet. Low-cost-ul din Carpaţi înseamnă în aviaţia românească Blue Air, companie deţinută de omul de afaceri Nelu Iordache, şi Wizz Air, cu acţionariat maghiar, care transportă cumulat peste patru milioane de pasageri, mai bine de jumătate din trafic realizându-se de pe aeroportul bucureştean. Ei au fost şi cei care au ştiut să negocieze “pe româneşte” cu autorităţile de la Bucureşti, deci au primit frâu liber să zboare de pe Băneasa.
Ministrul Anca Boagiu relua în decembrie anul trecut o temă dezbătută încă din 2008 de predecesorii săi Ludovic Orban şi Radu Berceanu: “Băneasa trebuie să devină un city-airport de pe care să nu mai opereze companiile low-cost, ci doar aeronavele mici cu trafic de business”. Traficul de business este însă neglijabil, iar motivul invocat de Boagiu le sună multora cusut cu aţă albă. Două milioane de călători au zburat de pe Aurel Vlaicu în 2010, jumătate faţă de numărul celor de pe Otopeni. Dacă ne referim la cursele business, numărul lor ajunge în cel mai bun caz la ordinul zecilor lunar, argument care nu poate sta în picioare la nivel de costuri pentru funcţionarea şi întreţinerea unui aeroport. Interesele imobiliare din nordul Bucureştiului sau zgomotul reclamat de riveranii din zona aeroportului sunt motivele neoficiale vehiculate pentru decizia Ministerului Transporturilor. Şi la fel cum ideea venită pe drumul de la Poiana Braşov legată de introducerea anvelopelor de iarnă a devenit lege, Anca Boagiu demonstrează că şi aerogara se poate transforma în city-airport. “Este cel mai rău lucru care se putea întâmpla aviaţiei”, spunea CEO-ul Wizz Air, Joseph Varadi, la aflarea veştii. Cu doar trei săptămâni înainte vicepreşedintele John Stephenson declara că Bucureştiul e o piaţă suficient de importantă pentru afacerile maghiarilor din România pentru a nu pierde terenul câştigat. Planurile lui Nelu Iordache de a construi un nou terminal, anunţate în urmă cu doi ani, par astăzi rupte de realitate, însă Wizz şi Blue au arătat că vor cu orice preţ să ţină cu dinţii de Băneasa. Prima şi, respectiv, a treia companie aeriană ca mărime după numărul pasagerilor transportaţi sunt exemplul clar că reţeta low-cost a funcţionat perfect în ultimii trei ani. De aceea, ameninţările cu anularea curselor par desuete.
E greu de crezut deci că cineva va părăsi piaţa după închiderea aeroportului. Otopeniul va funcţiona la capacitate maximă, biletele se vor scumpi cât să acopere creşterea taxelor de aeroport cu 40%, iar pasagerii îşi vor spune că oricum condiţiile de pe Băneasa erau primitive, chiar dacă asta însemna bilete chiar şi cu zeci bune de euro mai ieftine. În sala de aşteptare de pe Otopeni vor aştepta la primăvară, unul lângă altul, omul de afaceri cu geantă de voiaj Ermenegildo Zegna şi căpşunarul cu sacoşa de rafie, prăjit de soarele Italiei.
-
Cursele low cost vor fi mutate pe aeroportul din Otopeni în martie 2012
“Costul suplimentar este de doar 4 euro pentru un bilet şi spun asta ca să previn o nouă rundă de plângeri multiple ale operatorilor privaţi doar pentru a justifica o creştere de preţuri”, a spus Boagiu, într-o vizită pe Aeroportul Bucureşti-Otopeni. Prezent la eveniment, directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, Tudor Jidav, a afirmat că zborurile low cost vor fi mutate pe Otopeni în luna martie a anului viitor şi că a invitat deja operatorii privaţi să înceapă transferul.
