BusinessMagazin

Tag: locuinte

  • Cum se dezvoltă locuinţe pentru Generaţia Sustenabilităţii?

    În imobiliare, principiul sustenabilităţii nu mai este doar un deziderat şi a devenit sinonim cu dezvoltarea de construcţii moderne, prietenoase cu mediul înconjurător. De altfel, acestea sunt şi cele mai căutate imobile de reprezentanţii Generaţiei Z, care se conturează ca fiind o „Generaţie a sustenabilităţii”. Aceasta este filosofia după care se ghidează One United Properties, unul dintre cei mai dinamici jucători imobiliari de pe piaţa locală şi singurul listat la Bursa de la Bucureşti. Ce înseamnă ESG pentru companie şi pentru acţionarii acesteia?

    În calitate de companie publică, în cadrul One United Properties avem responsabilitatea faţă de acţionari de a livra randamente consistente şi semnificative. În acelaşi timp, conducerea are şi responsabilitatea de a proteja investiţia acţionarilor. Aici, subiectul sustenabilităţii devine interesant pentru orice companie publică, deoarece există riscul ca, pe măsură ce obiceiurile de consumator evoluează, produsul pe care compania îl oferă să devină irelevant şi, prin urmare, protejarea investiţiei va fi imposibilă deoarece afacerea va deveni irelevantă”, explică Zuzanna Kurek, IR & Sustainability Manager la One United Properties, perspectiva lor asupra sustenabilităţii. Unul dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari din Capitală, compania controlată de Victor Căpitanu (acţionar cu 29,8%) şi Andrei Liviu Diaconescu (29,8%), a debutat la BVB pe 12 iulie 2021. Din 20 septembrie 2021 acţiunile companiei sunt incluse în indicele BET, care urmăreşte evoluţia celor mai lichide 19 companii listate la BVB, iar de la 20 decembrie 2021, acţiunile ONE au fost incluse şi în indicele FTSE Russell pentru pieţele emergente, FTSE Global All Cap.

    Compania are o capitalizare de 2,8 miliarde lei, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile, iar din acţionariat, pe lângă cei doi fondatori, mai fac parte CC Trust Group din Elveţia, cu 6,2%, şi Marius Diaconu, cu 5,2%. „O afacere responsabilă este una care înglobează consumul şi producţia responsabilă, o afacere care nu se concentrează doar asupra ei, ci se străduieşte mai degrabă să se încadreze în contextul deja existent – cu toate oportunităţile, dar şi provocările sale”, menţionează Kurek. Ea adaugă că principiul sustenabilităţii este deosebit de important, mai ales pentru dezvoltatorii imobiliari: „În prezent, odată cu creşterea conştientizării de către consumator, de multe ori cel mai bun produs de pe piaţă este sinonim cu un produs care este prietenos cu mediul înconjurător, construit pe termen lung şi care oferă clienţilor un mediu sigur şi sănătos”. Prin urmare, observă ea, sustenabilitatea leagă foarte bine ideea de a face afaceri în mod responsabil, generând în acelaşi timp valoare pe termen lung pentru acţionari. „Prin construirea afacerii noastre în jurul principiului sustenabilităţii, putem fi încrezători că vom îndeplini nevoile şi aşteptările prezente ale tuturor părţilor interesate fără a ne compromite viitorul.”

    Cine sunt responsabilii de implementarea strategiilor de sustenabilitate în cadrul companiilor din domeniul pe care îl reprezintă? În cazul One United Properties, rolul de Chief Sustainability Officer a fost asimilat celui de director de relaţii cu investitorii. „Sustenabilitatea devine din ce în ce mai importantă pentru investitorii instituţionali locali şi globali şi, prin urmare, pentru ONE a fost important ca directorul de IR să cunoască, de asemenea, subiectele legate de sustenabilitate”, explică Zuzanna Kurek, care deţine, de altfel, acest rol, nu de foarte mult timp. Este clar, din punctul ei de vedere, că la nivel internaţional, adoptarea obiectivelor legate de sustenabilitate este mai predominantă decât în România. Cu toate acestea, adaugă ea, primesc  semnale clare că şi la nivel local, fondurile de pensii şi administratorii de active încep să se uite la aspectele de sustenabilitate şi vor să înţeleagă cum abordează companiile locale subiectele legate de mediu, aspectul social şi de guvernanţă. „Ne aşteptăm ca în următorii 2-3 ani să existe o presiune pronunţată asupra administratorilor de investiţii, venită din partea acţionarilor acestora, cu impact semnificativ asupra modului în care fondurile îşi investesc capitalul”, punctează Zuzanna Kurek. Aspectele care ţin de sustenabilitate transcend „fişa postului” şi îi implică pe toţi cei care fac parte din dezvoltarea businessului ONE. Kurek crede că directorii generali, dar şi întreg managementul executiv şi Consiliul de Administraţie vor avea un rol crucial în abordarea provocărilor de mediu, sociale şi de guvernanţă cu care ne vom confrunta în următorii ani. „CEO-ul, Consiliul de Administraţie, precum şi o echipă executivă completă sunt piloni fundamentali în construirea relaţiei şi, în consecinţă, a încrederii faţă de toate părţile interesate. Ceea ce începem să vedem deja astăzi este o eră a capitalismului părţilor interesate (stakeholder capitalism), care va creşte în proeminenţă în următorii ani şi îi va face pe liderii companiilor să se concentreze asupra impactului afacerii în ceea ce priveşte bunăstarea pe termen lung nu doar a acţionarilor, ci şi a angajaţilor, clienţilor şi comunităţilor.”

    O dezvoltare mixtă reper a ONE este One Floreasca City, care integrează componenta rezidenţială, de birouri şi comercială într-o singură locaţie – fosta fabrică de maşini.

    Zuzanna Kurek aminteşte că, în ceea ce priveşte pieţele de capital, există chiar şi un nou termen, inventat şi popularizat de Brunello Cucinelli, de capitalism umanist (humanistic capitalism), care vorbeşte despre faptul că un profit corect şi durabil este armonizat cu fenomenul de a da înapoi societăţii şi unde afacerea se bazează pe încredere şi respect pentru oameni şi natură. „În ciuda faptului că este o companie publică, cu venituri anuale care vizează peste 600 de milioane de euro, Brunello Cucinelli S.p.A. urmează un model de resurse umane şi cultural oarecum unic, considerat un fenomen la scară internaţională, chiar şi în Silicon Valley. Este unul dintre cele mai pregnante exemple cu privire la cât de importantă poate fi conducerea în construirea încrederii faţă de părţile interesate. Totodată, o astfel de abordare contribuie la dezvoltarea unor modele de afaceri complet noi”, observă Kurek. În ceea ce priveşte compania pe care ea o reprezintă, strategia de sustenabilitate a acesteia este organizată în jurul Obiectivelor de Dezvoltare a Durabilităţii (SDG – Sustainable Development Goals) ale ONU şi este împărţită în trei domenii cheie: activităţi de mediu, care se concentrează pe energie curată (SDG 7), industrie, inovare şi infrastructură (SDG 9), consum responsabil şi producţie (SDG 12), acţiune asupra climei (SDG 13), activităţi sociale care includ sănătatea şi bunăstarea (SDG 3), egalitate de gen (SDG 5), inegalităţi reduse (SDG 10) şi oraşe şi comunităţi durabile (SDG 11), precum şi guvernanţa corporativă, centrată pe munca decentă şi creşterea economică (SDG 8). „Îmbunătăţirea constantă a parametrilor dezvoltărilor ONE pentru a servi mai bine mediul şi, în consecinţă, comunităţile din care facem parte reprezintă prioritatea noastră. În fiecare an, One United Properties investeşte în reducerea impactului negativ asupra mediului al dezvoltărilor noastre şi în optimizarea respectării standardelor de mediu. ONE inovează prin utilizarea materialelor rafinate, îmbunătăţirea proceselor şi se străduie în mod constant să educe partenerii şi rezidenţii”, explică reprezentanta ONE. Ea menţionează că din 2017, toate dezvoltările rezidenţiale ale One United Properties deţin certificarea „Green Homes” acordată de Romanian Green Building Council (RoGBC), care impune respectarea deplină a unor criterii stricte de mediu, inclusiv reducerea producţiei de deşeuri, optimizarea consumului de apă şi energie, precum şi reducerea emisiilor de CO2 la stadiul de dezvoltare, precum şi după livrare.

