BusinessMagazin

Tag: livrari

  • FAN Courier: Perioada de stare de urgenţă a fost ca un Black Friday de primăvară care a durat două luni

    A doua parte a stării de urgenţă a venit cu o creştere a volumelor de livrări, în condiţiile în care serviciile de curierat au devenit una dintre puţinele posibilităţi pentru populaţie de a se putea aproviziona cu bunurile necesare.

    Perioada de stare de urgenţă, cu­prinsă între 16 martie şi 15 mai 2020, a fost pentru compania lo­ca­lă de cu­ri­e­rat FAN Cou­rier una ex­trem de aglo­me­rată, ase­mă­nă­toa­re cu Black Friday, ziua din an în care oamenii fac un număr record de achiziţii, impulsionaţi de reduceri.

    „Acele două luni au fost asemenea unui roller-coaster, dacă ar fi să exprimăm plastic perioada pe care am traversat-o, sau ca un Black Friday de primăvară care a durat două luni. Principala pro­vocare a fost de aloca reursele nece­sare desfăşurării activităţii în deplină siguranţă. Astfel, dacă în prima parte a stării de urgenţă, prioritar a fost să ne asigurăm că avem echipamentele necesare pentru a ne proteja angajaţii în con­diţiile în care activitatea curentă se desfăşura normal, în a doua parte a perioadei eforturile noastre s-au concentrat pe asigu­rarea capacităţii de livrare“, spun reprezentanţii FAN Courier.

    A doua parte a stării de urgenţă a venit cu o creştere a volumelor de livrări, în condiţiile în care serviciile de curierat au de­venit una dintre puţinele posi­bi­lităţi pentru populaţie de a se pu­tea aproviziona cu bunurile nece­sare.

    „O măsură extrem de impor­tantă pentru companie, dar şi pen­tru clienţi şi economie, este con­ti­nu­area investiţiilor bugetate. Obiec­tivul nostru a fost să reuşim să men­ţi­nem un nivel al serviciului pres­tat con­form standardelor pro­mi­se clien­ţilor noştri, iar pen­tru aceasta men­ţinerea inves­ti­ţiilor este esen­ţială“, mai spun re­pre­zentanţii com­paniei.

    FAN Courier are bugetate pen­tru 2020 investiţii în valoare de 58 de milioane de lei, în uşoară creş­tere faţă de bugetul de anul tre­cut. În 2019, cifra de afaceri a com­pa­niei a fost de 792 mil. lei, plus 15% com­parativ cu anul precedent. FAN Courier are apro­xi­mativ 3.000 de angajaţi. La înce­putul lunii iu­nie, compania a anunţat că 24 de per­soane angajate în depozitul din Şte­făneşti au fost infectate cu COVID-19, însă acti­vi­tatea a con­ti­nu­at să se des­făşoară în mod nor­mal. „Starea de urgenţă a însem­nat, în sens pozitiv, creşterea cererii şi fo­losirea în mai mare măsură a so­lu­ţiilor de plată alternative cash-ului. Este un comportament intrat oarecum forţat în obiceiurile de consum ale românilor, dar care va fi păstrat datorită beneficiilor pe care le aduce. În acelaşi timp, însă, în contextul situaţiei actuale, nu excludem posibilitatea ca o parte dintre retaileri (companii) să limiteze investiţiile în stocuri. În aceste condiţii, pentru noi, dar şi pentru întreaga industrie de cu­rierat, perioada următoare aduce câteva provocări impor­tan­te.“

    Prima astfel de provocare este capacitatea de a gestiona businessul fără posibilitatea de a previziona ce urmează, deoarece, în momentul de faţă, este încă dificil de prog­nozat dacă volumele vor creşte sau vor scădea în perioada următoare.

    „De aceea, este foarte important să planificăm alocarea de resurse în directă legătură cu volumele transportate, astfel încât să evităm risipa, dar să putem face faţă în continuare unui potenţial vârf. Limitarea stocurilor la retaileri generează de asemenea o provocare pentru noi, deoarece această situaţie va duce la o creştere a partidelor predictibile a fi transportate în sistem de curierat.“

    FAN Courier deserveşte peste 50.000 de clienţi, majoritatea persoane juridice, cu ajutorul unei echipe formate din peste 6.850 de colaboratori şi a unei flote auto de peste 4.200 de autovehicule.

  • Cum a ajuns un antreprenor cu afaceri de milioane de euro în România să se lupte pentru supravieţuirea businessului

    Înainte de pandemie, Radu Dumitrescu conducea un business de aproximativ 7 milioane de euro, generat de cele şase restaurante din portofoliul Stadio Hospitality Concepts – printre care şi NOR, cunoscut drept restaurantul aflat la cea mai mare înălţime din Bucureşti. La trei luni de la criza COVID-19, în lipsa unei terase, cu NOR în continuare închis, Radu Dumitrescu înlocuieşte planurile de investiţii cu cele de supravieţuire. 

    „La început a fost destul de greu, mai ales în condiţiile în care colegii noştri stăteau de două luni şi jumătate acasă, de abia aşteptau să vină la serviciu, de abia aşteptau să muncească, să câştige din nou bani fiindcă este foarte greu să trăieşti din şomajul tehnic pe care l-a plătit guvernul.

    Am început timid, dar treptat ne revenim din punct de vedere operaţional, să vedem cum vom sta din punctul de vedere al oaspeţilor. Pare că oamenii sunt dispuşi să iasă, văd că toţi colegii mei poartă măşti, mănuşi şi că partea de siguranţă este foarte bine pusă la punct, avem la fiecare intrare pe terasă şi la fiecare intrare în toalete soluţii de dezinfectat mâinile cu aparate touchless, avem peste tot afişe pentru clienţi, dar şi pentru colegi – încercăm pe cât putem să respectăm toate regulile.”

    Radu Dumitrescu (care se afla pe terasa unuia dintre restaurantele sale la momentul interviului din cadrul emisiunii Viaţă de corporatist) a vorbit despre modul în care s-au desfăşurat lucrurile pentru el în cele câteva zile după redeschiderea teraselor şi cu optimism despre potenţialul de revenire al pieţei. Dacă clienţii pare că au înţeles noile reguli în materie de ieşiri în oraş, de cealaltă parte însă, a proprietarilor, cea mai mare problemă se leagă şi în prezent, de numărul locurilor disponibile oferite acestora: „Noi avem acum locuri doar pe terase, iar terasele funcţionează la aproximativ 40% din capacitatea lor.