-
Lamborghini rupe traditia. Vrea sa lanseze un model “low-cost”
Cum vanzarile de masini de lux au fost, la randul lor, afectate
de criza, pana si producatorii lor au ajuns intr-un punct in care
se vad nevoiti sa faca mici compromisuri. Lamborghini, spre
exemplu, planuieste sa scoata un model mai “accesibil”, idee care a
starnit doua tipuri de reactii: pe de o parte, sunt cei care o vad
drept o strategie geniala, iar pe de alta parte, sunt cei care vad
in aceasta idee o blasfemie.“Vom lansa un al treilea model. Va fi o masina care poate fi
condusa zi de zi”, a declarat pentru Ruters Stephan Winkelmann,
CEO-ul Lamborghini. Cu o crestere a cererilor din partea tarilor
emergente, compania estimeaza ca anul acesta va vinde pana la cinci
automobile numai catre China.Winkelmann a mai spus ca noul model ar putea iesi pe piata in
patru ani, insa nu a dezvaluit niciun detaliu legat de pretul pe
care l-ar putea avea. Totusi, in conditiile in care pretul unui
Lamobrghini porneste de la 205.000 de dolari, este greu de crezut
ca noua masina ar putea deveni accesibila unui reprezentant al
clasei medii. -
Operatorii low-cost in era Otopeni. Cu cat se vor scumpi biletele?
Extinderea terminalului de la aeroportul “Henri Coanda” din
Otopeni, finalizata in ultima saptamana a lunii martie, a fost
primul semnal care a aratat ca eventuala mutare a zborurilor de pe
Baneasa nu mai e doar o teorie. Procesul complet de extindere se va
finaliza anul viitor, iar capacitatea aeroportului va ajunge la 6
milioane de pasageri de la 4,5 milioane, capacitatea maxima de
acum. Din 2012, la orele de varf vor putea fi prelucrate fluxuri de
pasageri de 2.250 pe ora, fata de 1.500 in prezent.
In urma cu doua saptamani a venit si cea de-a doua veste.
Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti a comandat, pentru
reorganizarea Aeroportului Baneasa, studii cu privire la directia
de dezvoltare a aerogarii, pentru care este dispusa sa plateasca
pana la 450.000 euro. Potrivit oficialilor CNAB, firma castigatoare
va realiza studii de fezabilitate si va intocmi fundamentarea
economico-financiara aferenta directiei de dezvoltare a
aeroportului. “Avand in vedere cresterea continua a serviciilor
financiare si a afacerilor in imediata arie de acoperire,
considerand vocatia clara de city airport a AIBB-AV, infrastructura
aeroportuara trebuie sa fie adaptata corespunzator pentru a deservi
nisa de piata acoperita de traficul tip business si aviatie
generala atat pentru destinatii interne, europene, cat si
non-Schengen”, se mentioneaza in caietul de sarcini al
licitatiei.
“Mutarea nu era si nu este necesara.” Gheorghe Racaru, strategul
grupului Romstrade, detinut de omul de afaceri Nelu Iordache, nu
este convins despre viitoarea soarta a aeroportului pe care Blue
Air are acum cea mai mare parte din operatiuni. Varianta mutarii
zborurilor Blue Air ar aduce companiei mai multe minusuri decat
plusuri, insa “inca nu e nimic concret”.Pentru companie, dezavantajul major al mutarii va fi cresterea
taxelor de aeroport, dat fiind ca diferenta dintre Otopeni si
Baneasa e de 30-40% din acest punct de vedere. Iar operatorii vor
muta taxele suplimentare in costul biletelor. Dupa ce s-a rezolvat
problema traficului la iesirea din Bucuresti catre zona de nord,
timpul de deplasare nu ar mai fi la fel de mare, insa, dupa cum
explica directorul de strategie, costul transportului va fi
suportat de pasager. Fireste, exista si avantaje, in special
conditii mai bune pentru pasageri: mai multa fluenta in zona
ghiseurilor de check-in, mai mult confort in zona de asteptare. “In
actualul context economic pentru cetateni e mai important pretul,
dar exista un segment de piata interesat si de conditii”, observa
Racaru.