    În ceea ce priveşte impactul social al companiei, în ultimii ani One United Properties s-a concentrat pe promovarea conceptului de dezvoltări cu utilizare mixtă, precum şi pe regenerarea şi revitalizarea zonelor urbane, prin dezvoltări emblematice care sunt încorporate în peisajul urban. Exemple de astfel de proiecte includ One Floreasca City, livrat anul trecut, precum şi One Cotroceni Park, aflat în prezent în faza de dezvoltare: „Prin dezvoltările noastre, dorim să oferim clienţilor, chiriaşilor şi comunităţilor locale un mediu sigur şi sănătos, care să contribuie la prevenirea extinderii urbane necontrolate şi la reducerea congestionării traficului din cadrul sectoarelor din Bucureşti. Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte guvernanţa, ne axăm pe asigurarea unei conduite etice în afaceri a echipei şi pe stabilirea celor mai înalte standarde în afaceri pentru subcontractanţi”. Ea menţionează că dincolo de investiţiile propriu-zise în aceste proiecte, compania investeşte  în dezvoltarea infrastructurii şi soluţiilor necesare care nu vor fi folosite doar de rezidenţii şi clienţii One United Properties, ci şi de comunitate în ansamblu: „Aceste investiţii sunt direct sau indirect legate de proiectele noastre, dar în general ele deservesc întreaga comunitate îmbunătăţind reţeaua de drumuri, aspectul, funcţionalitatea, siguranţa în oraş”. Văd o oportunitate semnificativă în prevenirea expansiunii urbane, precum şi în trecerea de la dezvoltările mono-funcţionale către cele cu utilizare mixtă. Cred, de asemenea, în planificarea urbană conştientă care poate creşte densitatea oraşelor, prevenind extinderea ulterioară în suburbii, ceea ce creşte congestionarea traficului şi, în consecinţă, poluarea. „Bucureştiul se află deja în top 10 cele mai aglomerate oraşe din lume şi, prin urmare, ca dezvoltator este de datoria noastră să construim oraşe conectate care să compenseze efectul negativ pe care traficul auto îl are asupra comunităţilor locale”, subliniază directorul de relaţii cu investitorii (IR) & sustainability managerul de la One United Properties.

    O altă dezvoltare de protejare a patrimoniului urban şi regenerării zonei va fi One Athénée, achiziţie care a fost anunţată în septembrie 2021 şi care va avea parte de o restaurare minuţioasă, oferind un amestec de componentă rezidenţială şi comercială, chiar în inima Bucureştiului, lângă Ateneul Român.

    În ceea ce priveşte impactul pandemiei asupra strategiei de sustenabilitate a companiei, Zuzanna Kurek subliniază şi că sustenabilitatea nu se întâmplă peste noapte,  a fost întotdeauna în atenţia One United Properties şi a făcut parte din strategia companiei începând cu anul 2011, când a fost dezvoltată prima clădire rezidenţială sub brandul ONE. Perioada recentă a accentuat totuşi un pilon semnificativ al strategiei lor – respectiv accentul pus pe dezvoltările cu utilizare mixtă şi impactul lor bun asupra comunităţilor locale. „Dezvoltarea cu utilizare mixtă funcţionează împotriva tendinţelor de construire a oraşelor întinse şi, în schimb, ajută la crearea unor comunităţi incluzive şi conectate. În zonele cu utilizare mixtă, rezidenţii pot găsi locuinţe, restaurante, servicii, şcoli, spaţii verzi, facilităţi culturale şi de divertisment şi multe altele. Viziunea principală pentru dezvoltările One United Properties a fost întotdeauna concentrarea pe proximitatea clienţilor, construirea comunităţii, regenerarea urbană, durabilitatea şi protecţia mediului.” De altfel, inclusiv strategia companiei de cumpărare a terenurilor a fost întotdeauna concentrată pe identificarea terenurilor mari unde pot fi proiectate proiecte multifuncţionale la scară urbană. „Ne propunem întotdeauna să realizăm dezvoltări cu infrastructură socială completă, care includ zone verzi, magazine şi restaurante, drumuri, trotuare, mobilier urban. Prin dezvoltarea de clădiri cu utilizare mixtă, One United Properties contribuie la construirea de comunităţi mai sănătoase şi la reducerea amprentei de carbon a cartierului. Limitând utilizarea maşinilor şi congestionarea străzilor şi promovând mersul pe jos şi cu bicicleta, comunităţile cu utilizare mixtă reduc la minimum poluarea aerului şi promovează conservarea energiei.” Dezvoltările cu utilizare mixtă ale One United Properties plasează astfel spaţiile rezidenţiale, recreative şi comerciale în apropiere, unde rezidenţii pot merge pe jos, cu bicicleta sau pot folosi transportul public pentru a călători oriunde trebuie să meargă – făcând trecerea de la maşini către oameni: „Prin dezvoltările cu utilizare mixtă ale One United Properties, Bucureştiul câştigă noi spaţii publice”. O dezvoltare reper de acest gen este One Floreasca City, care integrează componenta rezidenţială, de birouri şi comercială într-o singură locaţie – fosta fabrică de maşini. Printre alte dezvoltări mixte ale companiei se numără şi One Cotroceni Park, cel mai mare proiect de regenerare urbană din România, cu sediul la fosta platformă industrială Ventilatorul şi care va aduce plus valoare întregului cartier Cotroceni al Bucureştiului, extinzând liniile oraşului. O altă dezvoltare de protejare a patrimoniului urban şi regenerării zonei va fi One Athénée, achiziţie care a fost anunţată în septembrie 2021 şi care va avea parte de o restaurare minuţioasă, oferind un amestec de componentă rezidenţială şi comercială, chiar în inima Bucureştiului, lângă Ateneul Român. „Având în vedere impactul global pe care industria imobiliară îl are asupra mediului, trebuie acordată o atenţie deosebită reducerii emisiilor de carbon pentru a minimiza schimbările climatice, precum şi eficientizării activităţilor operaţionale pentru a ne asigura că construcţiile dezvoltate îşi vor menţine calităţile pentru mulţi ani după finalizarea lor”, concluzionează Zuzanna Kurek. Nu în ultimul rând, Zuzanna Kurek menţionează că există şi riscuri care apar în contextul solicitărilor tot mai ridicate cu privire la tot ce are legătură cu sustenabilitatea. Astfel, ea observă că există şi o tendinţă în creştere de greenwashing – o tactică de marketing în care companiile transmit o impresie falsă sau oferă informaţii înşelătoare despre produsele sau serviciile companiei, cu scopul de a induce în eroare consumatorii să creadă că produsele lor sunt prietenoase cu mediul. „În consecinţă, în cazul în care conducerea nu înţelege în mod corespunzător că sustenabilitatea necesită un plan de acţiune măsurabil şi o schimbare treptată a modului de desfăşurare a afacerii, atunci există un risc semnificativ ca procesul de trecere către sustenabilitate să fie unul superficial, concentrându-se doar pe eforturi de marketing şi foarte puţin pe schimbări reale. O astfel de abordare poate avea un impact negativ masiv asupra afacerii şi perspectivelor acesteia având în vedere puterea de cumpărare în creştere a generaţiei Z, care se conturează ca fiind o „generaţie a sustenabilităţii”, ce îşi doreşte o comunicare transparentă, autentică şi semnificativă din partea companiilor”, spune ea.