    În general, global, la nivelul Bucureştiului, terasele înseamnă undeva la 35% din capacitatea totală a restaurantelor, adică foarte puţin. Noi suntem undeva pe la 15%. La Stadio Union de exemplu, unde avem în interior aproximativ 270 de locuri, pe terasă avem 16 locuri, adică este ca şi cum nu am avea activitate.” De altfel, spune el, au deschis doar ca să îşi intre din nou în ritm, „dar dintr-un punct de vedere economic nu are sens, iar din punctul meu de vedere, greul acum începe”. Argumentează această afirmaţie prin faptul că până acum, chiar dacă au existat întârzieri, statul a plătit şomajul tehnic, au beneficiat de înţelegere din partea băncilor, a proprietarilor clădirilor în care funcţionează, a furnizorilor.

    „Acum, odată cu deschiderea, toţi oamenii aceştia şi toate aceste companii va trebui să încaseze ca să supravieţuiască. Noi suntem redeschişi la o capacitate foarte mică, în medie undeva la 15-20%, nu putem supravieţui singuri sub nicio formă. Costurile sunt mari, la un grup de restaurante profitabilitatea la sfârşitul anului este între 7 şi 9%, 10% maximum. Nu ai cum să acoperi sub nicio formă toate costurile funcţionând cu o capacitate de 15%.”

    Restaurantul din Herăstrău unde se afla la momentul interviului, de exemplu, operează, în vremuri de „normalitate” cu 320 de locuri. În acest moment, doar 144 sunt disponibile. În total, grupul Stadio are 350 de angajaţi, iar în prezent lucrează cu aproximativ 90 de angajaţi – pe zona de livrări la domiciliu şi pe terase. „Avem activată şi partea de livrări proprii, dar aceasta nu poate susţine activitatea, suntem activi pe zona aceasta pentru a menţine brandurile în mintea consumatorilor, proaspete şi vii.”

    Înainte de pandemie, grupul de restaurante Stadio Hospitality Concepts funcţiona cu şase restaurante pline, după cum spune Radu Dumitrescu: „La noi era plin în fiecare seară, la NOR sau la Stadio Union aveam chiar şi două momente de rezervare – începând cu ora 18-19 cu ieşire la ora 21 şi începând cu ora 21, pentru că în general, cel puţin la NOR, se găseau foarte greu locuri”. La acestea se adăuga momentul prânzului – fiindcă angajaţii din birourile aflate în nordul Capitalei aveau obiceiul să ia prânzul la restaurant înainte de contextul pandemic.

    „Planurile noastre erau cu totul altele decât cele care pe care le avem acum – bugetul care a fost făcut pentru anul acesta la finalul anului trecut spunea cu totul altceva, aveam nişte procente de creştere, aveam investiţii planificate pentru anul acesta etc.”

    La începutul lunii martie s-a oprit absolut tot, iar acum planurile lor ţin doar de supravieţuire.  „Încercăm ca anul acesta să pierdem cât mai puţin, astfel încât anul viitor să recuperăm pierderea de anul acesta. Din punctul meu de vedere vom intra din nou pe profit peste doi ani – în 2022. Să sperăm că greşesc, dar aşa văd lucrurile anul acesta”, mărturiseşte Dumitrescu.

    Anul trecut, grupul deţinut de el înregistrase o cifră de afaceri de 7,3 milioane de euro, iar pentru anul în curs bugetaseră o cifră de afaceri de 12 milioane de euro. „Dacă mă întrebi acum ce cifră vom avea anul acesta, nu ştim, deocamdată suntem închişi cu interioarele, acestea însemnând cred că 65% din locurile pe care noi le avem în restaurante.”
    Potrivit unui studiu făcut prin intermediul platformei Restograf, parte din grupul deţinut de Dumitrescu, problemele de la modul în care a fost gestionată această criză sunt mai multe.

    Spre exemplu, la întrebarea „Sunteţi mulţumiţi de măsurile pe care le-a luat statul în ajutorul industriei HoReCa?” – la varianta „Sunt foarte mulţumit” nu a existat nici măcar un răspuns, majoritatea celor 573 de proprietari şi manageri de restaurante incluşi în sondaj exprimându-şi nemulţumirea.

    Apoi, la o întrebare referitoare la comisionul plătit platformelor de livrări, 38% dintre cei 573 de respondenţi au spus că plătesc între 30 şi 35%, valoare pe care Radu Dumitrescu o consideră nejustificată. „Este uriaş  acest procent. Este momentul de glorie al platformelor de livrări în momentul acesta – ei beneficiază acum foarte mult de pandemie, în sensul în care la o comandă de 100 de lei, ei încasează de la noi, de la restaurant, 35 de lei şi mai încasează încă 10 lei de la cel care comandă, de la client.

    La 100 de lei comandă, ei încasează 45 de lei, este absolut uriaş – profitul este de 45 de lei.”
    Spune că şi la acest capitol aşteaptă intervenţia statului pentru că există în SUA, dar şi în oraşe europene, procedee în care statul, pe perioada pandemiei, a limitat comisionul perceput de platformele de livrări: „Se limitează comisionul platformelor de livrări la 10-15%. Nicăieri în lume unde s-a limitat nu a fost mai mult de 15%, la noi este 35% – noi suntem dispuşi să plătim 10-15%, ceea ce este normal”.

    La o altă întrebare, referitoare la chirii, majoritatea proprietarilor de restaurante interogaţi au răspuns că au negociat să plătească în jur de 50% din valoarea chiriei. De asemenea, doar jumătate (49%), au aplicat pentru programul IMM Invest. „Bănuiesc că oamenii îl văd ca pe un program cu două tăişuri pentru că te ajută, îţi oferă nişte bani acum, dar tu, la un moment dat, va trebui să dai acei bani înapoi. Bănuiesc că le este frică oamenilor să cheltuie banii aceştia astfel încât nu vor mai avea de unde să îi dea înapoi, să ai încasări suficiente astfel încât să poată să da banii înapoi şamd”. Spune că ei au aplicat la programul IMM Invest, dar speră să fie şi aprobat. A mai fost şi o întrebare referitoare la şomajul tehnic, care a fost plătit, în medie, la minimum 15 zile după ce trebuia plătit. „În general, oamenii sunt nemulţumiţi şi speriaţi, dar sunt optimişti şi vor să repornească afacerile”, descrie Dumitrescu rezultatele sondajului, care s-a derulat înainte de redeschiderea teraselor.