Pentru Blue Air aeroportul Baneasa mai avea doua mize:
constructia unui terminal – “proiectul este aproape mort pentru ca
nu am mai marsat pe el”, spune Racaru – si un segment important din
handlingul din aeroport, “pe care vrem sa-l mutam pe Otopeni”. In
sprijinul relocarii activitatilor Infragroup vine si o directiva a
Uniunii Europene care vorbeste de concurenta pe acest segment
pentru a asigura competitia transparenta. “Vom avea ceva pierderi
pentru ca spatiile, chiriile si parcarile de utilaje de pe Otopeni
au tarife peste Baneasa, deci vor induce costuri suplimentare
companiei din grupul pe care il detinem, iar asta se va reflecta si
intr-un cost suplimentar pentru Blue Air.” In ce priveste
competitia cu Globe Ground, compania responsabila cu gestionarea
bagajelor de pe aeroportul Henri Coanda, sansele Infragroup de a
acorda servicii catre alti operatori decat Blue Air vor fi mici in
prima faza. -
Revista presei economice din Romania
Lista celor mai dorite locuri de munca: sute de
tineri se bat pentru un post de consultant la ambasada, sef de
parfumerie sau manager de hotel, remarca Gandul, notand ca o
companie ajunge sa primeasca lunar intre 500 si 1.000 de CV-uri
pentru posturile de manager disponibile. ANAF discuta cu brokerii
si CNVM o procedura prin care Fiscul sa acceseze direct
informatiile privind portofoliile de actiuni tranzactionate pe
piata de capital de catre debitorii aflati in executare
silita.Un miliard de euro, atat ar vrea statul roman sa obtina pe pachetul de acţiuni care i-a mai ramas din
Romtelecom, potrivit ministrului Comunicatiilor, Valerian
Vreme, cu precizarea insa ca nu va face aceasta vanzare oricum si
la orice pret, relateaza Evenimentul Zilei. Presedintele
Comisiei de buget-finante a Camerei, Viorel Stefan, sustine ca
exista o singura sansa ca OUG 50 sa se aplice si creditelor in
derulare, si anume sa se renunte la transa FMI din luna ianuarie,
de circa 860 milioane de euro.Mutarea de pe Aeroportul Baneasa pe Henri
Coanda a companiilor cu bilete ieftine va creste costurile de
operare, scrie Adevarul: scumpirea biletelor de avion la
companiile low-cost ar putea fi de cel putin 9 euro (4,5 euro la
dus si tot atat la intors) si va interveni in urmatorii doi ani.
Nici dupa ce a scapat de faliment in aceasta vara, rafinaria nu
poate fi deocamdata repornita, intrucat memorandumul prin care
Guvernul a aprobat garantii de stat pentru Rafo in 2009 a fost
modificat si are nevoie de avizul CE.Un laser de zece ori mai puternic decat oricare
alt laser existent in acest moment pe Pamant urmeaza sa fie
construit in Romania, la Magurele, cu o finantare de 280 milioane
de euro, iar constructia va dura pana in 2015, informeaza
Romania Libera. Trei din patru romani frecventeaza mai rar
restaurantele si barurile din cauza crizei, iar 60% platesc mai
putin de 50 de lei la o iesire, in timp ce unu din cinci persoane
declara ca nu au luat masa in oras in ultimele sase luni.Aurul a atins saptamana aceasta noi maxime
istorice la cursul BNR, urcand la 147 de lei pentru un gram, cu
40% mai mult decat la inceputul anului, atrage atentia Ziarul
Financiar. Ministerul Economiei il pregateste pe prefectul de
Sibiu, Constantin Trihenea (PDL), pentru a-i lua locul lui Mihai
David la conducerea zilnica a Hidroelectrica, daca in final
autoritatile vor lua decizia sa-l schimbe, dupa ce David a
prelungit pana in 2018 aproape jumatate din contractele directe cu
asa-zisii baieti destepti. -
Un calendar cu stewardese in “ipostaze senzuale”, lansat de Blue Air
“Calendarul este realizat in scop caritabil si va aparea ca
insert al unei reviste cu care am colaborat, editia din decembrie,
urmand sa fie vandut si la bordul avioanelor Blue Air. Este primul
calendar de acest gen realizat de Blue Air. Initial, am vrut ca
pentru fiecare luna sa apara o fata, insa am avut foarte multe
cereri din partea stewardeselor si ne-am oprit cu greu la 21 de
fete. In calendar vom avea si doi insotitori de zbor. De asemenea,
pasagerii vor putea vedea fotografii din timpul sedintelor in
editia de iarna a revistei de bord a companiei noastre”, a afirmat
Tatu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro -
Unde vrei sa pleci? Oferte low cost: Bilete de avion de la 40 de lei si vacante de la 150 de euro
De exemplu, operatorul low-cost Ryanair prezent si in Romania cu
zboruri din Constanta spre Bologna si Pisa, a scos recent la
vanzare un milion de bilete la tariful de 8 euro pentru calatorii
in zilele de zilele de marti, miercuri si joi, pe parcursul lunii
noiembrie. La randul sau, Wizz Air va creste, din 15 decembrie,
frecventa de zbor catre 16 destinatii externe, printre care Paris
si Barcelona, si va lansa doua curse noi din Capitala spre Larnaca
si Malaga.
Cititi mai multe pe www.incont.ro