    De ce rubrica Business sustenabil?

    Sustenabilitatea a devenit un imperativ pentru liderii de organizaţii, atât din punctul de vedere al mediului, al societăţii, cât şi financiar, schimbând accentul corporativ de la crearea de valoare pe termen scurt spre valoarea adăugată pe termen lung pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari. Vă propunem să deschidem un dialog nu doar despre provocările, ci şi despre oportunităţile semnificative pe care sustenabilitatea le prezintă leadershipului actual. Prin această rubrică ne propunem să vorbim despre cum se raportează companiile din România la imperativul sustenabilităţii şi despre schimbările pe care le fac pentru a-l reflecta în activitatea de business. Ne dorim astfel să inspirăm cât mai multe organizaţii să adopte principiile creării de valoare pe termen lung.


  • Cum să locuieşti mai bine. Bugetul pentru casă – credit ipotecar sau Noua casă? De ce?

    Bugetul este, fără nicio îndoială, unul dintre criteriile definitorii atunci când vine vorba de achiziţia unei locuinţe. De el depind numă­rul de camere pe care le va avea casa sau aparta­men­tul, localizarea, calitatea fini­sajelor. Când ajunge în faţa deciziei finale, cumpărătorul care se pregăteşte să înceapă discu­ţiile cu banca se întreabă ce să aleagă între creditul ipotecar şi creditul Noua casă? Care este soluţia cea mai bu­nă? De ce?

    „Un credit Noua casă înseamnă un avans de 5%, limitări de sumă şi câteva restricţii ulterioare. Un credit ipotecar înseamnă un avans de 15%, suma maximă a creditului corelată cu ve­nitul şi nicio restricţie de înstrăi­na­re/ rambursare anticipată. În ultimii pa­tru-cinci ani, costurile celor două pro­duse sunt relativ comparabile, de aceea am recomandat întotdeauna clien­ţilor un credit ipotecar stan­dard“, spune Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance.

    Singurul avantaj al unui credit Noua casă, crede ea, rămâne un avans mai mic, care poate fi văzut ca un avantaj iniţial. Însă avansul mai mic înseamnă că, pentru acelaşi imo­bil, suma creditului va fi mai mare, ceea ce va duce la rate mai mari şi la o sumă totală de rambursat mai mare la finalul perioadei de creditare.

    „Trebuie să luăm în considerare că garanţia statului pentru creditele Noua casă înseamnă că orice acord de care, în mod firesc, avem nevoie pentru un imobil ipotecat la bancă – de exemplu, pentru închiriere, reabilitare bloc, vânzare, refinanţare, divorţ, etc – va fi dublat de un acord de la Ministerul de Finanţe, ceea ce îngreunează foarte mult orice acţiune pe care dorim s-o facem cu acel imobil“, mai spune ea.

    Astfel, la achiziţia unei locuinţe, bugetul trebuie calculat cu mare atenţie şi rigurozitate şi nu este deloc indicat să mergem cu gradul de îndatorare la limită şi cu toate economiile din cont epuizate.

    „Un credit ipotecar are costuri conexe în procesul de achiziţie – evaluatori, notari, asigurători, mobilare, mutare – şi sunt multe evenimente neprevăzute pe perioada lungă a unui credit ipotecar. Este recomandat să verificăm o dată pe an piaţa de creditare şi să ne asigurăm că avem un contract aliniat şi, în mod obligatoriu, să avem rezerve financiare pentru diverse situaţii.“

     

    ♦ Ziarul Financiar a început o serie de articole despre cum putem locui mai bine şi despre criteriile de care trebuie să ţinem cont atunci când alegem cum va arăta viitorul „acasă” ♦ Dacă doriţi să ne împărtăşiţi idei, sugestii, noi teme de abordat în cadrul rubricii, aşteptăm mesajele dumneavoastră pe adresa alina.vasiliu@zf.ro.

     

  • Cum să locuieşti mai bine. Bugetul pentru casă – credit ipotecar sau Noua casă? De ce?

    Bugetul este, fără nicio îndoială, unul dintre criteriile definitorii atunci când vine vorba de achiziţia unei locuinţe. De el depind numă­rul de camere pe care le va avea casa sau aparta­men­tul, localizarea, calitatea fini­sajelor. Când ajunge în faţa deciziei finale, cumpărătorul care se pregăteşte să înceapă discu­ţiile cu banca se întreabă ce să aleagă între creditul ipotecar şi creditul Noua casă? Care este soluţia cea mai bu­nă? De ce?

    „Un credit Noua casă înseamnă un avans de 5%, limitări de sumă şi câteva restricţii ulterioare. Un credit ipotecar înseamnă un avans de 15%, suma maximă a creditului corelată cu ve­nitul şi nicio restricţie de înstrăi­na­re/ rambursare anticipată. În ultimii pa­tru-cinci ani, costurile celor două pro­duse sunt relativ comparabile, de aceea am recomandat întotdeauna clien­ţilor un credit ipotecar stan­dard“, spune Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance.

    Singurul avantaj al unui credit Noua casă, crede ea, rămâne un avans mai mic, care poate fi văzut ca un avantaj iniţial. Însă avansul mai mic înseamnă că, pentru acelaşi imo­bil, suma creditului va fi mai mare, ceea ce va duce la rate mai mari şi la o sumă totală de rambursat mai mare la finalul perioadei de creditare.

    „Trebuie să luăm în considerare că garanţia statului pentru creditele Noua casă înseamnă că orice acord de care, în mod firesc, avem nevoie pentru un imobil ipotecat la bancă – de exemplu, pentru închiriere, reabilitare bloc, vânzare, refinanţare, divorţ, etc – va fi dublat de un acord de la Ministerul de Finanţe, ceea ce îngreunează foarte mult orice acţiune pe care dorim s-o facem cu acel imobil“, mai spune ea.

    Astfel, la achiziţia unei locuinţe, bugetul trebuie calculat cu mare atenţie şi rigurozitate şi nu este deloc indicat să mergem cu gradul de îndatorare la limită şi cu toate economiile din cont epuizate.

    „Un credit ipotecar are costuri conexe în procesul de achiziţie – evaluatori, notari, asigurători, mobilare, mutare – şi sunt multe evenimente neprevăzute pe perioada lungă a unui credit ipotecar. Este recomandat să verificăm o dată pe an piaţa de creditare şi să ne asigurăm că avem un contract aliniat şi, în mod obligatoriu, să avem rezerve financiare pentru diverse situaţii.“

     

    ♦ Ziarul Financiar a început o serie de articole despre cum putem locui mai bine şi despre criteriile de care trebuie să ţinem cont atunci când alegem cum va arăta viitorul „acasă” ♦ Dacă doriţi să ne împărtăşiţi idei, sugestii, noi teme de abordat în cadrul rubricii, aşteptăm mesajele dumneavoastră pe adresa alina.vasiliu@zf.ro.

     

  • Graficele anului 2021. De la explozia preţurilor la energie, la locuinţe din ce în ce mai scumpe şi până la un nou an de boom în electroIT

    Cum se vede anul 2021 în piaţa de energie, în retail, pe piaţa imobiliară şi în zona de fuziuni şi achiziţii.

     

    Explozia preţurilor la energie

    Încă de la începutul anului a fost vizibilă ascensiunea fără precedent a preţului certificatelor de emisii de CO2, cu impact direct pe preţul energiei, dar abia în a doua jumătate a anului lucrurile au devenit certe. Energia electrică a ajuns în 2021 un bun de lux, la fel şi gazul natural. În cazul României, măsurile au fost întârziate în contextul în care agenda politică a fost ocupată cu lupte interne, congrese în plină pandemie sau moţiuni de cenzură. (Roxana Petrescu)

     

    2021, un an cu aproape 400 de magazine noi şi investiţii de 1 mld. euro ân comerţul modern 

    Cele mai multe reţele de comerţ modern din România şi-au continuat dezvoltarea în 2021, astfel fiind deschise aproape 400 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount sau proximitate noi. În total, jucătorii străini au scos din buzunare circa 1 mld. euro pentru investiţii, arată estimările ZF pe baza datelor oferite de companii. Este vorba de bani ce au mers atât către deschideri de magazine şi remodelări ale unor unităţi deja existente, cât şi către achiziţii de terenuri sau construcţia de depozite noi.