    Antreprenorul se fereşte să facă predicţii referitoare la modul în care va arăta piaţa în continuare, dar este de părere că următoarele două luni sunt decisive pentru supravieţuirea businessurilor din domeniu. „Problema este câţi vor reuşi să supravieţuiască după redeschidere. Să redeschizi acum este simplu, problema este să vedem că peste 2-3 luni – în funcţie de condiţiile de redeschidere pe care le vom avea acum pentru interioare şi pentru terase – restaurantele pot să vândă suficient de mult astfel încât să acopere măcar costurile sau să piardă foarte puţin”.

    Potrivit lui, uneori nici măcar jumătate din costuri nu pot fi acoperite în condiţiile unei distanţări sociale foarte mari sau în condiţiile în care în interior poţi funcţiona doar cu un număr limitat de locuri.

    De asemenea, antreprenorul precizează că pentru funcţionarea celor trei restaurante pe care le au deschise în prezent, cheltuie aproximativ 10.000 de euro pe lună doar pentru echipamentele de protecţie: măşti, mănuşi, soluţii de dezinfectat mâini de dezinfectat bucătăria etc. „Costul este enorm. În lipsa unor granturi, plătesc aceste produse din credite bancare şi din ce au reuşit să economisească anterior.” Totuşi, Radu Dumitrescu crede că măsurile de siguranţă şi sănătate luate în restaurante nu se vor reflecta şi în preţuri.

    „Din fericire pentru oaspeţi şi din păcate pentru noi, nu putem mări preţurile. Ne dăm seama că oamenii nu au lucrat, nu sunt într-o situaţie foarte bună.”
    „Mesajul nostru este foarte simplu: oaspeţilor le spunem să vină la terase, în restaurante, fiindcă este foarte sigur, respectăm toate regulile, dezinfectăm continuu, colegii noştri sunt echipaţi, iar colegilor mei le spun că trebuie să fim uniţi, să stăm puternici, cât de mult se poate, şi să încercăm să supravieţuim. Asta este important acum, să supravieţuim, să nu ne gândim la profit, că nu poate fi vorba de profit – doar să supravieţuim şi să pierdem cât mai puţin anul acesta – să supravieţuim astfel încât să recuperăm foarte mult.”

  • Livrările: reţeta de criză pentru restaurantele închise şi clienţii înfometaţi

    Pandemia de COVID-19 a lovit din plin industria HoReCa. Restaurantele, barurile şi cafenelele, nevoite, în urma măsurilor luate de autorităţi, să îşi întrerupă activitatea de servire la mese şi a trebuit să se reorienteze rapid pentru a-şi păstra clienţii şi angajaţii şi pentru a supravieţui. O soluţie a venit din partea foodpanda, cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, care a iniţiat la începutul lunii aprilie #livramacasa, o campanie integrată de marketing şi consultanţă specializată dedicată businessurilor de profil din Bucureşti, pentru a le ajuta să îşi susţină echipa şi operaţiunile.

    În ultimele două luni, 1.043 de restaurante noi s-au listat în aplicaţia de livrări, având astfel posibilitatea de a-i putea servi în continuare pe cei care, pentru o vreme, nu le mai pot trece pragul. În plus, într-o vreme în care mediul local de business se confruntă cu o situaţie din ce în ce mai rea pe piaţa muncii, cauzată de rata în creştere a şomajului, listarea celor peste 1.000 de unităţi în platforma foodpanda a contribuit şi la crearea a 1.500 de locuri de muncă pentru livratori.

    Plata către restaurantele partenere a fost realizată săptămânal, pentru ca acestea să îşi poată utiliza eficient stocurile de materie primă şi să poată susţine salariile angajaţilor, precum şi celelalte cheltuieli operaţionale necesare.

    Reprezentanţii foodpanda au integrat în cadrul campaniei şi o reducere de 30% a preţului pentru felurile principale din meniurile a circa 200 de restaurante din Capitală, dar şi gratuitate la livrare. În urma acestei iniţiative, numărul de comenzi primite de restaurantele înscrise în campanie au crescut cu 150%, cele mai multe comenzi fiind înregistrate de Trenta, Calif, Dristor Doner, Fabio si Graffiti. În ceea ce priveşte preparatele favorite ale clienţilor, acestea au fost: pizza, kebap de pui, lipie de pui, coaste de porc şi burger.

    În ceea ce-i priveşte pe clienţi, pentru ca un număr cât mai mare dintre aceştia să se poată bucura în siguranţă de preparatele din meniurile restaurantelor preferate, foodpanda a extins ariile de livrare şi în afara zonelor în care activa înainte de pandemie, profitând de reducerea traficului.

    Echipa operaţională a platformei a menţinut permanent legătura cu livratorii, instruindu-i constant în legătură cu normele de igienă suplimentare aplicate şi a echipamentelor de protecţie care le-au fost puse la dispoziţie de companie pentru a preveni îmbolnăvirea lor sau a clienţilor. În plus, a fost încurajată constant plata cu cardul, atât în aplicaţie cât şi pe website, pentru a facilita livrările fără interacţiune umană, în încercarea de a maximiza limitarea răspândirii coronavirusului.  

    Prin campania iniţiată, reprezentanţii platformei şi-au propus, în paralel cu oferirea unei soluţii facile şi rapide de livrare pentru restaurantele locale, şi aducerea în prim-plan a poveştilor acestora şi a antreprenorilor care le conduc. Astfel, pe site-ul businessmagazin.ro veţi putea descoperi istoria, mai lungă sau mai recentă, cu suişuri şi coborâşuri, cu provocări şi satisfacţii a unora dintre cele mai iubite branduri locale din industria restaurantelor.

    Fie că au vrut să îşi facă un loc al lor, în care să îşi dea întâlnire cu toată gaşca, fie că au vrut să aducă de peste graniţe reţete originale pentru a le promova şi în România, fie că au vrut să păstreze vie amintirea bucatelor din copilărie, dar într-o notă modernă, adaptată vremurilor actual, sau că şi-au dorit să fie aproape de corporatiştii cu pauze scurte şi de cei dornici de distracţie la marile festivaluri, cu preparate à la carte sau rapide, antreprenorii din spatele acestor poveşti au descoperit pe parcurs reţeta succesului şi, până la vremuri mai bune, continuă să o „livreze” şi clienţilor, prin platforma foodpanda.

    Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

    Campania îşi propune şi să aducă în prim-plan poveştile afacerilor locale, ale antreprenorilor care le conduc şi echipelor din bucătărie şi să transmită un mesaj optimist, oferind totodată o imagine reală a provocărilor cu care se confruntă în această perioadă. Restaurantele sunt deschise pentru livrare, acordă prioritate sănătăţii şi siguranţei clienţilor, iar răspunzând la acţiunea lansată de foodpanda, platforma le poate ajuta să îşi susţină afacerea.

    foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 2700 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.

  • Cadoul care bate lunar la uşă

    „Primul concept cu care am interacţionat acum trei ani a fost un meal box care conţinea toate ingredientele şi paşii necesari pentru a prepara o reţetă, dezvoltat de cei de la RealFoods (o băcănie cu produse bio şi proaspete, de la producători mici – n. red.), în colaborare cu doi chefi renumiţi”, povesteşte Cătălina Aldea, retail expert consultant şi trainer la Aldea Consulting Vision.

    Gestiunea unui astfel de box este însă dificilă, tocmai din cauza ingredientelor care trebuie să fie tot timpul proaspete – cât se poate de proaspete – dar care au un termen de valabilitate scurt.
    Practic, subscription box înseamnă că lunar, primeşti acasă un pachet cu produse – fie ele alimentare sau de altă natură – despre care, de cele mai multe ori, ştii doar că sunt de un anumit tip, dar conţinutul efectiv este o surpriză. Te înscrii pentru un abonament şi poţi să te dezabonezi oricând simţi nevoia. E cumva la fel ca Netflix.
    „Ideea de subscription box cu produse predefinite sau cu conţinut surpriză se încadrează în zona de convenienţă şi oferă confort. Este o soluţie atât pentru cei care doresc soluţii rapide pentru diverse nevoi sau preferinţe, cât şi pentru cei care nu doresc să repete lunar comenzile pentru produse pe care le consumă în mod constant. Cu siguranţă, în vremurile actuale, cu reinventarea businessurilor şi dezvoltarea în online, orice soluţie convenience (comodă – trad.) va căpăta din ce în ce mai mare amploare”, mai spune Cătălina Aldea.
    Conceptul s-a dezvoltat mult în Asia şi Statele Unite ale Americii, dar şi în Europa. Treptat, creşte şi în România. Andrei-Costin Popovici este unul dintre cei care au urmărit acest trend, aşa că a „importat” modelul, creând astfel brandul Pawfect Box, o cutie-surpriză pentru animalele de casă – câini sau pisici. „Este un concept nou în România, inspirat de peste graniţe şi adaptat pieţei locale”, spune Andrei-Costin Popovici.
    Atât de nou, încât firma a devenit funcţională la începutul acestui an, după ce tânărul antreprenor a petrecut zece ani în domeniul vânzărilor. „Tot acest concept funcţionează foarte simplu. Platforma beneficiază de un formular pe care clienţii îl completează, acela fiind, practic, profilul animăluţului. Noi ţinem cont cu stricteţe de talie, rasă, vârstă şi eventualele restricţii alimentare. Fiecare cutie Pawfect Box este alcătuită din hrană şi recompense premium plus jucării, toate de la unele dintre cele mai cunoscute branduri la nivel mondial. Avem în plan şi dezvoltarea propriei linii de produse.”
    Există trei tipuri diferite de cutii, atât pentru pisici, cât şi pentru câini. Sunt cutii cu cinci, şapte sau nouă produse pentru câini şi cutii cu şapte, nouă sau unsprezece produse pentru pisici. (Se vede cine e mai răsfăţat.) Preţul unei cutii standard este de 119 lei, cel al unei cutii premium – 159 de lei, iar cutia de top, care poartă numele „Sunt un/ o răsfăţat(ă)”, costă 199 de lei.
    Andrei Popovici a investit până acum 7.500 de euro în afacere, din surse proprii, banii mergând în realizarea site-ului, un stoc de produse şi marketing. Resursele minimum necesare. „Ideea de subscription box este momentan la început, însă se observă interesul către acest concept, deoarece oamenii sunt dornici să primească lucruri noi drept surpriză. În plus, oamenii nu mai sunt atât de reticenţi când vine vorba de cumpărăturile online. Pawfect Box s-a bucurat de succes încă de la început, este în plină ascensiune şi apar tot mai mulţi clienţi”, povesteşte Andrei-Costin Popovici.
    Pe aceeaşi nişă au mers şi Laurenţiu Dumitrescu şi Robert Mihăilă, însă ei s-au specializat şi mai mult, aşa că se adresează doar căţeilor. De „profesie” studenţi – unul la Universitatea de Petrol şi Gaze, celălalt la ASE – ei au făcut primul pas către propria afacere gândindu-se în ce ar putea investi suma de 33.000 de euro pe care o puteau obţine printr-un program de finanţare la care Robert se înscrisese. Urmărind conceptul de subscription box, au ajuns să creeze DogBox. Conţinutul cutiei DogBox este o surpriză de fiecare dată, însă regula este să cuprindă două jucării pentru animalul de companie, două pungi cu recompense şi, uneori, un accesoriu.
    „Ne-am adaptat pieţei de la noi şi oferim produsele atât sub formă de abonament, respectând ideea originală de subscription box, cât şi o singură cutie, pentru cei care vor să încerce înainte de a se abona”, spune Laurenţiu Dumitrescu. Produsele DogBox sunt aduse din ţări ca Germania, Estonia, Cehia, dar şi Marea Britanie. Conţinutul cutiilor este personalizat, astfel că sunt luate în calcul aspecte precum talia câinelui sau eventuale restricţii alimentare. O cutie care face parte dintr-un abonament costă 99 de lei, însă dacă un client îşi doreşte să comande o singură dată, preţul este de 119 lei. La abonament, livrările se pot face o dată pe lună sau mai rar.
    Ideea businessului s-a născut la sfârşitul anului 2018, când Robert Mihăilă i-a spus actualului său partener în afacere că s-a înscris la un program de finanţare organizat în regiunea Munteniei, dar că încă se afla în căutare de proiecte. Aşa că au ales să lucreze împreună. Au investit circa 33.000 de euro, iar o treime din sumă a mers către stocul de produse. „Am observat o creştere în perioada aceasta de izolare. Oamenii stau în casă şi fac comenzi pe internet, astfel că afacerea merge foarte bine. Abia recent am început să ne promovăm mai puternic”, mai spune Laurenţiu Dumitrescu.