    Grupul german Kaufland a avut în 2021 un buget de investiţii pentru România de peste 375 mil. euro, acesta fiind un nivel record pentru cei 16 ani de prezenţă. Spre comparaţie, anul trecut nemţii au investit circa 300 mil. euro, iar în 2019 suma a fost de 200 mil. euro.

    Retailerul cu preţuri mici Penny, activ pe segmentul de discount, a pariat pe plan local circa 100 mil. euro în acest an, iar pentru viitorul apropiat are un buget de 1 mld. euro pentru România.

    Totodată, în al doilea an marcat de pandemia de COVID-19, discounterul german Lidl, liderul comerţului local după cifra de afaceri, a avut cel mai alert ritm de expansiune de la intrarea pe piaţă în urmă cu circa un deceniu. Acestea sunt doar trei exemple privind dezvoltarea locală care a avut loc şi în pandemie şi care va continua.

    Estimările sunt că 2022 va fi anul cu cea mai alertă expansiune de până acum – peste 500 de unităţi noi – şi cu investiţii de cel puţin 1 mld. euro. Competiţia e tot mai acerbă şi lupta pentru consumatori şi banii lor se dă pe toate fronturile. (Cristina Roşca)

     

    Consumul privat „duduie”, evoluţia din 2021 fiind a doua cea mai bună din ultimii 14 ani

    Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, a crescut în primele zece luni din acest an (cele mai recente date), în serie brută, cu 11,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2020. Aceasta este a doua cea mai bună evoluţie de după 2008, fiind depăşită doar de performanţa consumului din 2006, de 13,5%.

    Anul 2021 a fost al doilea an consecutiv marcat de pandemia de COVID-19 care a lovit din plin întreaga lume în primăvara lui 2020. Totuşi, evoluţia pozitivă a consumului privat poate fi explicată printr-o serie de factori. Pe de-o parte, baza de pornire (2020) a fost joasă, mai ales în lunile de lockdown, când oamenii au fost precauţi în achiziţii. În al doilea rând, unele domenii precum moda, spre exemplu, au fost afectate pe tot parcursul anului trecut de pandemie, aşa că 2021 a reprezentant un prim pas către revenire. A contat şi faptul că au existat mulţi bani în piaţă care au mers către consum, către achiziţii de alimente, electrocasnice şi mobilă, apetitul românilor rotunjind conturile retailerilor de aproape orice fel. Nu în ultimul rând, inflaţia – o problemă tot mai presantă în semestrul secund din acest an – se vede şi ea în consumul privat care ia în calcul atât expansiunea retailerilor, cât şi creşterile de preţuri. (Cristina Roşca)

     

    Preţurile apartamentelor continuă să crească

    Preţurile apar­ta­men­telor vechi cu 3 camere din Capitală au revenit în noiembrie pe o pantă ascendentă şi au crescut, în medie, cu 100 de euro sau 0,1% faţă de octombrie la 98.400 de euro, după o scădere de 500 de euro în luna anterioară, potrivit da­telor companiei de consul­tan­ţă imobiliară SVN Româ­nia.

    Din cele 20 de cartiere luate în calcul, doar trei au scăzut în noiembrie faţă de octombrie, iar două au scăzut, în timp ce restul au rămas constante.

    Raportat la noiembrie 2019, creşterea este de 3,3% sau 3.150 de euro, acesta fiind şi cel mai scăzut ritm de creştere din ultimele 12 luni. Ritmul de creştere a încetinit treptat în acest an, pe măsură ce economia a fost afectată de pandemie. Spre comparaţie, cele mai bune luni au fost ianuarie şi februarie, cu creşteri de 5,4% şi 5,8%. (Bogdan Alecu)

     

    Piaţa de M&A a fost pe val în pofida pandemiei. Investitorii au avut cash să cumpere, iar antreprenorii au avut dorinţa să vândă cât preţurile sunt sus

    Piaţa de fuziuni şi achiziţii a avut un an foarte bun în 2021 în întreaga lume, iar România nu a făcut excepţie. Pandemia de COVID-19 nu a reprezentat o piedică pentru investitorii financiari sau strategici care, pentru că stăteau pe cash, au decis să cumpere afaceri în domenii variate precum IT, energie (în special verde), industrie alimentară (start-up-uri care pariază pe mâncare „verde” – alternative din plante la proteina animală, dar nu numai) ori imobiliare.

    Din datele ZF pe baza informaţiilor din piaţă, pentru România, 2021 a fost un an mai bun decât precedentul în termeni de M&A. Piaţa a fost lovită temporar de lockdown şi de toate celelalte restricţii din primăvara lui 2020. În acest an, deşi restricţiile au continuat să fie impuse şi ridicate, omenirea a început să trăiască cu ele, aşa că businessul a trebuit să meargă mai departe. Cu ajutorul tehnologiei, cu mult mai puţine întâlniri fizice, tranzacţiile au avut loc, iar în cazul României s-a putut remarcat pe de-o parte o efervescenţă pe segmentul fondurilor de private equity locale şi regionale, iar pe de alta o dorinţă a antreprenorilor locali de a vinde într-o perioadă în care preţurile sunt sus. În acest context, piaţa este estimată de ZF a fi în creştere faţă de 2020 atât în volum, cât şi în valoare, la 160 de dealuri cu o valoare cumulată de 5 mld. euro. (Cristina Roşca)

     

    Vânzările de electroIT şi-au continuat creşterea în 2021, urcând la un pas de 4,5 mld. euro

    Românii au cheltuit anul acesta circa 4,5 mld. euro pe frigidere, televizoare, produse IT, echipamente de birou sau aspiratoare, piaţa continuând să crească susţinut în al doilea an marcat de pandemie pe fondul faptului că oamenii au stat mai mult acasă şi au investit în propria locuinţă. Astfel, vânzările au crescut în 2021 versus 2020 cu circa 15% arată estimările ZF pe baza informaţiilor oferite de jucătorii din domeniu.

    Spre comparaţie, piaţa de bunuri de folosinţă îndelungată a crescut cu 12,5% în primul an de pandemie faţă de anul 2019, conform studiului GfK Pulse România. La debutul pandemiei, jucătorii din piaţă mizau pe scăderi de 30-50%. În realitate însă, vânzările au bătut record după record, atingând valoarea de 4,5 mld. euro în 2021, un nivel istoric pentru România.

    Totuşi, piaţa s-a confruntat cu o serie de probleme în acest an, respectiv lipsa stocurilor la furnizori din cauza crizei semiconductorilor şi creşteri mari de preţuri pe întreg lanţul. Nu au lipsit nici întârzierile în cazul transportului care s-a scumpit la rândul său. Iar asta în condiţiile în care cererea a fost la cote maxime. (Cristina Roşca)

  • Exclusiv ZF: Adrian Câciu : de la 1 ianuarie vom avea TVA de 5% pentru apartamente de până la 140.000 de euro

    Adrian Câciu, noul ministru al finanţelor, a declarant în exclusivitate pentru ZF faptul că Executivul va majora pragul TVA-ului de 5% de la 450.000 de lei cât este în prezent, la 140.000 de euro.

    « Va fi TVA de 5% pentru locuinţe de până la 140.000 de euro, iar cota va fi aplicabilă pentru o singură locuinţă », a declarat Adrian Câciu, ministrul finanţelor din partea PSD.

    În toamna anului 2020, înainte de alegeri, s-a propus majorarea pragului de TVA de la 450.000 de lei la 140.000 de euro, având în vedere că pragul nu mai era unul de actualitate, iar sub acest prag se încadrau doar locuinţe de 1 sau cel mult 2 camere în marile oraşe ale ţării. Însă înainte de Revelion, la final de 2020, Guvernul condus de Florin Cîţu a dat o ordonanţă prin care noua măsură era amânată cu un an, măsură care a pus în dificultate clienţii care deja achitaseră un avans la un apartament cuprins între 90.000 şi 140.000 de euro. Mai mult, dacă atunci când pragul a fost fixat, la final de 2008 450.000 de lei însemna peste 100.000 de euro, în prezent acesta mai reprezintă doar puţin peste 90.000 de euro.

     

     

     

  • Aproape 70% dintre persoane care intră pe platformele Olx şi Storia sunt în căutarea unei locuinţe de cumpărat, majoritatea în intervalul 60.000-100.000 euro; 23% vor doar să închirieze

    Aproape 70% dintre persoane care intră pe platformele Olx şi Storia sunt în căutarea unei locuinţe de cumpărat, circa o treime orientând-se către un apartament sau o casă cu un preţ de 60.000-100.000 euro.

    În acelaşi timp, 23% vor doar să închirieze, aproape 85% dintre clienţi căutând o locuinţă sub pragul de 350 euro pe lună.

    Potrivit unei analize realizată de cele două siteuri, o bună parte dintre clienţii platformelor îşi îndreaptă atenţia către o casă (peste 34%) sau un apartament cu 2 camere (32%), urmat de apartament cu 3 camere (16%), garsonieră sau studio (15%) şi, în final, apartament cu 4 sau mai multe camere (3%).

    În ceea ce priveşte gradul de finisare şi mobilare, peste 70% dintre respondenţi ar prefera locuinţele complet finisate (la cheie), iar mai bine de 46% ar înclina spre o locuinţă nemobilată.

    Cifrele arată, de asemenea, că 53% dintre români preferă să se ocupe de amenajarea locuinţei singuri ori cu ajutorul rudelor şi prietenilor, 26% ar chema o echipă de meşteri particulari şi doar 21% ar apela la o firmă de construcţii.  

    „Aşa cum reiese din datele prezentate de Storia.ro şi OLX Imobiliare, interesul românilor de a avea o proprietate a lor rămâne în continuare unul crescut la nivel naţional, în ciuda actualului context pandemic. Ne bucurăm, astfel, să venim în întâmpinarea celor care doresc să achiziţioneze ori să închirieze o locuinţă cu informaţii utile, de interes pentru mai multe segmente de consumatori.”, a declarat Monica Dudău, Marketing Manager Storia.ro & OLX Real Estate.

     O altă concluzie a sondajului este că vechimea imobilului pare să nu conteze, pentru această variantă de răspuns optând 57% dintre cumpărători şi 69% dintre chiriaşi. Luând în calcul structura pe grupele de vârstă a respondenţilor, 1 din 3 tineri (18-34 ani) vrea o locuinţă într-o clădire nouă (casă nouă sau apartament în bloc nou), spre deosebire de 1 din 5 respondenţi cu vârste cuprinse între 35 şi 55 ani.

    Dintre românii cu buget de achiziţie de peste 100.000 euro, doar 8% ar fi interesaţi să cumpere o locuinţă într-o clădire veche, în contrast cu 34% care s-au pronunţat în favoarea achiziţiei unei locuinţe într-o clădire nouă; pentru cei 58% rămaşi, nu are importanţă dacă imobilul este unul vechi sau nou.

    Aproape jumătate din chiriaşii care au participat la studiul iniţiat s-au arătat mulţumiţi de ofertele existente pe piaţa imobiliară – 41% spun că reuşesc să descopere locuinţe pe măsura aşteptărilor. La polul opus, cumpărătorii s-au arătat mai puţin satisfăcuţi de ofertele disponibile, 45% afirmând că nu prea găsesc ce le place şi locuinţele disponibile nu corespund aşteptărilor legate de mobilier şi design.

    În topul îmbunătăţirilor existente pentru care românii ar fi dispuşi să plătească mai mult, la cumpărare sau închriere, se află: centrală termică proprie (49%), obiecte sanitare moderne şi de calitate (38%), instalaţie electrică (35%) şi instalaţie sanitară (33%) schimbate recent, bucătărie utilată (31%). De asemenea, mai mult de 1 din 5 respondenţi ar fi de acord să plătească în plus şi pentru parchet, pereţi nivelaţi şi proaspăt vopsiţi, uşă metalică şi balcon închis.

    Pe fondul pandemiei, bugetul de renovare/amenajare a scăzut pentru 43% dintre chiriaşi şi 35% dintre cumpărători. Doar 1 din 5 români a afirmat în cadrul acestui studiu că bugetul disponibil pentru renovare şi amenajări a crescut. În principal, tinerii cu vârste cuprinse între 18-34 ani au la dispoziţie bugete mai mici, pe când consumatorii de peste 55 ani dispun de bugete stabile.

    Cea mai mare parte dintre cumpărători (28%) au spus ca pot investi între 1.000-5.000 euro, pe când 43% dintre chiriaşi au menţionat că nu sunt dispuşi să investească deloc în locuinţa pe care o vor închiria. Cei care vor, totuşi, să aducă îmbunătăţiri ar plăti sub 500 euro, acest răspuns fiind ales de 38% dintre chiriaşi.

    În acelaşi timp, 27% dintre cei care caută proprietăţi de peste 100.000 euro ar fi dispuşi să plătească peste 20.000 euro pentru renovare/amenajare şi mobilier.

  • Anchete ZF: Chiajna, comuna fantomă. Statistica numără 44 de locuinţe noi într-un an. Pe teren sunt zeci de macarale care ridică mii de apartamente. De ce statisticile nu reflectă amploarea dezvoltării rezidenţiale din Chiajna? „Dacă s-ar raporta totul, ar fi nevoie de infrastructură adaptată“

    ♦ Comuna Chiajna cuprinde satele Chiajna, Dudu şi Roşu, iar Statistica raportează mai puţin de 3.500 de locuinţe inaugurate în ultimii 20 de ani în întreaga comună, în condiţiile în care doar ansamblul Militari Residence cuprinde 11.000 de apartamente în 90 de blocuri ♦ „De la un an la altul, nu mai recunoşti locurile, se construieşte foarte mult. Doar într-un bloc sunt cel puţin o sută de apartamente în medie, iar dezvoltatorii nu fac câte unul, ci câte patru-cinci deodată“, spune Ioana, o locuitoare din Chiajna ♦ Consultanţii imobiliari admit că miile de locuinţe-fantomă din Chiajna sunt rezultatul unor erori de raportare care însă nu preocupă pe nimeni ♦ Erorile de raportare duc însă la supraaglomerarea şcolilor, a grădiniţelor, a şoselelor din Sectorul 6 ♦ Până şi incidenţa cazurilor de COVID-19, la care se uită autorităţile, are la bază o lipsă de adaptare a statisticilor la realitate.

    Zeci de străduţe noi apărute peste noapte în câmp, sute de blocuri, mii de apartamente, toate „la vedere“ în zona care se întinde în spatele magazinului Metro Militari şi merge până în şoseaua de Centură a Capitalei. Realitatea vizibilă cu ochiul liber este însă contrazisă de statisticile oficiale. Doar 44 de case şi apartamente au fost livrate, potrivit INS, în 2020 în Chiajna, una din comunele cele mai efervescente ca expansiune rezidenţială din judeţul Ilfov.

    Autorităţile invocă probleme de comunicare între instituţii pentru a justifica decalajul ca de la cer la pământ, însă dezvoltatorii aduc în faţă şi alte explicaţii, subliniind totodată că „aşa se fac la noi statisticile“.