     

    Abonament la mâncare
    Subscription box este o soluţie care pare să fie pe placul generaţiilor Millennials (cei născuţi între 1981 şi 1996) şi Centennials (cei născuţi după 1997, care, practic, nu au cunoscut lumea de dinainte de internet). De ce? Pentru că, pentru aceşti tineri, timpul este extrem de preţios, astfel că vor opta oricând pentru site-urile care le oferă soluţiile cele mai rapide şi clare pentru acoperirea nevoilor. În plus, nu au aceeaşi plăcere şi disponibilitate de a petrece timp la cumpărături în magazine fizice, precum părinţii şi bunicii lor.
    „Din acest punct de vedere, piaţa de la noi este incipientă, există multe arii de nevoi care nu sunt acoperite de subscription box. O soluţie apropiată pentru recurenţa coşului lunar este acoperită acum de site-urile care îţi păstrează în profil lista de cumpărături. O văd ca pe o variantă premergătoare erei subscription boxurilor”, spune Cătălina Aldea.
    Mai populare par să fie însă cutiile cu mâncare, frumos ambalate într-o poveste. Cosmin Daneş este unul dintre antreprenorii care au mers pe această cale şi a dezvoltat 7bucate. Clienţii care îşi fac abonament primesc produse tradiţionale, conţinutul rămânând o surpriză până la momentul livrării. Ceea ce ştie clientul este că va primi aceeaşi cantitate din aceleaşi categorii de produse –
    500 g produse din carne, 500 g produse lactate şi 500 g produse de tip băcănie.
    „Cred că direcţia câştigătoare pentru conceptul de subscription box în România este personalizarea serviciului. În general îi atrage pe cei care vor să scutească timp şi vor valoare în plus. Ca antreprenor, ai avantajul unei stabilităţi a veniturilor. Altfel, e mai multă muncă decât atunci când îi oferi clientului o gamă constantă de produse”, spune Cosmin Daneş.
    Selecţia produselor este făcută de echipa 7bucate, livrarea se face lunar, se poate comanda un pachet sau se poate face un abonament. Ceea ce se păstrează sunt cantităţile şi categoriile, schimbându-se doar mixul de produse. De altfel, denumirea „7bucate” a rămas generică, deoarece nu tot timpul se pot pune doar şapte produse care să cumuleze cantităţile necesare. Dacă cel care a plasat comanda nu este mulţumit, poate restitui pachetul.
    Pentru toată logistica necesară şi pentru promovare, Cosmin Daneş a investit iniţial 5.000 de euro. Printre furnizorii 7bucate, se numără păstrăvăria Transalpina din judeţul Alba, producătorul de mezeluri Moş Iosif din Constanţa, carmangerii şi alţi producători. Pandemia nu a trecut însă pe lângă businessul 7bucate fără să lase urme.
    „Desigur, livrările acasă ajută în această perioadă. Pe de altă parte, oamenii se îndreaptă, cred, mai degrabă spre alimente de masă, nu e neapărat momentul în care să testeze, de exemplu, o brânză nemaiîntâlnită. Totuşi, nu au fost schimbări remarcabile în numărul comenzilor.”
    Din oferta 7bucate fac parte, până acum, „Cutia cu de toate” şi „Cutia 7bucate numai lactate”, iar Cosmin Daneş vrea să mai creeze şi o cutie pentru cei care urmează o dietă vegetariană sau care ţin post. „Cutia cu de toate” costă 228 de lei.
    Este acest concept un pas către noua normalitate, cea care ne aşteaptă după ce pandemia va trece şi, poate, vom păstra o oarecare reticenţă pentru ieşitul prea des din casă?
    „De ajutat, ajută, cu atât mai mult în contextul actual. Personal, am recurs la astfel de metode pentru bunuri de consum, livrarea acasă este de mare ajutor, iar abonamentul scuteşte de-o grijă. Practic, cineva îţi asigură aprovizionarea, indiferent că e vorba de apă, pâine, alimente de bază sau altceva”, spune Cosmin Daneş.

    Călătorii la pachet

    Similară este şi afacerea Nellibox, un sistem de abonamente la pachete-surpriză, având ca temă cultura unei alte ţări în fiecare lună. Businessul îi are ca fondatori pe Agota şi Csanad Birtalan, extrem de pasionaţi de petreceri tematice, dar şi de călătorii.
    De aici s-a născut ideea Taste of the World, numele primei cutii livrate de Nellibox. Fiecare pachet conţine dulciuri, snack-uri, alte produse alimentare, băuturi specifice unei culturi, dar şi albume cu muzică, filme şi un mic dicţionar cu cele mai frecvente cuvinte şi expresii în limba ţării sau a culturii respective.
    „Modelul de abordare Nellibox este simplu: te abonezi o dată pentru o perioadă fixă şi primeşti câte un pachet-surpriză în fiecare lună din perioada abonamentului. La începutul lunii, anunţăm tematica, dar nu spunem exact ce este în pachet”, spune Agota Birtalan.
    Până în acest moment, produsele care şi-au găsit locul în cutia Taste of the World au venit din ţările aferente celor care reprezintă specificul cutiilor – Thailanda, Japonia, Coreea de Sud.
    „Conceptul de subscription box sau mystery box pe bază de abonare este nou în România, deci mai întâi planul nostru este brandingul şi educarea pieţei despre produsele şi sistemul tip mystery box. În 2020, vrem să punem mai multe produse şi pachete pe site-ul nostru”, mai spune ea.
    Un abonament lunar la o cutie Nellibox costă 150 de lei, unul de trei luni – 450 de lei, iar unul pentru şase luni – 900 de lei.
    Pe acelaşi principiu funcţionează şi Beery, un business creat de antreprenorul bulgar Hristo Radicev, care vinde pachete cu mai multe sortimente internaţionale de bere. Concret, pe site-ul Beery – funcţional atât în Bulgaria, cât şi în România – se pot comanda cutii cu opt beri, provenite de la mai mulţi producători din diverse ţări.
    „Totul a început în 2016, când am început să mă gândesc la un model de business prin care să vând bere pe bază de abonament. Am dezvoltat modelul şi am creat site-ul pentru Bulgaria. Am început mai mult în glumă, pe 14 decembrie 2016, dar în doar 15 zile, până la sfârşitul anului, am avut mai mult de 100 de comenzi. Aşa mi-am dat seama că e o idee bună”, povesteşte Hristo Radicev.
    În 2017, el a adus businessul şi în România, unde a început să crească treptat.
    În 2019, Beery a vândut în România beri în valoare de 80.000 de lei (circa 17.000 de euro), iar în Bulgaria – de 50.000 de euro. În 2020, antreprenorul intenţionează să facă platforma Beery disponibilă şi în Ungaria.
    „Frumuseţea acestui tip de afacere este că poţi începe foarte de jos – ai nevoie doar de un site, de cutii şi nişte beri pe stoc. De aceea, investiţia iniţială nu a fost mai mare de 5.000-6.000 de euro”, spune Hristo Radicev.