    „Nu se doreşte raportarea, pentru că ar fi nevoie de infrastructură adaptată la ce se construieşte. Mai sunt şi acum mii de locuinţe în construcţie în Chiajna. Noi avem 400 de locuinţe în cinci blocuri finalizate, date în folosinţă, şi mai avem încă un bloc cu 100 de apartamente în curs de construire“, spune un reprezentant al Transparent Residence, un proiect cu blocuri situate pe străzile Sergent Ilie Petre şi Rezervelor.

    Dezvoltatorii nu se arată darnici cu informaţiile când vine vorba despre situaţia raportărilor de locuinţe livrate în Chiajna, preferând să rămână rezervaţi.

    „Noi avem 11.000 de apartamente finalizate şi vândute şi nu mai avem altele în construcţie“, spun reprezentanţii Militari Residence din satul Roşu, un proiect care se prezintă pe propriul site drept „cel mai mare ansamblu rezidenţial din România“.

    Comuna Chiajna cuprinde satele Chiajna, Dudu şi Roşu, iar Statistica raportează mai puţin de 3.500 de locuinţe inaugurate în ultimii 20 de ani în întreaga comună, în condiţiile în care doar ansamblul Militari Residence cuprinde 11.000 de apartamente în 90 de blocuri. Pe platforma Tempo a INS nu sunt disponibile datele defalcat, pe fiecare sat al comunei, ci doar cumulat.

    Numărul de locuitori din comună era de 8.000 în anul 2002 şi 14.000 în 2011, la cel mai recent recensământ.

    „Probabil că cei de la primărie contorizează livrările de locuinţe în funcţie de numărul de autorizaţii de construire, aşa că, pentru ei, o autorizaţie pentru un bloc înseamnă de fapt o locuinţă. În zona Chiajna se construieşte foarte mult, avem mulţi clienţi de acolo“, spune Marian Pandele, director executiv la Avi Compact, un furnizor de aparate de aer condiţionat care a livrat pentru proiecte amplasate în comuna de la vest de Bucureşti.

    Pe de altă parte, un reprezentant al primăriei spunea la telefon, în urmă cu câteva luni, că instituţia raportează la INS doar casele construite pe pământ, nu şi apartamentele. „Ni s-au cerut doar construcţiile cu maxim PĂ1 (parter plus un etaj – n. red.), noi doar pe acelea le-am dat în fiecare an“, era explicaţia acestuia. Deşi nu apar în evidenţele de la Statistică, pro­prietarii de locuinţe din comuna Chiajna figurează ca plătitori de taxe în bazele primăriei, spun repre­zentanţii biroului de Taxe şi Impozite al instituţiei. Ei admit că în Chiajna s-au finalizat anul trecut mai mult de 44 de locuinţe, dar nu pot explica lipsa lor din datele transmise către INS.

     

    De nerecunoscut, de la un an la altul

    „Dezvoltarea imobiliară de aici este nu rapidă, ci foarte rapidă“, spune Ioana, o locuitoare din Chiajna, care s-a mutat acolo în urmă cu zece ani. Spune că, pe atunci, nu era nici asfalt în comună, zona fiind mai mult un câmp decât o zonă rezidenţială.

    „De la un an la altul, nu mai recunoşti locurile, se construieşte foarte mult. Doar într-un bloc sunt cel puţin o sută de apartamente în medie, iar dezvoltatorii nu fac câte unul, ci câte patru-cinci deodată. Se mai construiesc şi case, dar mai puţine“, adaugă Ioana.

    Cât priveşte adaptarea infrastructurii şi a facilităţilor la acest ritm alert de expansiune, investiţiile se fac cu modestie.

    „S-au făcut un parc, o şcoală, însă ne alimentăm cu apă de la puţ, abia acum se sparg nişte străzi pentru a ne conecta la reţeaua publică. În ceea ce priveşte copiii, foarte mulţi părinţi trebuie să-i lase la grădiniţă sau la şcoală în Bucureşti, în drumul lor spre birou.“

    Iar comuna Chiajna este departe de a-şi fi terminat expansiunea, terenuri disponibile existând în continuare. Datele companiei de consultanţă imobiliară SVN arată că anual se livrează minimum 1.500 de noi locuinţe în zona Chiajna – Roşu – Dudu, număr care poate urca şi la peste 2.500 de unităţi pe an. Alte 1.500 se aflau în construcţie la începutul trimestrului al doilea din 2021 în comuna Chiajna.

    Într-un răspuns pentru ZF din 2020, reprezentanţii INS spuneau că, pe platforma Tempo Online, sunt introduse datele furnizate de oficialii primăriilor.

    „Dezvoltatorii imobiliari solicită autorizaţie de construcţie pentru diverse ansambluri rezidenţiale, iar pentru a fi raportate ulterior ca locuinţe terminate la INS, trebuie să deţină procesul verbal de recepţie a locuinţelor şi, totodată acestea trebuie să fie înregistrate la direcţia de taxe şi impozite pe raza localităţii respective, deci să aibă eliberat certificatul de atestare a edificării construcţiei“, spuneau reprezentanţii INS anul trecut.

    Conform datelor din platforma Tempo, în 2020 s-au eliberat 54 de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale în comuna Chiajna, după ce, în anul anterior, se înregistrase minimul ultimilor douăzeci de ani, cu doar 25 de avize.

     

    Şcolile devin neîncăpătoare

    Pentru că realitatea arată că, de fapt, mii de familii îşi stabilesc anual domiciliul în Chiajna, grădiniţele şi şcolile au devenit suprasolicitate. Primăria sectorului 6 derulează, în aceste condiţii, un proces de extindere a Şcolii Gimnaziale 117 de pe strada Fabricii, din apropierea staţiei de metrou Lujerului, cu un corp nou de clădire ce ar urma să respecte standardele nZEB, adică un consum de energie aproape de zero. Investiţia ajunge la 20,5 milioane de lei şi este finanţată de Banca Europeană de Investiţii, printr-un contract semnat în 2018.

    „Unitatea de învăţământ este foarte solicitată, inclusiv de către locuitorii cartierelor din zonele limitrofe sectorului 6 – Roşu, Dudu, Chiajna, Militari Residence. A funcţionat în trei schimburi, iar din 2018 îşi desfăşoară activitatea în două schimburi. Cu toate acestea, datele arată că, în perioada 2014 – 2017, numărul de elevi într-o clasă a crescut continuu şi depăşeşte în fiecare an numărul stabilit prin Legea Educaţiei Naţionale Nr. 1/201“, spun oficialii Primăriei sectorului 6, citând informaţiile preluate de la Direcţia Fonduri Externe.

    Ei spun că, de la 1.564 de elevi pe care Şcoala 117 îi avea în anul şcolar 2014-2015 distribuiţi în 58 de clase, totalul a ajuns în prezent la 1.665 de copii în 62 de clase primare şi gimnaziale. Numărul este însă în continuă creştere.

    „Corpul nou de clădire are destinaţie de afterschool, iar proiectul este gândit tocmai pentru a-i ajuta pe părinţii care petrec multe ore la serviciu. Lucrarea a început în 2019 şi are termen de finalizare 9 noiembrie 2022. Aici, vor putea fi înscrişi 225 de copii, echivalentul a nouă clase“, mai spun reprezentanţii instituţiei.

    De construcţia noului corp de clădire este responsabilă firma Sicor, cu afaceri de 125 de milioane de lei, deţinută de Constantin, Mimi şi Adrian Constantin Panaitescu.

    „Sunt mai multe şcoli care se extind în sectorul 6, doar noi lucrăm la opt dintre ele, care vor fi primele şcoli ce vor avea corpuri de clădire conform normelor nZEB (nearly zero-energy building – n. red.)“, spune Ionela Cristache, manager de proiect la Sicor.

    Potrivit datelor de pe platforma Confidas.ro, Sicor mai are încheiate contracte de achiziţii publice pentru un afterschool în incinta Şcolii gimnaziale Sfântul Andrei (contract de 11,7 mil. lei), un corp nou în incinta Grădiniţei 274 (10,2 mil. lei), modernizarea şi reabilitarea termică a mai multor unităţi de învăţământ prin programul de eficienţă energetică a clădirilor publice (30,7 mil. lei). Toate aceste şcoli şi grădiniţe sunt în sectorul 6.

    Şcolile din sectorul 6 – care oricum este „campion“ la numărul de locuinţe noi, cu un total de peste 16.000 livrate doar în perioada 2016-2020, potrivit unor date furnizate anul trecut de primărie – se aglomerează şi cu copiii din localităţile limitrofe, puternic dezvoltate din punct de vedere rezidenţial, dar cu o ofertă de şcoli complet neadaptată. Astfel, aceleaşi străzi care duc către şcolile existente sunt folosite şi de familii care au domiciliile în Chiajna, dar care îşi aduc copiii la şcoală în interiorul oraşului.

    Primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, a declarat şi el, într-o intervenţie recentă, că şcolile şi grădiniţele din sector simt presiunea din partea numărului mare de copii care vin să înveţe acolo din comune-satelit, dând ca exemplu Chiajna. El a adăugat că problema instituţiilor de învăţământ ar trebui abordată înaintea demarării oricăror lucrări de construire a blocurilor de locuinţe.

    Modelul Popeşti-Leordeni. An de an, noi poli de dezvoltare rezidenţială se remarcă în jurul Bucureştiului, cu creşteri importante ale numărului de locuinţe noi, indicând modul în care evoluează interesul celor care vor să scape de agitaţia din interiorul oraşului. Voluntari, Corbeanca, Baloteşti sunt localităţile-satelit ale Bucureştiului care au crescut cel mai mult în 2020 în statisticile privind numărul de locuinţe noi puse pe piaţă. Cea mai spectaculoasă evoluţie este vizibilă în Voluntari, unde cele 423 de case şi apartamente noi livrate anul trecut reprezintă o creştere de aproape cinci ori faţă de anul 2019, conform unei analize ZF. 

    Corbeanca înregistrează un avans de 46% an la an, cu 229 de locuinţe terminate în 2020, în vreme ce Baloteşti, o comună aflată tot la nord de Bucureşti, a crescut de asemenea cu 40% ca număr de locuinţe livrate anul trecut comparativ cu 2019, ajungând la 115 unităţi noi în 2020. Creşteri de peste 20% au fost consemnate de asemenea în Berceni, Popeşti-Leordeni, Măgurele şi Otopeni. Popeşti-Leordeni are, de altfel, un model de dezvoltare similar cu Chiajna, zona extinzându-se foarte mult cu locuinţe în ultimii ani. Spre deosebire de Chiajna însă, în Popeşti-Leordeni expansiunea se vede şi în datele statistice. Astfel, din 2000 până în 2020 acolo au fost livrate, conform INS, 18.992 de locuinţe, cu vârfuri în anii 2013, 2014 şi 2015, când au fost date în folosinţă peste 2.000 sau chiar peste 3.000 de locuinţe anual. Potrivit unor date anterioare transmise de Direcţia pentru Evidenţia Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, numărul de persoane care şi-au stabilit domiciliul în oraşul Popeşti-Leordeni de lângă Bucureşti depăşise 4.000 anual în perioada 2016-2019. Astfel, începând din 2014 numărul a început să urce de la circa 2.600 la 3.900 de persoane al căror domiciliu a fost stabilit în această localitate, apropiindu-se chiar de 5.000 în anul 2016.

     

    În hăţişul birocraţiei. Ziarul Financiar a solicitat la Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Ilfov evoluţia anuală a numărului de persoane care şi-au stabilit domiciliul în comuna Chiajna din 2000 încoace, întrebând de asemenea de ce în datele statistice figurează doar câteva sute sau chiar zeci de locuinţe livrate anual, când, în realitate, este vorba despre mii, dacă locatarii figurează la Evidenţa Populaţiei, dacă plătesc taxe şi impozite. Solicitarea ZF a rămas fără răspuns mai bine de o lună, fiind redirecţionată către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date. Reprezentanţii de la Evidenţia Persoanelor Ilfov spun că nu ştiu ce s-a întâmplat mai departe cu solicitarea şi nu pot verifica traseul acesteia, pentru că „nu avem un e-mail sau un număr de telefon, noi corespondăm doar prin poştă“.

    Abia după câteva zile solicitarea a fost „identificată în teritoriu“, cu greu, pentru că „nu există o evidenţă digitală a datelor“, însă un răspuns tot nu a fost formulat încă. Toate aceste reacţii oferite de reprezentanţii instituţiilor publice pot să stea ele însele drept explicaţie atunci când datele de la Statistică nu se potrivesc cu realitatea. În condiţiile în care digitalizarea nu şi-a făcut loc nici la cele mai elementare niveluri în birourile care ar trebui să jongleze cu bazele de date, când un e-mail se pierde atât de rapid între două instituţii ale aceleiaşi municipalităţi, iar transparenţa rămâne doar o dorinţă, ce aşteptări mai pot să existe în prelucrarea raportărilor cu mii de cifre şi numere, cu date stufoase, care ar trebui redate la sutime? Se explică aşadar de ce şi consultanţii imobiliari admit că miile de locuinţe-fantomă din Chiajna sunt rezultatul unor erori de raportare faţă de care nimeni nu se preocupă. Primarul comunei Chiajna, Mircea Minea, nu a putut fi contactat la numărul de telefon de pe site-ul instituţiei pentru a oferi detalii cu privire la decalajul dintre date şi realitate în ceea ce priveşte dezvoltarea rezidenţială din comuna pe care o gestionează.

  • Preţul chiriilor şi locuinţelor se prăbuşeşte pentru mai mulţi români. A fost adoptată OUG care micşorează preţul cu peste 50%

    La începutul acestei luni a fost publicată în Monitorul Oficial o hotărâre pentru modificarea şi completarea normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe care prevăd educerea preţului locuinţelor, construite prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL).

    Această hotărâre publicată în Monitorul Oficial este ultimul pas pentru punerea în aplicare a OUG nr. 55/2021 publicată în iunie, în Monitorul Oficial nr. 628/2021. 

    Prezentele reglementări au ca scop reducerea preţurilor de vânzare şi chirie ale locuinţelor ANL destinate tinerilor care au crescut semnificativ în anul 2020 şi vrea să le aducă la nivelul valorilor din anul 2019.

    Astfel HG 1.174/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.043 din data de 01 noiembrie 2021 a modificat şi completat normele metodologice ale Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe pentru a reduce preţul de vânzare şi chirie ale locuinţelor ANL.

    După cum este cunoscut, preţul de vânzare şi chirie al acestor locuinţe a fost majorat semnificativ, dublat în unele cazuri, odată cu majorarea din 2020 a veniturilor din industria construcţiilor. Guvernul, la propunerea MDLPA, a adoptat o ordonanţă prin care se revine la preţuri similare cu cele din 2019. Pentru aplicarea acestei ordonanţe, a fost nevoie de o nouă metodologie de aplicare, a arătat ministrul dezvoltării, Cseke Attila, într-un comunicat de presă recent.

    Ministrul a spus: a fost nevoie de aceste modificări şi completări legislative, întrucât trebuie să ţinem seama că locuinţele ANL sunt destinate tinerilor, scopul acestora este de a asigura o chirie şi mai apoi o locuinţă proprie la un preţ accesibil.

    Astfel, prin Hotărârea de Guvern se urmăreşte reglementarea valorii de vânzare a locuinţelor pentru tineri, destinate închirierii, raportată la valoarea de investiţie a construcţiei. Mai exact, valoarea de investiţie se diminuează în raport cu contravaloarea sumelor rezultate dintr-o parte a chiriei plătite până în momentul vânzării locuinţei, calculată în funcţie de durata normală de funcţionare a clădirii.