    O provocare
    Ce îi sfătuieşte Cătălina Aldea, specialist în retail şi martor al mai multor inovaţii în cumpărături de-a lungul anilor, pe antreprenori este să profite de timpul îndelungat pe care îl petrec oamenii online în această perioadă pentru a-şi promova conceptele de acest tip, astfel încât să fie cunoscute de cât mai mulţi consumatori.
    „În plus, atenţia la detalii este foarte importantă. Orice eroare în supply chain (lanţul de furnizare – trad.) poate duce rapid la dezamăgire şi pierderea clienţilor, ceea ce nu se întâmplă în magazinele brick-and-mortar (fizice – trad.). De asemenea, e bine de luat în calcul şi stilul nostru când vine vorba de cumpărături. Românilor nu prea le place să rişte, de aici şi reticenţa de a achiziţiona produse proaspete din online; alegerea produselor după aspect şi miros rămâne prioritară pentru majoritatea clienţilor”, este de părere Cătălina Aldea.
    Dacă adăugăm la acestea şi suspiciunile legate de raportul calitate-preţ al „surprizei” care urmează să bată la uşă, s-ar spune că antreprenorii vor avea ceva de furcă până când îşi vor „converti” clienţii. Dar nimic nu se face fără efort.

  • Restaurant elegant la distanţă

    Astfel a apărut o bază de date intitulată London Restaurant Resistance, în care cei înscrişi oferă livrări de meniuri care să arate pe cât posibil la fel de bine ca la restaurant. Unele preparate au fost regândite ca să nu se li se deterioreze aspectul de la transport, altele mai necesită un pic de muncă din partea clienţilor şi vin cu instrucţiuni în acest sens, iar unele localuri trimit şi şervete şi pahare pe care le-ar fi folosit în mod normal la servire sau adaugă chiar şi playlisturi de muzică care pot fi descărcate pentru ascultat la cină ori oferă meniuri pentru cine prin Skype cu prietenii.

  • Businessul în care clienţii devin prieteni

    În urmă cu zece ani, două prietene şi-au propus să îşi deschidă un loc „al lor” în care să îi facă pe clienţi să uite de grijile cotidiene alături de prieteni şi de un vin bun. Aşa a apărut Simbio, care în prezent, pe fondul crizei cauzate de coronavirus, funcţionează pentru o perioadă în sistem de livrări, prin platforma foodpanda.

    Simbio s-a deschis în 2010, din dorinţa antreprenoarelor Iulia Younis şi Dana Nica de a avea „un loc relaxat, unde să poţi merge în fiecare zi cu prietenii, unde să găseşti mâncare proaspăt pregătită, mic dejun la cină, vinuri de pe un continent pe care vrei să-l vizitezi sau un cocktail numai bun să te întinzi la vorbă”.

    Deşi nu aveau experienţă în domeniu, erau hotărâte să înveţe şi să muncească mult pentru a-şi împlini acest vis. „La început, Simbio a fost un loc mic, pentru noi şi prietenii noştri, dar curând am aflat că le place şi prietenilor prietenilor noştri şi prietenilor lor. Încet, încet, Simbio cel mic a devenit neîncăpător, iar aşa ne-am făcut curaj să ne mutăm în 2014 într-un loc mai spaţios, pe Strada Negustori 26. Acum Simbio este un loc în care cei ce ne trec pragul ne devin, aproape întotdeauna, prieteni”, spun fondatoarele businessului.

    În prezent, din portofoliul companiei fac parte restaurantul Simbio, spaţiul de evenimente DOI de pe Strada Popa Nan 82, Simbio Catering şi Simbio pe Roţi. În urma măsurilor luate de autorităţi pe fondul răspândirii pandemiei de COVID-19, Simbio a rămas momentan activ doar pentru livrări. „Ne lipseşte interacţiunea şi agitaţia cu care ne-am obişnuit, dar gătim în continuare. Ne bucurăm de fiecare comandă pe care o primim şi suntem foarte recunoscători pentru sprijinul din această perioadă. Aşteptăm cu nerăbdare să reluăm şi celelalte activităţi şi să ne bucurăm din nou alături de cei care ne vor mai aproape în momentele frumoase din vieţile lor”, spun cele două antreprenoare.

    Înainte de criză, restaurantul nu era activ pe zona de livrări, pentru că fondatoarele Simbio preferau să îşi concentreze toată atenţia asupra celor care le treceau pragul, şi cărora doreau să le ofere un moment relaxat, în care fiecare să îşi construiască propria experienţă în jurul felurilor lor preferate de mâncare, alături de un pahar de vin sau cu un gin tonic. „Acum, căutăm să trimitem puţin din spiritul Simbio acasă la cei ce comandă de la noi, să păstrăm sentimentul de comunitate, chiar dacă suntem departe unii de alţii şi să aducem un mic zâmbet odată cu mâncarea livrată.”

    Din echipa businessului fac parte în jur de 30 de angajaţi. „Cei mai mulţi dintre colegii noştri ne sunt alături de peste 5 ani, petrecem mult timp împreună şi am construit legături puternice, care ne fac să ne simţim ca o mare familie. Aşadar, fiecare ştie ce are de făcut şi cu toţii ne străduim să ne adaptăm cât mai bine noului model de lucru.” 

    Printre cele mai populare feluri de mâncare din meniul restaurantului, care au rămas, de altfel, preferatele celor care comandă acum online, se numără Asian Beef Salad – salata cu antricot de vită la grătar, pastele de orez şi dressing asiatic, obrăjorii de vită cu piure de cartofi cu usturoi copt sau Burger One şi cartofii cu rozmarin sau micul dejun, care poate fi comandat la orice oră. În plus, anul acesta compania a livrat pentru clienţi şi masa de Paşte, cu preparate tradiţionale precum pulpă de miel, sarmale şi cozonaci. „Dezvoltăm serviciul de livrări, atât directe, făcute de noi, pentru prânz şi cină, cât şi prin aplicaţiile specializate şi observăm o creştere treptată, de la o săptămână la alta. Avem prieteni care comandă zilnic de la noi, ceea ce ne conferă stabilitate şi încredere că vom depăşi cu bine momentele grele.”