    “Echilibrul din piaţă trebuie să se reflecte şi prin armonizarea preţurilor locuinţelor în pondere conformă gradului de indice al localităţilor, astfel că locuinţele din oraşele mai mici vor fi mai ieftine decât cele din municipiile reşedinţă de judeţ sau din capitală”, a declarat ministrul Cseke.

    Cseke Attila, ministrul dezvoltării, a afirmat că una dintre cele mai importante măsuri vizează o categorie de beneficiari foarte importantă pentru ţara noastră, respectiv românii care lucrează în sistemul de sănătate şi învăţământ şi care vor avea astfel un motiv în plus să rămână în ţară şi să nu mai aleagă să muncească peste hotare.

    Spre exemplu, o locuinţă din Bucureşti, sectorul 2, cu o suprafaţă de 90 mp, construită în 2009, care în 2019 costa 144.747 lei, iar în 2020 a costat 242.721 lei, aceasta va costa 150.092 lei.

    Iar o locuinţă ANL din Cluj-Napoca, construită în 2003, cu o suprafaţă de 62 mp, care în 2019 a costat 97.378 lei, iar în 2020 această sumă a crescut la 161.832 lei, ar costa 86.215 lei.

     

     

     

  • Unul dintre motivele pentru care România stă în frig: Bucureştiul a realizat doar 3% din investiţiile în energia termică planificate pentru 2020. La nivel naţional, ponderea este de 26%

    ♦ Pentru 2020, volumul de investiţii la nivelul tuturor companiilor din România care gestionează sisteme centralizate de energie termică a fost de numai 151 mil. lei (circa 31 mil. euro) ♦ În ciuda valorii clar subdimensionate în raport cu nevoile reale din domeniu, investiţiile au fost realizate în proporţie de numai 26%, cea mai slabă performanţă, de nici 3%, fiind înregistrată în regiunea Bucureşti-Ilfov.

    „La sfârşitul anului 2020 erau activi 47 de operatori ai siste­melor de alimentare centralizată cu ener­gie termică, care operează un număr de 50 de SACET-uri (Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică) din 51 de localităţi, aflate în 28 de judeţe şi Municipiul Bucureşti“, se arată în cel mai recent raport al Autorităţii Naţionale de Re­glementare în domeniul Energiei (ANRE) în care este analizată situaţia sistemului de energie termică din România.

    În total, la nivel naţional, sunt 1,13 milioane de consumatori de energie termică în sistem centralizat, din care 12.411 sunt operatori economici, 2.308 instituţii publice şi 1,1 mil. consumatori reprezintă locuinţele (apartamente şi case). „Raportat la regiuni, cel mai mare număr de consumatori de energie termică racordaţi la SACET este în regiunea Bucureşti – Ilfov (564.213)“, se mai arată în studiul ANRE. În Bucureşti, pe zona de încălzire centralizate sunt active Compania Municipală Termonener­getica Bucureşti, deţinută de Muni­cipiul Bucureşti prin Consiliul General, agentul termic fiind furnizat în mare parte de Electrocentrale Bucureşti, entitate deţinută de Ministerul Energiei.

    „În anul 2020, conform datelor raportate de către operatorii SACET, au fost realizate lucrări de revizii şi re­paraţii în valoare totală de 103,2 mil. lei, reprezentând aproximativ 69% din valoarea planificată“, se mai arată în raportul ANRE.

    Mai departe, la nivelul investiţiilor planificate pentru anul trecut, lucrurile stau şi mai rău. Astfel, la nivelul tuturor companiilor din domeniu, bugetul era de 151 de milioane de lei din care s-a realizat doar 39,6 milioane de lei, circa 26%.

    De departe, cea mai slabă performanţă o are Bucureştiul unde gradul de realizare a investiţiilor a fost de sub 3%. Sistemul de transport şi distribuţie din Bucureşti este compus din aproximativ 1.000 km de reţele termice primare şi alţi aproximativ 3.000 km de reţele termice secundare. Din cei aproximativ 1.000 km reţele termice primare, o proporţie de 11,1% are o vechime mai mică de zece ani, 9,7% are o vechime cuprinsă între 10 şi 20 de ani, 8,8% are o vechime cuprinsă între 20 şi 25 de ani, restul de 70,3% are o vechime de peste 25 de ani.

    Mai departe, din cei aproximativ 3.000 km reţele termice secundare, o proporţie de 21,8% are o vechime mai mică de zece ani, 16,7% are o vechime cuprinsă între 10 şi 20 de ani, 13,5% are o vechime cuprinsă între 20 şi 25 de ani, restul de 47,9% are o vechime de peste 25 de ani. Anul acesta, până la începutul lunii august, Termoenergetica modernizase 30 de kilometri de reţea termică primară şi secundară.

  • Topul celor mai scumpe locuinţe din Europa. 6 oraşe din România sunt incluse în clasament

    Potrivit datelor publicate pe platforma numbeo.com, Bucureştiul se află pe locul 153 la nivel european din punctul de vedere al celor mai scumpe locuinţe (în clasament fiind luat ca reper preţul pe metru pătrat în centrul oraşului, care ajunge aici la 1.905 euro/mp). Cel mai scump oraş european este Londra, cu un preţ al locuinţelor pe metrul pătrat de peste 13.981 de euro, în timp ce la polul opus, pe locul 200, se află oraşul Arad, cu un preţ mediu al locuinţelor în centrul oraşului de 787 de euro/mp. 

    În clasamentul celor mai scumpe oraşe europene Clujul depăşeşte însă Capitala – se situează pe locul 141, cu un preţ mediu al locuinţelor în centrul oraşului de 2.203 euro/mp. Alte oraşe din România incluse în acest clasament sunt Oradea (1.168 euro/mp – locul 189), Constanţa (1.328 euro/mp – 180), Craiova (1.353 euro/mp – 178), Timişoara (1.496 euro/mp – 172). 

     

    Un studiu amplu al Deloitte referitor la preţurile locuinţelor în Europa, publicat în vara acestui an, arată că locuinţele din România sunt printre cele mai ieftine de pe continent. Astfel, potrivit studiului Deloitte, care analizează datele din 2020, preţurile apartamentelor noi vândute pe piaţa din România au crescut cu 3,1% în 2020 faţă de anul anterior, ajungând la o medie de 1.322 de euro/mp, ceea ce plasa piaţa locală pe locul 4 în topul celor 24 de ţări analizate în cadrul raportului Deloitte Property Index 2021, în ordinea crescătoare a preţurilor, după Bulgaria, Bosnia-Herţegovina şi Portugalia.

     

    Raportul analizează şi 61 de oraşe europene, Parisul conducând în topul celor mai scumpe locuinţe, cu un preţ mediu de 12.917 euro/mp pentru un apartament nou, urmat de Tel Aviv (10.332 euro/mp), Munchen (8.700 de euro/mp) şi Londra (7.916 euro/mp). Preţurile locuinţelor din Vest pot fi uşor analizate pe platforme imobiliare online: intrând pe una dintre platformele de vânzare de locuinţe din Paris, poţi să vezi că o garsonieră de 22 de metri pătraţi, modest mobilată, costă 299.000 de euro. O alta este puţin mai ieftină. – costă 192.000 de euro (însă are o suprafaţă de 17 metri pătraţi). Preţul unui apartament cu un dormitor, cu o suprafaţă de 52 de metri pătraţi, ajunge la 698.500 de euro, iar în cazul unuia  de 78 de metri pătraţi, preţul este de 998.000 de euro, potrivit datelor platformei online de imobiliare Lodgis. 

     

    Preţul locuinţelor în Europa a crescut cu 5,8% în zona euro şi cu 6,1% la nivelul UE în primul trimestru al anului 2021, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut (potrivit celor mai recent publicate date ale Eurostat), trendul crescător menţinându-se în restul anului.