    În general, spun fondatoarele companiei, cei ce comandă de la Simbio sunt cei care au vizitat în trecut restaurantul, au îndrăgit preparatele şi aşteaptă să revină în vizită. „Cu toţii ne dorim să ne reluăm vechile obiceiuri şi ne este tare dor de musafirii noştri. Ştim, însă, că normalitatea va fi definită diferit, priorităţile multor oameni se vor schimba şi capacitatea de adaptare va fi esenţială. Ne dorim să reluăm evenimentele frumoase pe care obişnuiam să le găzduim la DOI, dar până acest lucru va fi din nou posibil, ne aşteptăm să reluăm serviciul de catering, fie pentru întâlnirile de la birou, fie pentru cele private. Va fi un an dificil pentru cei mai mulţi dintre noi, dar suntem optimişti că momentul reîntâlnirii va veni în curând.”

    Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

    Campania îşi propune şi să aducă în prim-plan poveştile afacerilor locale, ale antreprenorilor care le conduc şi echipelor din bucătărie şi să transmită un mesaj optimist, oferind totodată o imagine reală a provocărilor cu care se confruntă în această perioadă. Restaurantele sunt deschise pentru livrare, acordă prioritate sănătăţii şi siguranţei clienţilor, iar răspunzând la acţiunea lansată de foodpanda, platforma le poate ajuta să îşi susţină afacerea.

    foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 2700 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.

     

  • Bucate din copilărie pentru vremuri moderne, cu bune şi rele

    Dacă în ziua de azi mulţi copii sunt obişnuiţi cu burgeri, sushi, pizza şi alte preparate din bucătării internaţionale, antreprenorul Sorin Gănescu a crescut, la fel ca mulţi din aceeaşi generaţie cu el, cu preparatele tradiţionale româneşti. La loc de cinste s-au aflat chiftelele, de unde şi ideea deschiderii unui business care s-a adaptat atât vremurilor moderne, cât şi neprevăzutului prin care trecem acum, datorită sistemului de livrări prin platforma foodpanda.

    „Chiftelăria este o afacere pornită de un inginer chimist bucureştean care, la fel ca majoritatea decreţeilor, s-a reorientat profesional rapid – nu de alta, dar momentul în care termina facultatea a coincis cu declinul accentuat al industriei comuniste”, povesteşte antreprenorul.

    Parcursul său profesional a alternat între antreprenoriat şi funcţii de middle management în diferite corporaţii din diverse industrii. „Am învăţat mult în fiecare etapă a carierei, dar chimia a fost disciplina care m-a ajutat cel mai mult în dezvoltarea acestei afaceri. Şi asta pentru că poţi găti urmând un ritual sau o poţi face înţelegând şi manipulând transformările la nivel molecular”, explică el reţeta succesului, în baza ingredientelor pe care le-a descoperit până acum.

    Şi-a propus aşadar să creeze „locul în care poţi mânca cele mai bune chiftele din Bucureşti”, iar în 2018 a deschis prima unitate. Şi cum „preferinţele culinare se formează în copilărie”, iar „specificul unei bucătării este dictat de ecosistem”, el a ales să nu se îndepărteze prea mult de bucătăria tradiţională. „Din preparate aş enumera clasicele chiftele marinate de pui sau porc, în sos de roşii cu usturoi sau de vită în sos de vin, cu piure din cartofi sau poate, din zona exotismului moderat, pleşcaviţa”, descrie el meniul pe care şi-a orientat afacerea.

    Potrivit antreprenorului, deschiderea unei Chiftelării presupune o investiţie medie de aproximativ 1.000 de euro/metru pătrat. „Cea mai importantă bornă de trecut a fost validarea conceptului de către clienţi. O idee de afaceri poate fi minunată pe hârtie, dar cel mai important lucru este validarea acesteia de către clienţii plătitori. Ne pregătim să trecem şi de a doua bornă reprezentată de deschiderea unei a doua locaţii.”

    Momentan, businessul funcţionează cu o echipă restrânsă, de patru persoane, iar el nu este singurul implicat în dezvoltarea afaceri: „Suntem doi, există şi un partener tăcut, care ajută cu bani, sfaturi şi optimism, dar nu este implicat în managementul operaţional”.  În prezent, compania are o singură unitate care funcţionează pe durata pandemiei doar pe zona livrărilor, o a doua locaţie fiind în curs de amenajare. „Există unele perioade de vârf în care ne descurcăm cu greu, dar din păcate nu prea multe”, spune antreprenorul. Până acum, livrările prin aplicaţii reprezentau doar o parte a vânzărilor – „lebăda neagră reprezentată de criză le-a transformat însă în modalitatea de a ne păstra personalul”.  

    Sorin Gănescu spune că actuala criză i-a determinat să flexibilizeze organizaţia, iar în scurt timp vor lansa şi produse ready to cook, care pot fi preparate la grătar. „De asemenea am accelerat eforturile necesare deschiderii noii locaţii.” Dacă vor trece de votul cu portofelul, adaugă el, produsele ready to cook pentru grătare vor rămâne în ofertă.

    Deşi în această perioadă numărul de comenzi livrate zilnic s-a dublat, antreprenorul spune că, din păcate, această creştere nu a fost în măsura să compenseze scăderea generală a vânzărilor. Valoarea medie a unei comenzi este de aproximativ 60 de lei, iar categoria de clienţi cărora compania se adresează este reprezentată în general de „persoanele fizice, angajaţi şi nu numai”.  

    În ceea ce priveşte cifra de afaceri, în urma ajustărilor făcute în noul context de piaţă, pentru anul curent reprezentanţii afacerii anticipează că vor menţine cifra de afaceri de anul trecut, prin prisma deschiderii celei de-a doua locaţii.

    Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

    Campania îşi propune şi să aducă în prim-plan poveştile afacerilor locale, ale antreprenorilor care le conduc şi echipelor din bucătărie şi să transmită un mesaj optimist, oferind totodată o imagine reală a provocărilor cu care se confruntă în această perioadă. Restaurantele sunt deschise pentru livrare, acordă prioritate sănătăţii şi siguranţei clienţilor, iar răspunzând la acţiunea lansată de foodpanda, platforma le poate ajuta să îşi susţină afacerea.

    foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 2700 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.

  • Decizie forţată de COVID-19: McDonald`s închide toate cele 1.270 de restaurante din Marea Britanie, la scurt timp după ce a trecut doar la livrări şi drive thru

    Gigantul McDonald`s închide toate cele 1.270 de restaurante din Marea Britanie, pe fondul temerilor legate de răspândirea pandemiei, la scurt timp după ce lanţul de restaurante de tip fast-food a trecut doar la livrări şi drive thru, potrivit BBC.

    Compania susţine că a luat această decizie pentru a proteja angajaţii şi clienţii.

    Vineri, premierul britanic Boris Johnson a spus că restaurantele şi cafenelele trebuie să se închidă, dar a exclus din ordin restaurantele care livrează clienţilor.  

    McDonald`s are circa 135.000 de angajaţi în Marea Britanie, iar compania a anunţat că cei angajaţi în mod direct vor primi salarii întregi pentru orele lucrate până pa data de 5 aprilie.

    Până atunci, lanţul de restaurante de tip fast-food se aşteaptă ca pachetul de ajutor financiar al guvernului să intre în vigoare – întrucât acesta garantează 80% din salariile angajaţilor.

    Un purtător de cuvânt al companiei a declarat pentru BBC că se aşteaptă ca francizaţii McDonald`s – care îşi pot decide propriile politici de salarizare – să le urmeze exemplul.

    „În ultimele 24 de ore a devenit clar că menţinerea distanţării sociale în timp ce operăm serviciul de livrare şi cel de Drive Thru este foarte dificilă, ceea ce ne-a determinat să decidem închiderea tuturor restaurantelor din Marea Britanie şi din Irlanda începând cu data de luni, 23 martie, ora 7 seara”, a anunţat Paul Pomroy, şeful McDonald`s în Marea Britanie.

  • DPD România: cum vor circula mărfurile şi bunurile între Marea Britanie şi România după Brexit

    Mărfurile şi bunurile vor continua să circule liber între ţara noastră şi Marea Britanie, chiar dacă Regatul Unit va fi de mâine, în mod oficial, în afara Uniunii Europene, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii DPD România. Acordul de retragere Brexit, aşa cum a fost ratificat miercuri de Parlamentul European, prevede o perioadă de tranziţie până la sfârşitul anului. În această perioadă, Marea Britanie şi Uniunea Europeană vor negocia detaliile aşa-numitei tranziţii comerciale, care se va aplica începând cu 1 ianuarie 2021.

    „O consecinţă importantă este aceea că mărfurile şi bunurile vor continua să circule liber între Marea Britanie şi România, fără declaraţii vamale sau controale suplimentare”, a declarat Karla Codrea, CEO DPD România, care a participat joi, la Berlin, la Reuniunea Managementului DPD Group. Liderii europeni ai DPD Group, unul dintre cei mai importanţi curieri expres din Europa, au discutat despre implicaţiile Brexit-ului asupra serviciului de curierat şi stadiul pregătirilor pentru acest moment.

    „DPD România menţine operaţiunile obişnuite cu Marea Britanie, astfel încât tranziţia post-Brexit să fie cât mai lină şi mai lipsită de dificultăţi. Experienţa în livrări internaţionale a echipei noastre ne face să fim încrezători că vom fi pregătiţi pentru provocările care vor urma”, a adăugat Karla Codrea. Marea Britanie este a treia cea mai importantă destinaţie a livrărilor internaţionale a DPD România, după Germania şi Italia, deţinând o pondere de 12,63% din volumul expediţiilor.

    Odată cu finalizarea negocierilor tehnice, este de aşteptat ca pentru mărfurile şi bunurile care vor circula între Marii Britanie şi Uniunea Europeană să fie nevoie de informaţii, documente, taxe şi impozite suplimentare. Acest lucru se va întâmpla însă cel mai devreme la 1 ianuarie 2021, după negocieri care se anunţă „dificile”. O eventuală decizie privind prelungirea perioadei de tranziţie va fi comunicată de Comitetul UE-UK cel mai târziu în 30 iunie 2020.

    DPD România, parte a DPD Group, unul dintre cei mai importanţi operatori de curierat expres din Europa, este activă pe piaţa locală din 2008, după preluarea Pegasus Courier. În prezent, se află printre primele companii de curierat rapid şi coletărie din România, cu o acoperire de 100% a teritoriului naţional. Are peste 1.200 de angajaţi (inclusiv francizele), 47 depozite şi 10 milioane de colete livrate anual, şi efectuează livrări în toată Europa, SUA, Canada şi Rusia.

     

     

     


     

  • O nouă categorie de servicii va avea cotă de TVA de 5%

    Propunerea legislativă, nr. B580/2019, pentru modificarea şi completarea art.291 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, depusă la Senat în 17 decembrie 2019, propune scăderea cotei de TVA pentru livrările de lemne pentru populaţie, conform documentului oficial.

    Astfel, cota de TVA pentru livrările de lemne pentru populaţie ar urma să scadă de la 19%, cât este în prezent, la 5% începând cu prima zi a anului 2020.

    Mai exact, la alineatul 3 al art. 291 din Codul Fiscal se introduce o nouă literă i), cu următorul cuprins: “incepând cu data de 1 ianuarie 2020, livrările de lemn de foc pentru necesarul de lemn către persoanele fizice, pentru consumul propriu al unităţilor de interes local finanţate, integral sau parţial, de la bugetul de stat sau bugetul local, care nu desfăşoară activitate economică în sensul reglementărilor comunitare in domeniul ajutorului de stat şi consumul propriu al administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului, conform prevederilor art. 59 aliniatul (52) şi aliniatul (53) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, indiferent de forma de proprietate de unde provine. Prin normele metodologice se stabilesc codurile NC corespunzătoare acestor bunuri.”

    “Modificarea propusă de diminuare a cotei de TVA pentru achiziţia de lemn de foc de către persoanele fizice va avea urmare directă reducerea nivelului de cheltuieli gospodăreşti şi susţinerea creşterii nivelului de trai. În plus, măsura propusă va avea ca efect reducerea cantităţii de lemn tăiat ilegal la nivel naţional”, conform expunerii de motive.

    Pentru ca această propunre legislativă să intre în vigoare, trebuie adoptată de Parlament, promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.